Connect with us

NEWS

Băsescu: Învăţământul românesc produce academicieni şomeri şi ingineri insuficient pregătiţi

Published

on

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Zeitung” si preluat de adevarul.ro că România reformează sistemul sănătăţii, lucru ce presupune măsuri extrem de dureroase precum închiderea a zeci de spitale. Şeful statului a mai spus că învăţământul românesc trebuie reformat şi el pentru că produce academicieni şomeri şi prea puţini ingineri pregătiţi şi a susţinut că PDL obţine 30% din voturi ,,dacă nu va fi slăbit de scandaluri interne de corupţie”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat într-un interviu acordat cotidianului german ,,Frankfurter Allgemeine Zietung” (Faz) că pâna la adoptarea euro, programată în 2015, România are multe de făcut. Restructurarea sectorul energetic, modernizarea infrastructurii şi reforma sănătăţii sunt câteva dintre obiective.
El a amintit şi de nevoia ca învăţământul român să fie schimbat. ,,Trebuie să reformăm învăţământul pentru că produce academicieni şomeri. Avem prea mulţi filosofi şi prea puţini ingineri. Inginerii pe care-i avem nu sunt specializaţi în domeniile de care este nevoie”, a declarat Băsescu, precizând că toate aceste schimbări au ca scop să facă România competitivă pentru zona euro. „Nu avem voie să ne îndatorăm pe cheltuiala generaţiei viitoare şi să ne irosim resursele”, a mai spus preşedintele român.Datoria statului nu-l lasă să doarmă. În 2013 vom avea buget echilibrat

Întrebat de îndatorarea statului român (31,8% din PIB), care este scăzută în comparaţie cu alte state din zona euro, Traian Băsescu a răspuns că asta nu-l linişteşte. ,,Cu toate acestea nu putem dormi liniştiţi, pentru că datoriile cresc în fiecare an, dacă nu diminuăm deficitul bugetar”, a spus Băsescu, precizând că ţara a avut un deficit de 6,5 % în 2010, că anul acesta ţinta e de 4,4 iar în 2012 de 1,9%. ,,Ne dorim în 2013 un buget echilibrat”, a spus el.

Şeful statului a subliniat că România va reuşi să aibă un buget echilibrat pentru că ,,oamenii, chiar dacă nu sunt prea fericiţi cu măsurile de austeritate, încep să înţeleagă necesitatea acestora”. Băsescu a amintit că în sectorul bugetar au fost tăiate salariile cu 25%, că au fost concediaţi 185.000 de funcţionari, asistenţa socială a fost diminuată cu 15%. ,,Vă închipuiţi aşa ceva într-o altă ţară?”, a întrebat retoric preşedintele.

Întrebat cât mai pot suporta românii măsurile de austeritate şi de unde au atâta răbdare, preşedintele Băsescu a răspuns: ,,Românii nu sunt nici ei prea răbdători. Am avut şi noi proteste”. ,,Pe de-o parte oamenii critică măsurile pe care luăm, pe de altă parte înţeleg că trebuie să facem ceea ce facem, chiar dacă nu este plăcut. Oamenii văd că ţări mai bogate precum Italia, Spania, Portugalia şi Irlanda au dificultăţi”, a explicat şeful statului. precizând că ceea ce se întâmplă în Grecia acum se poate întâmpla şi în alte ţări. ,,Costurile politice pentru faptul că în Romnia nu se întâmplă asta sunt foarte ridicate şi trebuie să le luăm în calcul”, a adaugat el.

Traian Băsescu a amintit că România a înregistrat succese în combaterea corupţiei în rândul vameşilor şi poliţiştilor de frontieră. El a respins încă o dată legătura care se face între corupţie şi aderarea la Schengen a României, care este pregătită de aderare. „Ca să fim sinceri: Opoziţia (privind aderarea României la Schengen) are de-a face cu faptul că în Olanda, la guvernare, există un partid de dreapta”, a mai spus preşedintele ţării. ,,Europa nu are voie să se lase şantajată de un partid eurosceptic, de extrema dreapta”, a mai spus preşedintele.

Întrebat de jurnaliştii germani dacă în contextul actualei crize mai este ,,realist şi o idee bună” ca România să adopte moneda euro în 2015, preşedintele Traian Băsescu a răspuns că aderarea ţării noastre la zona euro este şi în interesul Europei.
,,Adoptarea monedei euro este în continuare o decizie realistă, dacă ne gândim la măsurile pe care România le-a luat în ultimii doi ani. Este şi o idee bună, pentru că în definitiv, este interesul Europei, iar noi îndeplinim cu aceasta condiţiile din Tratul de Aderare a României la UE”, a declarat şeful statului în interviul Faz.

Băsescu a precizat că nu este suficent ca un stat să îndeplinească criteriile Tratatului de la Maastricht ca să adere la zona euro, că că trebuie să aibă o economie funcţională şi eficientă. ,,Dacă nu are o economie eficientă, acel stat mai bine nu aderă la zona euro”, a adăugat preşedintele Băsescu. ,,Ne menţinem ţinta de adoptare a euro în 2015 pentru că ea reprezintă un impuls pentru toată lumea”, a precizat el.

Articolul integral poate fi citit pe adevarul.ro.

Sursa foto: rferl.org

NEWS

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

Published

on

© Turkish Presidency/ Facebook

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a precizat duminică că țara sa este în discuții pentru achiziționarea unor avioane de luptă F16, după ce Turcia a fost exclusă din programul F-35, informează AFP, citat de Agerpres.

Proiectul de achiziţie de către Turcia a avioanelor F-16 este ”bineînţeles legat de problema F-35”, le-a declarat jurnaliștilor liderilor de la Ankara pe aeroportul din Istanbul, înainte de a pleca un turneu în Africa, precizând că SUA au propus Turciei vânzarea de aparate F-16 pentru a-şi moderniza flota aeriană.

”Am spus că vom lua toate măsurile necesare pentru a răspunde nevoilor de apărare ale ţării noastre”, a mai spus Erdogan, adăugând că Turcia lucrează la modernizarea flotei sale de avioane de război.

O vânzare de F-16 de către SUA ar trebui totuşi aprobată de Congresul american, în cadrul căruia ostilitatea faţă de Turcia este în creştere, notează France Presse.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a apreciat în trecut că relațiile cu omologul său american, Joe Biden, ”nu au început bine”, în contextul suspendării furnizării către Turcia a avioanelor de luptă F-35 ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționarea sistemul antiaerian rusesc S-400, incompatibil cu arhitectura de armament a NATO.

”Dorinţa mea este de a avea relaţii amicale, şi nu ostile, cu SUA. Dar modul în care decurg lucrurile între cei doi aliaţi ai NATO nu este în prezent de bun augur”, a deplâns situaţia Erdogan în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York, ce a avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Liderul de la Ankara a explicat atunci că țara sa a plătit 1,400 de miliarde de dolari pentru 100 de avioane de luptă F-35, dar acestea nu au mai fost livrate deoarece Turcia a cumpărat sistemul rus de rachete S-400.

Anterior acestui moment, președintele turc declara că  întâlnirea față în față cu omologul american, Joe Biden, prilejuită de summitul NATO, a deschis ”o nouă eră” a relațiilor diplomatice dintre cele două state, în pofida diferențelor de optică asupra diverselor chestiuni geopolitice.

”Credem că am deschis calea unei noi ere bazate pe legături pozitive și constructive cu Statele Unite. Suntem determinați să obținem cele mai mari beneficii posibile pentru țară în urma discuțiilor cu Biden, desfășurate într-un ton pozitiv consolidând canalele de comunicare cu SUA”, sublinia Erdogan după o reuniune a Cabinetului său.

Dincolo de opoziția Washingtonului față de achiziționarea rachetelor defensive rusești S-400 de către Turcia, un alt element generator de tensiune a fost recunoașterea de către Statele Unite a genocidului armean, Joe Biden devenind primul lider al SUA care a calificat astfel moartea a 1,5 milioane de armeni masacrați de Imperiul Otoman în 1915.

La acel moment, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat că ”părți terțe” că se amestecă în problemele Turciei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Agenția Internațională a Energiei îndeamnă statele să majoreze investițiile în producția de hidrogen curat pentru atingerea neutralității climatice

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Agenția Internațională a Energiei (IEA) face apel la guvernele lumii să își majoreze investițiile în producția și lanțurile de depozitare a hidrogenului, pentru sprijini tranziția către o energie curată.

Într-un raport dat publicității luni, IEA subliniază nevoia unor acțiuni rapide și ferme pentru a valorifica potențialul hidrogenului în vederea obținerii neutralității climatice globale, sprijinind în același timp securitatea energetică.

”În prezent, producția mondială de hidrogen este minimă, prețul nu este încă unul competitiv, iar utilizarea sa în sectoare cu potențial, precum industria și transporturile, rămâne limitată, dar există semne încurajatoare că este pe punctul de a scădea semnificativ costurile și de a se dezvolta pe scară largă la nivel mondial”, este menționat în comunicatul Agenției Internaționale a Energiei.

În 2019, doar Franța, Japonia și Coreea aveau strategii pentru utilizarea hidrogenului. Astăzi, 17 guverne au publicat strategii privind hidrogenul, alte peste 20 au anunțat public că lucrează la elaborarea unor strategii, iar numeroase companii încearcă să profite de oportunitățile de afaceri legate de hidrogen. Sunt în curs de desfășurare proiecte pilot pentru producerea de oțel și de produse chimice cu hidrogen cu emisii reduse de carbon, iar alte utilizări industriale sunt în curs de dezvoltare. Costul celulelor care funcționează cu hidrogen continuă să scadă, iar vânzările de vehicule cu celulele de combustie sunt în creștere.

Hidrogenul are o mare densitate de energie, iar utilizarea sa ca și combustibil nu produce emisii directe de poluanți sau de gaze cu efect de seră. Principalul obstacol în calea utilizării pe scară largă a hidrogenului este costul de producție. Acest lucru necesită fie cantități mari de energie electrică pentru a-l produce din apă, fie utilizarea tehnologiilor de captare a carbonului, dacă hidrogenul este produs din combustibili fosili. Aproape tot hidrogenul produs în prezent provine din combustibili fosili fără captarea carbonului, ceea ce duce la emisii de aproape 900 de milioane de tone de CO2, echivalentul emisiilor de CO2 combinate ale Regatului Unit și Indoneziei.

Sunt necesare investiții și politici bine orientate pentru a reduce diferența de preț dintre hidrogenul cu emisii reduse de dioxid de carbon și hidrogenul produs din combustibili fosili, care generează multe emisii. În funcție de prețul gazelor naturale și al energiei electrice regenerabile, producerea hidrogenului din surse regenerabile poate costa între 2 și 7 ori mai mult decât producerea acestuia din gaze naturale fără captarea carbonului.

Însă, cu ajutorul progreselor tehnologice și al economiilor de scară, costul producerii hidrogenului cu ajutorul energiei solare poate concura cu cel al hidrogenului produs cu gaze naturale, așa cum se prevede în Foaia de parcurs a AIE pentru atingerea obiectivului de emisii zero până în 2050.

În luna lulie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat Strategia UE privind hidrogenul care abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. 

Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

  • În perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  • În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  • Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia  a lansat Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face apel la populația României să se vaccineze, potrivit declarației de presă susținută luni, 27 septembrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, cu ocazia vizitei sale pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Vaccinarea este extrem de importantă. Vaccinarea salvează vieți, vă protejează pe dvs., dar și pe cei dragi. În Uniunea Europeană avem norocul de a avea acces la vaccinuri în momentul de față, ceea ce reprezintă un avantaj enorm pentru a ne proteja cetățenii europeni, dar și pentru a reduce riscul de a răspândi boala și ca alte variante îngrijorătoare să apară. Vă încurajez, dacă nu ați profitat de ocazie, să o faceți. Profitați de ocazie și vaccinați-vă”, a transmis șefa executivului european.

De asemenea, Ursula von der Leyen a menționat că decizia legată de convingerea oamenilor de a se vaccina ține de competența națională. 

„Din experiența mea este nevoie de comunicare bună. Este foarte important faptul că 73% din populația adultă din Uniunea Europeană este deja vaccinată, iar lucrurile evoluează în sens pozitiv. Consecințele virusului nu mai sunt atât de grave. Știm că vaccinul a salvat vieți. Încurajez pe toată lumea să se vaccineze”, a punctat aceasta. 

Tot în acest sens, premierul Florin Cîțu a reamintit că instituția Comisiei Europene a ajutat foarte mult România prin faptul că a avut acces la vaccin în același moment ca toate țările din Uniunea Europeană.

„Sunt mai multe variante în UE şi după cum ştiţi şi la noi se iau în calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a început să crească, în această perioadă, numărul persoanelor care se vaccinează. Am spus de fiecare dată – singura soluţie pentru a depăşi pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decât să încetinească, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact şi le vom folosi şi aici”, a spus el. 

Președintele României, Klaus Iohannis a menționat că fără implicarea Ursulei von der Leyen România nu ar fi beneficiat de un număr important de doze de vaccin.

„Doamna președintă a avut inițiativa, a riscat și a pus pe picioare un mecanism prin care întreaga Uniune Europeană beneficiază de doze foarte multe de vaccin. Sănătatea nu este o competență a Comisiei Europene. Sănătatea este de competență națională, dar această chestiune, fără intervenția și fără sprijinul Comisiei nu ar fi putut să fie rezolvată. Sprijinul Comisiei constă în dozele de vaccin care vor veni în continuare în România”, a declarat acesta. 

„Au fost folosite peste 10 milioane de doze de vaccin în România, fiind aproape 5 milioane și jumătate de români care sunt vaccinați cu schema completă. În timp ce noi avem mii și mii de cazuri zilnice și internați la ATI și decese, în Danemarca s-a renunțat la toate restricțiile pentru că s-au vaccinat aproape toți. Împreună cu premierul convenit să ne întâlnim încă din această săptămână se reevaluăm campania de vaccinare și să vedem cum putem să o repunem pe roate. Avem arma cu care putem să terminăm pandemia, dar nu o folosim”, a adăugat Klaus Iohannis.

Uniunea Europeană a atins la finalul lunii august o etapă crucială în privința imunizării împotriva COVID-19, 70 % din populația adultă europeană fiind în prezent vaccinată complet. 

Comisia Europeană atrage atenția că vaccinarea rapidă și completă a tuturor populațiilor vizate – în Europa și la nivel mondial – este esențială pentru a controla impactul pandemiei.

UE este în continuare lider în ceea ce privește răspunsul multilateral. UE a exportat jumătate din vaccinurile produse în Europa către alte țări din lume, adică aceeași cantitate pe care a furnizat-o cetățenilor săi. Team Europe a contribuit cu aproape 3 miliarde EUR la mecanismul COVAX pentru a contribui la asigurarea a cel puțin 1,8 miliarde de doze pentru 92 de țări cu venituri mici și medii inferioare. În prezent, COVAX a furnizat peste 200 de milioane de doze în 138 de țări.

Comisia Europeană a rezervat până în prezent 4,6 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 și sunt în curs negocieri pentru doze suplimentare. Comisia colaborează, de asemenea, cu industria pentru a spori capacitatea de producție a vaccinurilor.

În același timp, ea a demarat activități de abordare a noilor variante, cu scopul de a dezvolta și de a produce rapid vaccinuri eficace împotriva acestor variante pe scară largă. Incubatorul HERA contribuie la răspunsul la această amenințare.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO2 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi3 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi4 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO4 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending