Connect with us

GENERAL

Traian Băsescu a discutat cu Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, despre relansarea economică şi aderarea României la Schengen

Published

on

Preşedintele Traian Băsescu l-a primit, miercuri, la Cotroceni, pe preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, aflat în vizită oficială în România, discuţia vizând teme europene precum eforturile de relansare a creşterii economice şi finalizarea aderării României la Schengen.

“Întâlnirea va constitui un prilej pentru un schimb de opinii pe marginea unor subiecte de actualitate de pe agenda europeană, cu accent pe eforturile europene care vizează relansarea creşterii economice, modul de funcţionare a Consiliului European, dar şi finalizarea procesului de aderare a României la spaţiul Schengen”, se arăta într-un comunicat remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

Principalele declaraţii ale lui Herman van Rompuy:

  • Toţi liderii europeni au subliniat că toate condiţiile legale de aderare a României la Schengen au fost îndeplinite. Salut faptul că ţara ia iniţiative pentru creşterea încrederii.
  • Nu trebuie să uităm că unele părţi ale Uniunii merg destul de bine, chiar dacă trecem printr-o uşoară recesiune. Problema şomajului în rândul tinerilor este o prioritate.
  • Vreau să încurajez noul Guvern şi premierul în continuarea efortului său. Valorificarea fondurilor UE este de o importanţă crucială. Banca Europeană de Investiţii se va implica în ajutorarea României.
  • Cu cinci ani în urmă s-a semnat tratatul de aderare la UE, dar nu ne putem imagina Uniunea fără România.

Traian Băsescu a spus că i-a prezentat preşedintelui Consiliului European măsurile pe care partea română vrea să le ia pentru încheierea anului cu creştere economică.

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu:

  • Am discutat despre punctul de vedere al României că trebuie menţinută coeziunea în interiorul UE legat de zona euro şi zona non-euro. Opinia noastră este că UE are 27 de membri, chiar dacă unii nu sunt membri ai zonei euro.
  • România are nevoie de menţinerea sau chiar creşterea fondurilor de coeziune.
  • Intenţionăm ca de la mijlocul anului să revenim la salariile de dinainte de reducerea cu 25% pentru a încerca să stimulăm consumul, dar şi pentru a ne respecta o obligaţie asumată public.
Sursa: Mediafax.ro
Foto:  presidency.ro

GENERAL

UE ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas

Published

on

© European Union 2021

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și-a manifestat îngrijorările cu privire la o ”integrare de facto” în Rusia a regiunilor Ucrainei necontrolate de Kiev, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Sunt din ce în ce mai îngrijorat de situaţia din regiunile care nu sunt controlate de Kiev, deoarece acestea se îndepărtează din ce în ce mai mult de Ucraina şi se apropie din ce în ce mai mult de Rusia”, a explicat Borrell în cursul unei audieri de către Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, care consideră că această comasare de ”forțe ruse la frontieră este legată de integrarea” Donbasului.

Uniunea Europeană lucrează la ”cel puțin șapte scenarii diferite”, dar nu crede că ”vom trece imediat la cel mai rău scenariu, deși există mai multe în care situația ar putea fi suficient de periculoasă pentru a necesita o stare permanentă de alertă”.

”Un atac masiv în Ucraina nu este scenariul cel mai probabil, dar există și alte modalități de a ataca, precum atacurile cibernetice”, a completat Borrell, făcând trimitere la incidentul de săptămâna trecută, când mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost afectate, gest condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Subiectul s-a aflat pe masa discuțiilor dintre Annalena Baerbock și Dmitro Kuleba, cu prilejul primei vizite a noului ministru german de externe la Kiev, ce i-a oferit acesteia oportunitatea de a reitera angajamentul față de securitatea Ucrainei și a Europei, dând asigurări că Rusia va avea de suferit ”un preț uriaș” dacă alege calea escaladării

Mai mult, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic

Atacul cibernetic a avut loc după trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, desfășurate pe parcursul săptămânii trecute, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Statele Unite au semnalat că dețin informații potrivit cărora Rusia ”pregătește terenul pentru opțiunea fabricării unui pretext pentru invazie în estul Ucrainei”, informează France24.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile, amintește John Dunlop în lucrarea ”The Moscow Bombings of September 1999: Examinations of Russian Terrorist Attacks at the Onset of Vladimir Putin’s Rule”. 

De altfel, Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, generând temeri, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

Soluționarea politică a conflictului din regiunea Donbasului, șfâșiată de un război izbucnit acum șapte ani între Kiev și separatiștii pro-ruși ce a făcut peste 10.000 de victime și a rănit mai bine de 24.000 de persoane, pare că se află în impas, conform Council on Foreign Relations

Din februarie 2015, Franța, Germania, Rusia și Ucraina au încercat să medieze o încetare a violențelor prin intermediul acordurilor de la Minsk. Acordul include prevederi privind încetarea focului, retragerea armamentului greu și controlul deplin al guvernului ucrainean în întreaga zonă de conflict. Cu toate acestea, eforturile de a ajunge la o înțelegere diplomatică și la o rezoluție satisfăcătoare nu au avut succes.

Reluarea dialogului în cadrul formatului Normandia din care fac parte cele patru țări mai sus amintite va reprezenta una dintre temele discutate de ministrul german de externe, Annalena Baerbock, cu omologul rus, Serghei Lavrov, în cadrul primei sale vizite la Moscova. 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

MIE Digital: Comisia Europeană lansează primele cereri de propuneri în valoare de 258 milioane euro pentru a îmbunătăți infrastructura de conectivitate digitală a UE

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat miercuri primele cereri de propuneri în cadrul componentei digitale a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital). Cu un buget planificat de 258 de milioane euro, cererile de propuneri vizează îmbunătățirea infrastructurilor de conectivitate digitală, în special a rețelelor Gigabit și 5G, în întreaga Uniune, contribuind la transformarea digitală a Europei.

Comisia va cofinanța acțiuni care vizează dotarea cu conectivitate 5G a principalelor rute de transport din Europa și a furnizorilor de servicii-cheie din comunitățile locale, precum și acțiuni de implementare sau modernizare a rețelelor bazate pe tehnologii avansate, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Propunerile se vor axa, de asemenea, pe infrastructura de conectare a serviciilor cloud federative, pe infrastructurile de bază pentru porțile digitale globale, cum ar fi cablurile submarine, precum și pe acțiunile pregătitoare pentru crearea de platforme digitale operaționale pentru infrastructurile de transport și cele energetice din întreaga UE.

Citiți și: La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

În decembrie, Comisia Europeană a adoptat primul program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital), care definește domeniul de aplicare și obiectivele acțiunilor sprijinite de UE care sunt necesare pentru îmbunătățirea infrastructurilor de conectivitate digitală ale Europei în 3 ani. Aceste acțiuni vor primi o finanțare de peste 1 miliard de euro (2021-2023).

Propunerile MIE Digital sunt deschise în principal entităților, inclusiv întreprinderilor, stabilite în statele membre. Solicitanții interesați pot afla mai multe despre cerere, evaluare și procesul de atribuire în cadrul zilei de informare online care va avea loc la 19 ianuarie.


Cu un buget planificat de până la 2 miliarde EUR până în 2027, Mecanismul pentru interconectarea Europei – Sectorul digital va sprijini transformarea digitală și obiectivele deceniului digital al Europei pentru conectivitatea fixă și mobilă. Acesta face parte din programul Mecanismul pentru interconectarea Europei, care sprijină investițiile în rețelele transeuropene digitale, de transport și energie, în valoare de 33,7 miliarde EUR în perioada 2021-2027.

Prima generație a Mecanismului pentru interconectarea Europei 2014-2020 a îmbunătățit infrastructurile care conectează statele membre și a adus Wi-Fi gratuit comunităților locale prin intermediul programului WiFi4EU. Mecanismul a sprijinit, de asemenea, dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate în zonele rurale și semirurale din întreaga Europă prin intermediul Fondului pentru bandă largă din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEBF).

Continue Reading

GENERAL

Eurostat: Românii alocă cei mai mulți bani pentru mâncare și băuturi non-alcoolice, iar cel mai puțin cheltuie pe sănătate și educație

Published

on

© European Union, 2020

Potrivit datelor publicate luni, 27 decembrie, de Eurostat, românii au cheltuit cel mai mult în gospodăriile lor, în 2020, pe mâncare și băuturi non-alcoolice (26,4% din total), precum și pe întreținere și utilități (18,8% din total), cheltuind, în schimb, cel mai puțin pe sănătate (5,8% din total) și educație (1,2%).

Restul cheltuielilor au fost făcute pentru transport (11,3% din total), mobilier și amenajări interioare (7,2% din total), îmbrăcăminte și încălțăminte (6,4% din total), recreere și activități culturale (6,2% din total), băuturi alcoolice și tutun (6% din total), alte bunuri și servicii (3,7%), comunicații (3,5% din total) și restaurante și hoteluri (3,5% din total).

La nivelul UE, însă, costurile legate de locuințe, apă, electricitate, gaz și alți combustibili au reprezentat mai mult de un sfert (25,7 %) din cheltuielile gospodăriilor în 2020, în creștere cu 2,2 puncte procentuale (pp) față de 2019. ‘Alimentele și băuturile nealcoolice’ (+1,8 pp) și ‘Mobilierul și echipamentele de uz casnic’ (+0,5 pp) au înregistrat, de asemenea, creșteri în rândul categoriilor de cheltuieli ale gospodăriilor, reprezentând 14,8 % și, respectiv, 6,0 % din cheltuielile totale în 2020.

Aceste creșteri sunt în concordanță cu măsurile de restricție și de control al mobilității asociate cu pandemia COVID-19 în statele membre ale UE. Se pare că restricțiile au avut, de asemenea, un impact asupra altor elemente, mai ales asupra “Restaurantelor și hotelurilor” (-2,7 pp), “Transporturilor” (-1,5 pp) și “Activităților recreative și culturale” (-0,9 pp), aceste categorii reprezentând 6,0 %, 11,6 % și, respectiv, 7,8 % din cheltuielile totale în 2020.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE15 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA15 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI16 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA16 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA16 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO17 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

RUSIA16 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending