Connect with us

POLITICĂ

Băsescu: SRI, un club de oameni serioşi, nu a mai “beneficiat” de influenţa partidelor

Published

on

basescu SRIPreşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la finalul bilanţului Serviciului Român de Informaţii, că această instituţie “nu a mai beneficiat în ghilimele” de influenţa partidelor şi că o vede ca pe “un club de oameni serioşi”.

“Este o evoluţie extrem de importantă a Serviciului, care a avut ca unul din piloni şi numirea în fruntea sa a unui om politic din opoziţie, în persoana lui George Maior. Cred că acest lucru a făcut ca Serviciul să înceapă o altă etapă a existenţei lui”, a arătat preşedintele Traian Băsescu, precizând că prima manifestare a fost aceea a dorinţei SRI de a se elibera de emblema fostei Securităţi, prin predarea integrală a arhivelor fostei securităţi către CNSAS.

Traian Băsescu a arătat că, în toate sondajele, încrederea în SRI este în jurul a 50%. “Cred că toţi politicenii ne-am dori un asemenea nivel de încredere”, a spus el.

Preşedintele a afirmat că s-a putut ajunge la acest nivel de încredere şi că perspectivele Serviciului sunt de creştere în continuare, datorită depolitizării.

“Este un serviciu care nu a mai beneficiat în ghilimele de influenţa partidelor (…) Nu a mai fost şeful SRI la aceleaşi mese tainice sau în separeuri de restaurate cu şeful Consiliului Judeţean, cu procurorul şef, cu judecătorul şef, cu preşedinţii locali ai partidelor. A intervenit o conduită specifică unui serviciu care se respectă pe el însuşi şi care inspiră respect. Asta a făcut posibilă activitatea bună şi în multe zone foarte bună a Serviciului Român de Informaţii în combaterea corupţiei”, a mai afimat şeful statului.

Discursul integral susţinut de şeful statului, redat de Administraţia Prezidenţială

„O să încep cu o amintire pe care sper să o stimulez şi pentru dumneavoastră. Când am preluat funcţia de preşedinte al României SRI avea un director care umbla cu sau folosea maşină de la Sorin Ovidiu Vântu, SRI era amestecat frecvent în diverse scandaluri politice, iar generalul cu trei stele Coldea era maior. Este o evoluţie extrem de importantă a serviciului, care a avut ca unul din piloni şi numirea în fruntea serviciului a unui om politic din opoziţie în persoana domnului director Maior. Cred că acest lucru a făcut ca serviciul să înceapă o altă etapă a existenţei lui şi prima manifestare a fost aceea chiar a dorinţei serviciului de a se elibera de emblema fostei Securităţi şi ea s-a manifestat prin predarea integrală a arhivelor fostei Securităţi către CNSAS. De aici a început drumul până la eficienţa pe care, astăzi, a atins-o serviciul şi ca şef al statului, ca şef al CSAT, pot spune că România are un serviciu de informaţii performant, un serviciu care şi-a atins, practic, toate obiectivele, fie că vorbim de implicarea serviciului în lupta anticorupţie, în combaterea criminalităţii organizate sau a criminalităţii transfrontaliere, în lupta antiteroristă, în acoperirea eficientă a activităţii de contraspionaj de pe teritoriul României şi, de ce nu, a devenit un etalon comparabil. Sunt instituţii ale statului român care au dimensiuni mai mari sau egale cu dimensiunea Serviciului Român de Informaţii. Cum, de asemenea, sunt instituţii ale statului român care ar fi putut să aibă un drum, un parcurs, o evoluţie similară cu cea a SRI, care a atins un nivel de respect, de încredere, din partea populaţiei pe care, cred eu, nu l-a avut niciodată un serviciu român de informaţii interne. Mă uit pe toate sondajele, încrederea în SRI este undeva în jurul a 50%. Cred că toţi politicienii ne-am dori un asemenea nivel de încredere. De ce s-a putut ajunge aici şi de ce perspectivele Serviciului Român de Informaţii sunt de creştere în continuare? În primul rând, datorită depolitizării. Este un serviciu care nu a mai beneficiat, între ghilimele, de influenţa partidelor. „Hai să-l numim inspector şef la judeţul X pe cutare că-i băiat bun, hai să-l numim la un alt judeţ pe X-ulescu că-i băiat şi mai bun”. Mai mult decât atât, serviciul s-a extras prin reprezentanţii lui din aşa-numita protipendadă locală. Nu a mai fost şeful SRI la aceleaşi mese tainice sau în separeuri de restaurante cu preşedintele consiliului judeţean, cu procurorul-şef, cu judecătorul şef, cu preşedinţii locali ai partidelor. A intervenit o conduită specifică unui serviciu care se respectă pe el însuşi şi care inspiră respect. Asta a făcut posibilă activitatea bună şi în multe zone foarte bună a Serviciului Român de Informaţii în combaterea corupţiei. Îl văd acum ca pe un club cu oameni serioşi, cu principii şi cu dorinţa de a-şi servi ţara. Şi dacă vreţi, este unul din lucrurile care mă bucură cel mai mult din cele două mandate pe care le-am avut, alături de alte câteva instituţii pe care, prin natura atribuţiunilor, am reuşit să le protejez de politizare şi Serviciul Român de Informaţii a atins performanţe foarte bune.

Aici ar fi de învăţat o lecţie, pentru care avem exemplul în realităţile noastre. Acolo unde politizarea nu s-a mai manifestat – şi mă refer şi la SRI, şi la DNA, şi la DIICOT, şi mai sunt instituţii – acolo unde politizarea nu s-a manifestat performanţa a apărut. Ar fi extraordinar să înţelegem că România, ca stat de drept, are câteva instituţii performante şi acest lucru s-a datorat în primul rând depolitizării. În polul celălalt: ne plângem că nu adunăm veniturile prognozate, deşi economia creşte. Depolitizaţi ANAF şi în câţiva ani vom avea veniturile la bugetul de stat – este mesajul meu către politicieni, de la centru până la şefii judeţeni ai ANAF. Lăsaţi profesioniştii să lucreze. Să ştiţi că nu o spun numai acum, am spus-o în timpul tuturor guvernelor, şi în timpul guvernului Tăriceanu, şi în timpul guvernului Boc, şi o spun şi în timpul guvernului Ponta. Niciun partid nu a reuşit să reziste tentaţiei politizării şi atunci de bună seamă, fiind numiri politice la ANAF unii vor fi protejaţi, alţii hăituiţi, pentru că politrucul vrea s-şi păstreze funcţia. Iată că poţi să-ţi păstrezi funcţia, să avansezi şi fără să fii implicat politic. Este un mesaj pe care îl dau astăzi la ultimul bilanţ la care particip la SRI. Apropo de asta, îmi aduc aminte, în 2009, la bilanţul SRI le spuneam: sper să particip şi la bilanţul din 2010. Astăzi, în 2014, le spun că în 2015 sigur nu voi mai participa la bilanţ. Deci, SRI este o mărturie, ce performanţe poate atinge o instituţie dacă este depolitizată. În ceea ce priveşte priorităţile SRI pentru 2014. Sigur, la bilanţ am discutat în principiu ceea ce a stabilit CSAT ca priorităţi de informaţie. Dar în mod categoric ne trebuie o adaptare cu privire la riscurile de intensificare a activităţilor de spionaj pe teritoriul României, urmare a evoluţiilor din regiunea noastră. Mai mult decât atât, este posibil ca România să fie unul din beneficiarii repoziţionării resurselor militare ale NATO în teritoriul Uniunii Europene, ceea ce o va face mult mai atractivă după elementele de baze militare care există acum, elementele Deveselu, o va face, spuneam, în cazul unor repoziţionări şi mai atractivă pentru spionaj. De aceea, componenta de contraspionaj trebuie consolidată ca o adaptare la realităţile de astăzi. Şi aici aş mai face o paranteză, să spun, ne-am obişnuit să spunem tot timpul reformă. Procesele de reformă în instituţiile unui stat trebuie să fie continue, pentru că altfel reforma, pus în ghilimele, nu înseamnă nimic altceva decât adaptare la realităţi.

O altă prioritate asupra căreia am insistat la bilanţ a fost protecţia cibernetică. În momentul de faţă, datorită egoismului unora din instituţiile statului, care vor să-şi menţină bazele de date numai pentru ele, nu se poate realiza o protecţie eficientă a sistemelor cibernetice ale României. Vă dau un exemplu minor. Una din bătălii: cuplarea, interconectarea bazelor de date ale Ministerului de Finanţe cu cele ale Ministerului Muncii. Am discutat-o în CSAT de câteva ori, printre altele. Şi, totuşi, nu se petrece. Nu se petrece pentru că sunt tot interese politice. De ce cel de la finanţe, care ştie veniturile şi declaraţiile fiscale ale fiecărui cetăţean, să poată verifica dacă respectivul cetăţean beneficiază de ajutoare sociale, nu? Pentru că ajutoarele sociale sunt o pârghie electorală. Şi de-asta am vrea să ţinem bazele de date separat, dar ele sunt supuse atacurilor cibernetice, pentru că fiecare în parte nu poate fi protejată decât dacă realizăm un sistem naţional prin care să protejăm de la Centrala de la Cernavodă până la bănci sau bazele de date ale Ministerului Sănătăţii, ale Ministerului Muncii, ale Ministerului de Finanţe, activităţile cibernetice interinstituţionale. Este un alt aspect asupra căruia am atras atenţia, că SRI, ca agenţie responsabilă la nivel naţional de protejarea împotriva atacurilor cibernetice, să poată să-şi facă treaba.

Nu în ultimul rând, în bilanţul de astăzi am mulţumit tuturor ofiţerilor, subofiţerilor, angajaţilor civili, specialiştilor SRI pentru modul cum şi-au îndeplinit misiunile în ultimii ani. La sfârşitul cuvântului meu i-am asigurat că, deşi în cei aproape 10 ani am beneficiat de un volum enorm de informaţii, i-am asigurat că niciodată, după ce voi pleca din funcţie, nu voi utiliza informaţiile primite de la ei în bătălia politică. Mulţumesc, încă o dată, Serviciului Român de Informaţii pentru modul cum şi-a îndeplinit misiunile, îi felicit pe cei care astăzi conduc Serviciul  Român de Informaţii, pentru profesionalismul lor, profesionalism care, de altfel, prin atitudine şi prin comportament a fost transferat până la cel mai puţin important în funcţie dintre salariaţii Serviciului Român de Informaţii. Vă mulţumesc mult, vă doresc mult succes în continuare! Şi dumneavoastră, domnule director, şi dumneavoastră, domnilor generali. La revedere!”.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj după incendiul de la celebra catedrală Notre-Dame: Un simbol istoric al culturii europene. România este solidară cu Franța

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reacționat, luni seara, pe Twitter, la vestea „dureroasă” că arde catedrala Notre-Dame din Paris, edificiu pe care șeful statului îl numește „un simbol istoric al culturii europene”.  Șeful statului spune că România este solidară cu Franța și îi stă alături.

Un incendiu a izbucnit luni seară la catedrala Notre-Dame din Paris. Nu este clară cauza incendiului, însă oficialii susţin că ar putea avea legătură cu lucrările de renovare. Un istoric francez a declarat că asistăm la prăbușirea unuia dintre „cele mai vizitate monumente istorice din lume”. Una dintre turlele catedralei și acoperișul s-au prăbușit.

Tragicul eveniment a avut loc cu doar câteva zile înainte de Paștele Catolic. 

“Vom reconstrui Notre-Dame”, a promis preşedintele Franței, Emmanuel Macron, după incendiul care a devastat luni catedrala simbol al arhitecturii gotice, suscitând o vie emoţie în Franţa şi în lumea întreagă.

“Ce este mai rău a fost evitat, chiar dacă bătălia încă nu a fost câştigată complet”, a mai declarat şeful statului francez, vizibil emoţionat, în apropierea catedralei devastate, adăugând că “următoarele ore vor fi dificile”.

Continue Reading

NATO

Președintele Klaus Iohannis deschide conferința internațională ”Întărirea Flancului Estic al NATO”, organizată de think-tank-ul american CEPA la Palatul Cotroceni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va deschide miercuri, 17 aprilie, lucrările conferinței internaționale „Întărirea Flancului Estic al NATO: Provocări și strategii pentru coerența măsurilor din regiunea Mării Baltice și a celor din regiunea Mării Negre” („Strengthening NATO’s Eastern Flank: Challenges and Strategies for Baltic-Black Sea Coherence”), organizate de think tank-ul american Center for European Policy Analysis (CEPA) la Palatul Cotroceni, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu prilejul reuniunii, găzduite de Administrația Prezidențială, oficiali, experți, analiști și reprezentanți ai industriei apărării din România, Statele Unite ale Americii și din regiunea Mării Negre vor discuta despre coerența Flancului Estic al NATO, cu accent pe provocările la adresa securității regiunii și modalitățile concrete de contracarare a acestora. Totodată, dezbaterea își propune să evidențieze contribuția și așteptările României cu privire la securitatea pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în regiunea Mării Negre.

În cadrul conferinței, vor mai lua cuvântul Matthew Boyse, adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA în cadrul Biroului de Afaceri Europene și Eurasiatice al Departamentului de Stat, Peter Doran, președintele CEPA, și general-locotenent Ben Hodges, fost Comandant al forțelor americane din Europa, în prezent expert al CEPA.

Conferința va fi precedată de un seminar organizat de CEPA la nivel de experți pe teme de securitate și apărare, dedicat dezbaterii în profunzime a temelor privind Flancul Estic al NATO, care va avea loc marți, 16 aprilie a.c.

Administrația Prezidențială a mai găzduit alte două evenimente organizate de CEPA – conferința ,,Romania’s Security Leadership in South East Europe” (iunie 2016) și seminarul ,,Reshaping the Security Environment in Southeastern Europe – A View from Bucharest” (aprilie 2018).

Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) este un institut de cercetare non-profit şi non-partizan, dedicat studiului Europei Centrale şi de Est. Fondat în 2005, CEPA este unicul think-tank american a cărui activitate este concentrată exclusiv asupra statelor şi societăților europene.

Continue Reading

POLITICĂ

Generalul Nicolae Ciucă revine la șefia Armatei. Președintele Klaus Iohannis a câștigat din nou procesul cu MApN, care mai are o ultimă cale de atac la ÎCCJ

Published

on

©️ Administrația Prezidențială/ SMAp

Președintele Klaus Iohannis a câștigat din nou în instanță repunerea în funcție a generalului Nicolae Ciucă pe funcția de Șef al Marelui Stat Major după ce, marți, Curtea de Apel a admis recursul Administrației Prezidențiale și a anulat suspendarea din funcție a generalului Ciucă, scrie Digi24.ro.

Administrația Prezidențiale câștigase și în urmă cu două săptămâni unul din cele trei procese deschise de ministrul Apărării, Gabriels Leș, și acesta a fost obligat să îl repună în funcție pe Șeful Armatei. 

”Domnul general Ciucă a fost repus în funcție, pentru că  instanța a decis că se ridică suspendarea.  Domnia sa este Șeful Marelui Sat Major,  are toate drepturile care rezidă din această  funcție”, a declarat ministrul Leș pentru Digi24.ro.

Ministrul Apărării a precizat că va face recurs și la decizia de ieri a Curții de Apel: ”Facem recurs la ÎCCJ, este ultima cale de atac”. 

La 31 ianuarie, Curtea de Apel București a decis suspendarea decretului prin care Klaus Iohannis a prelungit mandatul sefului Statului Major al Apararii (SMAp), generalul Nicolae Ciuca, decizia nefiind definitivă, dar executorie, ca urmare a plângerii depuse de Ministerul Apărării Naționale.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, şi anume articolul 32, alineatul 5, conform căruia “şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă “s-a făcut ilegal”, adăugând că “instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers “inoportun” şi “riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării. Preşedintele a adăugat că “pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost nelegală.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending