Connect with us

ALEGERI 2014

Bătălia comisarilor europeni. De ce ne-ar interesa?

Published

on

de Radu Magdin
Anul acesta au loc cel putin doua mari batalii interne in plan european, una este cea a alegerilor europarlamentare, cealalta a comisarilor europeni. Cele doua batalii au legatura intre ele, sunt importante si pentru Romania, si pot marca inceputul unui deceniu al revenirii social-democratilor (S&D  / PES) la carma Europei, dupa 15 ani de dominatie a popularilor europeni (PPE).

radu magdin

De ce sunt aceste doua batalii importante pentru Romania? Pentru ca in functie de castigatori, vom sti cine va initia legislatia europeana (cazul Comisiei Europene), respectiv cine o va amenda / modifica (cazul Parlamentului European), in plan european decizandu-se peste 70% din legile aplicabile in Romania si in celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Va propunem in prezentul articol sa ne uitam cu atentia la batalia comisarilor europeni, cu doua componente: cine va fi presedintele Comisiei Europene, respectiv cine va fi comisarul din partea Romaniei si de unde trebuie pornit in acest demers.
Schulz sau Juncker
 

Sanse reale de a fi presedintele executivului european au doar doi oameni: social-democratul european Martin Schulz, actual presedinte al Parlamentului European, respectiv popularul european Jean-Claude Juncker, fost presedinte al Eurogrupului si fost premier de lunga durata luxemburghez. Lupta este foarte stransa deoarece situatia este foarte stransa atat in Parlamentul European (unde in unele sondaje S&D conduce, in altele e egal cu PPE) cat si in Consiliul European (12-10, ca numar de sefi de state sau de guverne PPE fata de S&D). Atat PE cat si Consiliul vor sa aiba ultimul cuvant in numirea Presedintelui Comisiei. De partea Consiliului sta traditia de pana acum, de partea Parlamentului, interpretarea articolului 17, paragraf 7, din tratatul de la Lisabona, care spune ca PE va numi Presedintele CE pe baza propunerii facute de Consiliul European, tinand cont de alegerile europene. Or, prin personalizare, prin nominalizarea unor locomotive pentru listele europene, PE reuseste nu numai sa creasca interesul pentru alegerile europene, dar si sa forteze mana Consiliului.

Ce se poate intampla? Scenariul mai putin probabil e ca fie S&D fie PPE sa castige la o distanta de peste 10-15 voturi fata de adversarul sau imediat. In acest caz, fie Schulz fie Juncker au prima sansa la presedintia CE, si se intra in negocieri acerbe: daca presedintia CE merge la S&D, popularii vor incerca sa obtina in schimb tot ce pot: presedintia UE (pozitia actuala a lui Van Rompuy) si chiar un mandat intreg, neimpartit in doua ca pana acum, la Parlamentul European. Grupul PPE din PE s-ar putea sa aiba in vedere mai degraba acest interes, decat pozitia dorita de PPE in Consiliu, de presedinte al Consiliului.

Scenariul mai probabil e o batalie in transee intre cele doua familii politice, pana la ultimul eurodeputat, si aici creste puterea de negociere a partidelor care vor sa adere la PPE (ramane de vazut daca PNL va merge pe acest drum sau nu). Sondajele nu sunt mereu cele mai reprezentative, mai ales ca sunt 28 de variabile nationale in joc. Daca scorul e atat de strans, cel mai probabil PPE va dori neaparat sa pastreze presedintia Comisiei Europene, ca sa imprime marile directii ale jocului european; acest lucru ar da un semnal ca PPE a reusit sa opreasca S&D de la “conducerea Europei”.  Daca scorul e foarte strans, PE isi va pierde din putere, prin paritatea familiilor in fata unui Consiliu European care vrea sa isi conserve influenta.

In joc mai intra si alti factori, aparent irelevanti din exterior, dar importanti pentru cei care cunosc cum functioneaza lucrurile in “sistem”. Acesti factori reies din avantajele si dezavantajele fiecarui candidat. Schulz e carismatic, operator politic angajat, polarizeaza, si va imprima o directie politica clara CE. Asta poate sa nu placa “sistemului”, atat din Comisie cat si din Consiliu – Angelei Merkel ar avea alt german pe pozitie de vizibilitate mare in plan european (cu posibile planuri nationale dupa) – , si nici celor care cred ca trebuie evitate precedentele (cei care considera ca nu e normal sa ai pe rand si Presedintia PE si pe cea a CE). Juncker e mai putin carismatic, si mai degraba un bun negociator din umbra, fapt care s-ar putea sa fie in interesul aparatului CE si al liderilor de state si guverne; in plus il recomanda experienta Eurogrupului. Nici nu mai are ce bifa ulterior in plan intern, fiind deja un premier de lunga durata. Totodata, venind dintr-o tara mica, e mai greu sa fie demonizat – daca ajunge Schulz la CE, Germania poate parea atotputernica in Europa, acum si formal, nu doar informal.

Ce castiga Romania? Romania ar avea de castigat, indiferent de varianta, restul tinand de felul in care stie sa negocieze. Atat Schulz cat si Juncker si-au dovedit in trecut prietenia pentru Romania. Schulz ne-a vizitat mai des, si avantajul ar fi ca exista o coincidenta intre familia sa politica si cea a premierului Ponta. Or, din moment ce PSD va numi comisarul european, ca partid aflat la guvernare toamna aceasta, e in interesul lui Schulz sa ajute la obtinerea unui portofoliu bun pentru un coleg social-democrat – sau colega – din Romania. Asta nu inseamna ca Juncker nu ne-ar putea ajuta la randu-i, doar ca nu ajuta faptul ca e PPE si Ponta e S&D. Factorul Basescu nu e de ignorat nici la aceasta nominalizare (cum s-a facut remarcat si in cazul nominalizarilor anterioare: Orban si Ciolos), numai ca fiind in ultimele doua-trei luni de mandat (si sigur nemaiputand sa il reinnoiasca, ca in 2009) e mai greu de facut un blocaj; cel mai probabil, va spune ca prefera un anumit candidat PSD fata de altul / alta – cineva care sa nu ii fie ostil.

Ce rol ar avea Romania? In primul rand, Schulz spera ca PSD va reusi sa ia mai mult decat toate partidele din PPE la un loc (PDL+UDMR+PMP+PNTCD+FC), lucru care nu e imposibil caci colegii de PPE, cu exceptia UDMR, se canibalizeaza intre ei, alergand pe acelasi culoar. In al doilea rand, o victorie categorica a PSD in europarlamentare, scade marja de actiune a presedintelui Basescu (PPE) in Consiliul European. Insa, Basescu s-a dovedit mereu imprevizibil, asa ca nu sunt excluse surprize, mai ales in contextul lipsei de dialog, si in materie de afaceri europene, intre Palatul Victoria si Cotroceni.

Comisarul roman. Istoric si aspiratii prezente

Cand pornim discutia despre comisarul roman va propun sa ne oprim pentru un moment din gandirea axata pe persoane si sa ne gandim prioritar la portofolii de interes national. Persoanele pot veni ulterior sa se muleze pe aceste portofolii. In prezent, portofoliile sunt: agricultura si dezvoltare rurala; actiune climatica; concurenta; dezvoltare; agenda digitala; afaceri economice sau monetare; educatie, cultura, multilingvism, si tineret; ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune; energie; extindere si politica europeana de vecinatate; mediu; programare financiara si buget; sanatate si protectia consumatorului; Inaltul reprezentant (pentru politica externa); afaceri  interne; industrie si antreprenoriat; piata interna si servicii; cooperare internationala, ajutor umanitar si raspunsul la crize; relatii inter-institutionale si administratie; justitie, drepturi fundamentale si cetatenie; afaceri maritime si pescuit; politica regionala; cercetare, inovatie si stiinta; taxare si uniune vamala, audit si antifrauda; comert; transport.

Aceste portofolii pot suferi modificari dar e foarte putin probabil ca acestea sa fie unele fundamentale. In tintirea unui post comisarial trebuie sa ne gandim la ce ne foloseste. Am o nevoie anume pe care vreau sa o satisfac? Un anumit domeniu pe care trebuie neaparat sa il stimulez (caci de controlat nu am cum – comisarul nu e de capul lui, ci ridica la fileu propuneri venite din directiile generale in subordine, eventual dandu-le o anumite aroma politica, tehnica sau de interes national)? Sa vizez un domeniu cu bani (desi, sincer, nu comisarul da sacii de bani europeni inspre o tara sau alta – poate face un lobby intern in CE insa) sau influenta? Sa ma orientez spre un portofoliu al prezentului (in care sa veghez implementarea legislatiei europene, decise deja), sau al viitorului (in care sa reglementez eu si sa imi sporesc astfel, prin negocieri, puterea in colegiul comisarilor)?

Ce ar insemna portofolii de top in Comisie? In opinia noastra, ele ar fi: agricultura si dezvoltare rurala; concurenta; agenda digitala; afaceri economice sau monetare; energie; extindere si politica europeana de vecinatate; mediu; programare financiara si buget; Inaltul reprezentant (pentru politica externa); industrie si antreprenoriat; piata interna si servicii; justitie, drepturi fundamentale si cetatenie; politica regionala; cercetare, inovatie si stiinta; comert; transport.

Asta nu inseamna ca de exemplu portofoliile dedicate educatiei, sanatatii sau afacerilor sociale nu sunt importante teoretic (temele cu siguranta sunt), numai ca nu ai competente ca si comisar european decat prioritar de coordonare a politicilor nationale.

Daca e sa ne uitam la influenta, la procesul de reglementare: la agricultura s-a facut reforma (de catre comisarul roman, Dacian Ciolos), la energie suntem mai degraba in stadiu de implementare dupa reformele germanului Oettinger, bugetul pentru 2014-2020 s-a negociat s.a.m.d. Dosare fierbinti de reglementare 2014-2019 vor fi in materie de agenda digitala (unde avem si noi interese, ca industrie IT – un posibil candidat la comisariat ar fi Dan Nica), portofoliile economice vor fi “hot” pentru ca fierbinteala eurozonei si a integrarii economice nu a trecut inca (aici doar cineva cu o carte de vizita foarte puternica, gen Mihai Tanasescu, ar putea intra in joc), extinderea si politica de vecinatate post-Crimeea (unde Mircea Geoana ar putea, prin prestigiul extern, sa compenseze faptul ca am fost, alaturi de Bulgaria, copilul problema al extinderii), mediul (eventual cuplat cu schimbarile climatice) va fi un domeniu sub presiune in dorinta de reindustrializare a Europei (iar Rovana Plumb e in poll-position ca expertiza). La fel, ar trebui sa ne pregatim candidati, macar de dragul jocului negocierii, pentru cercetare / inovatie (in fond, asta e economia viitorului), fonduri regionale si transport (avand carente in domeniu); utila ar fi si energia, caci si gestionarea implementarii pachetelor energetice e vitala in noul context geopolitic european.

Nu ne va fi usor sa obtinem un portofoliu bun daca nu avem grija la cateva chestiuni cheie: contracararea argumentului ca am avut deja un portofoliu important (agricultura – am avut si unul total nesemnificativ: multilingvismul), coordonarea intre autoritati (mai ales intre palate), punerea in prim plan a celor mai buni negociatori – cei de la fata locului (un loc cheie avand Reprezentanta Permanenta la UE), utilizarea cu cap a prezentelor in media internationala (foarte important va fi lucrul “pe surse”si briefinguri cu corespondentii straini), realizarea de coalitii cheie (astfel incat cine ne sprijina pentru portofoliul dorit de noi sa fie sigur ca va beneficia de pe urma leadershipului comisarului roman). Daca nu facem aceste lucruri vom fi mai putin vizibili in jocul european si mai putin influenti in umbra, mai indepartati ca realitate de formalul loc 7 (pe care il avem ca putere de vot si reprezentare) in UE. Putem intelege aspectele umane ale unei negocieri intre palate (sa fie cineva sprijinit la ambele capete), dar din batalia personalitatilor e important sa nu uitam un lucru: e important sa avem pe cineva care sa ne reprezinte cu mandrie la Bruxelles (desi, stim teoria, comisarul e neutru) si care sa se bata pentru interesele noastre in colegiul comisarilor. Or, fara un portofoliu cheie, de reglementare sau influenta, domnul sau doamna comisar nu va avea multa munitie pentru a ajuta Romania.

 

Radu Magdin
Editorialist caleaeuropeana.ro
CEO Smartlink Communications

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Simina, Bruxelles

    April 12, 2014 at 12:19 am

    Draga Radu, felicitari si mult succes in activitatea pe care o desfasori!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Studiu IRES: Doar o persoană din zece se declară împotriva legii care interzice fumatul

Published

on

Notorietatea legii care prevede interzicerea fumatului în spațiile publice din România este una foarte ridicată şi o proporție importantă dintre participanții la un studiu IRES cu privire la obiceiurile, comportamentele asociate şi percepțiile legate de fumat ale populației adulte din România au opinii favorabile legate de această lege.

În prezent, un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai consumă tutun în prezent spun că au fumat în trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, în perioada 21-25 ianuarie 2016, cu privire la fumatul în România.

Percepții publice privind reglementările anti-fumat

smokingPotrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice din România. Procentul celor care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre respondenți și 10% dintre ei declară că sunt împotriva acestei inițiative legislative.

Un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul referitor la ieșirile în oraș; astfel, 15% dintre intervievați susțin că vor ieși mai des în oraș, 1% dintre ei declară că vor începe să iasă în oraș odată cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanții la studiu susțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar în oraș. În același timp, 69% dintre respondenți declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti fumat.

Atitudini cu privire la fumat şi fumători

În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la acest obicei, studiul relevă faptul că fumatul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenții la această anchetă, iar în cazul unui sfert dintre intervievați fumatul este permis doar în anumite camere, și nu în întreaga casă. 2% dintre participanții la studiu declară că în casele lor fumatul este permis peste tot.

Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cu toate că aproape o treime dintre respondenții nefumători nu au nici o părere bună, nici una proastă față de fumători, ei neconsiderând acest aspect relevant, 61% dintre persoanele care au participat la studiu și nu fumează au o părere mai degrabă proastă despre fumători. Această opinie se regăsește cu precădere în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în mediul rural, dar și al femeilor.

Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilor și trei sferturi dintre ei afirmă că dacă ar merge în oraș și nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.

Profilul românilor fumători

75% dintre respondenți spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susțin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populației, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporția celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.

Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți la acest studiu cheltuie între 1 și 30 lei, săptămânal, pe țigări, aproape o cincime dintre aceștia cheltuie între 31 și 50 de lei, iar 30% cheltuie  între 51 și 100 lei săptămânal.

Doar 1% dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați.

Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% – mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenții de gen masculin, din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune.

O proporție ridicată de respondenți care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotriva acestei inițiativei sau o susțin.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporția respondenților care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților au început să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului în spațiile publice este mai ridicată comparativ cu proporția celor care au început să fumeze înainte de 15 și susțin această inițiativă sau sunt neutri în ceea ce o privește. Respondenții care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu inițiativa legislativă.

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populația care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporția celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.

Consumul produselor din tutun în rândul fumătorilor din România

8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.

49% dintre respondenții fumători declară că fumează săptămânal până într-un pachet de țigări, iar 48% dintre aceștia susțin că furmează mai mult de un pachet pe săptămână. Ponderea persoanelor care fumează mai mult de două pachete de țigări săptămânal este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta până în 35 de ani. Respondenții cu studii elementare declară într-o măsură mai mare față de cei cu studii medii sau superioare că fumează între un pachet și două pachete de țigări pe săptămână. Respondenții din regiunile Sud (inclusiv București) și Dobrogea fumează săptămânal într-o proporție mai ridicată față de cei din alte regiuni până în jumătate de pachet de țigări, iar cei din Transilvania și Banat – într-un procent mai mare mai mult de două pachete de țigări.

Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară în primele 30 de minute ale dimineții. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievații care au între 36 și 50 de ani fumează într-o proporție mai ridicată în primele 5 minute după trezire; același comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de așteptat, respondenții în a căror casă fumatul este permis peste tot răspund într-o proporție mai ridicată că fumează prima țigară la 5 minute după trezire față de celelalte categorii de respondenți, iar cei în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare față de ceilalți că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră față de momentul în care se trezesc.

În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket.

Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile.Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții la studiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise declară într-o proporție mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau împotriva acestei inițiative.

Consumul produselor din tutun vs. sănătate

Dintre respondenții care momentan fumează tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist în probleme medicale în ultimul an. Proporția celor care au făcut acest lucru este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc în mediul urban și al femeilor. În plus, un procent mai ridicat al participanților la studiu care au vizitat un medic se regăsește mai curând printre cei care sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului decât printre cei care susțin această inițiativă sau printre cei care se declară neutri cu privire la ea.

Aproape șapte din zece fumători (68%) care și-au vizitat medicul în ultimul an au făcut acest lucru o dată sau de două ori și aproximativ o cincime dintre ei (19%) au vizitat un specialist în probleme medicale de trei până la cinci ori. Numărul vizitelor la medic în ultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. În majoritatea cazurilor (83%), fumătorii care au vizitat un medic în ultimele 12 luni au fost întrebați dacă fumează tutun;procentul acestora este mai ridicat în cazul participanților la studiu care locuiesc în mediul rural decât proporția celor care locuiesc în mediul urban și au fost întrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievați fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiți să înceteze să fumeze tutun;proporția celor care au primit acest sfat crește direct proporțional cu vârsta.

Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporția acestora este cea mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta peste 65 de ani și în cazul celor cu studii elementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanții la studiu care locuiesc în Moldova și cei care rezidă în mediul rural declară într-un procent mai mare că au încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze declară că au reușit acest lucru pentru mai puțin de o săptămână, iar o altă treime susțin că ultima oară când au încercat să renunțe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună.

Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conform propriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt cel mai puțin interesați să renunțe la fumat. Același tip de declarații poate fi observat și în cazul respondenților din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.

Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ținând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe la fumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au un mai mare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova și asupra femeilor.

.

.

Continue Reading

NEWS

SONDAJ INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români au încredere în NATO, ONU și Uniunea Europeană

Published

on

Increderea romanilor in Presedintie a crescut, iar increderea in Biserica a scazut – releva un sondaj INSCOP, informeaza Ziare.com.

Potrivit cercetarii sociologice, institutiile interne in care romanii au cea mai mare incredere sunt Pompierii, Armata si Jandarmeria, in timp ce topul institutiilor internationale este condus de NATO, ONU si UE.

Topul increderii in institutiile politice

administratia-prezidentialaTopul increderii in institutiile politice este condus de Presedintie cu 51,2% incredere multa si foarte multa (fata de 46,3% in septembrie), iar la polul opus se afla Parlamentul, cu 12,8% incredere multa si foarte multa (10,9% in septembrie) si partidele politice cu 8,6% (7,6% in septembrie).

Pe locul al doilea in topul increderii se situeaza Primaria – 37,6% fata de 36,3% in septembrie 2015, urmata de Curtea Constitutionala cu 32,8% incredere multa si foarte multa (fata de 35,1% in septembrie 2015).

Urmeaza Guvernul, care se bucura de increderea a 30,9% dintre cei intervievati (25,2% in septembrie) si Consiliul Judetean cu 22,9% (20,6% in septembrie).

Topul increderii in institutiile executive

armataIn ceea ce priveste topul increderii in institutiile executive, prima pozitie este ocupata, in luna noiembrie, de Pompieri (institutie masurata pentru prima oara in sondajele INSCOP) cu 77,5% incredere multa si foarte multa.

Urmeaza Armata cu 75,4% (fata de 73,8% in septembrie) si Jandarmeria cu 65,8% (fata de 63,7% in septembrie). Pe pozitia a patra se situeaza DNA cu un capital de incredere de 61,2% (fata de 60% in septembrie). Urmeaza SRI cu 51,3% (50,3% in septembrie), SIE cu 50,9% (48% in septembrie), Politia cu 48,9% (51,7% in septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% in septembrie), ICCJ cu 46,2% (42,7% in septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% in septembrie) si ANI cu 37,1% (36,6% in septembrie).

Topul increderii in institutii sociale si private

Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).

Clasamentul institutiilor internationale

natoCercetarea mai arata ca primul loc in clasamentul institutiilor internationale este ocupat de NATO – cu 55,7% (fata de 57,6% luna septembrie).

Pe locul secund se situeaza ONU cu 54,8% incredere multa si foarte multa (56,6% in septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana cu 50,5% (52,7% in septembrie 2015).

Pe locul al patrulea se situeaza Parlamentul European cu 45,6% (47,8% in septembrie), Comisia Europeana cu 43,5% (45,7% in septembrie). Topul este incheiat de Banca Mondiala cu 33,8% (41% in septembrie) si de Fondul Monetar International cu 29,5% (33,9% in septembrie 2015).

Citiți și SONDAJ INSCOP. Dacian Cioloș, pe locul 3 în topul încrederii

Premierul Dacian Cioloș se situează pe locul trei în topul încrederii, cu 32,6% încredere multă și foarte multă, relevă un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda ziarului ”Adevărul”. Este pentru prima oară când premierul este măsurat într-o cercetare sociologică.

Prima poziție este ocupată în continuare de președintele Klaus Iohannis, cu 59,8% multă și foarte multă încredere (față de 58,6% în luna septembrie), urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu 40,4% (față de 41,6% în septembrie).

Ierarhia este completată de ambasadorul României în SUA, George Maior– 29,8%, directorului SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu– 21,8% încredere și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu– 21,4%.

Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.071 de persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.

.

Continue Reading

POLITICĂ

Sondaj: 51% dintre români cred că este nevoie de partide noi

Published

on

Mai mult de jumătate dintre români cred că este nevoie de partide noi și că actualele formațiuni reprezintă mai degrabă interesele liderilor, potrivit unui sondaj realizat în perioada 2-6 decembrie.

Astfel, 51% dintre români susțin că în țara noastră este nevoie de partide noi, iar 44% că nu este nevoie, în timp ce 5% nu au răspuns.

PeopleRomânii cred în majoritate că actualele partide reprezintă mai degrabă interesele liderilor de partid. Astfel, 70% dintre cei chestionați au dat acest răspuns. 6% dintre respondenți susțin că actualele partide reprezintă mai degrabă interesele alegătorilor, în timp ce 19% cred că acestea reprezintă echilibrat și interesele alegătorilor și ale liderilor, iar 5% nu știu sau nu răspund.

În schimb, 60,5% dintre români sunt de părere că partidele se pot reforma, în timp ce 31% cred contrariul. 8,5% nu au răspuns în acest caz.

De asemenea, sondajul relevă că 41% dintre români s-ar prezenta la vot dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri.

35% dintre cei chestionați ar vota cu PNL dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 34% cu PSD, 7,5% cu MP, 6,5% cu ALDE și 5% cu PRM. Sub 5% ar obține UDMR (4%), UNPR (2,5%), PNȚCD (2,5%), M10 (1,5%) și PSRO (1,5%).

Dacă în această listă s-ar găsi și un partid nou înființat susținut de președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș, 41% dintre respondenți și-ar păstra opțiunea de a vota alte formațiuni, în timp ce 35% au răspuns că ar opta pentru acesta. 11% au spus că sunt indeciși, 8% că nu ar mai merge la vot, iar 5% nu au răspuns.

Cel mai important criteriu de a selecta politicieni credibili este în opinia românilor ca aceștia să nu fie corupți (48,5%). În topul acestor criterii se mai află competența (21%), să nu fie urmăriți sau condamnați penal (9%), să aibă declarație de avere corectă (8%), să nu fie în conflict de interese cu afaceri (3,5%), să nu fie traseiști (3%), să nu fie un caz de nepotism (2%), să nu fi plagiat (1,5%), să nu fie colaboratori ai serviciilor secrete (1%).

.

.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending