Connect with us

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

BCE majorează cu 500 mld. de euro Programul de Achiziții Urgente în Pandemie pentru a contracara consecințele valului al doilea de COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Având în vedere consecințele economice de la reapariția pandemiei, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi să-și recalibreze principalele instrumente de politică monetară menținând nemodificată dobânda pentru operațiunile principale de refinanțare la cel mai scăzut nivel din istorie şi majorând cu 500 de miliarde de euro Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP), potrivit unui comunicat, citat de Agerpres

În primul rând, rata dobânzii pentru operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzii pentru facilitatea de creditare marginală și facilitatea de depozit vor rămâne neschimbate la 0.00%, 0.25% și, respectiv, -0,50%. Consiliul guvernatorilor se așteaptă ca principalele rate ale dobânzii BCE să rămână la nivelurile lor actuale sau mai scăzute până când va observa că perspectivele inflației converg cu fermitate la un nivel suficient de apropiat, dar mai mic, de 2 % în orizontul de proiecție.

În al doilea rând, Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze pachetul financiar al Programului de Achiziţii Urgente în Pandemie  cu 500 miliarde EUR, până la un total de 1,850 miliarde EUR. De asemenea, acesta a extins orizontul achizițiilor nete în cadrul PEPP până cel puțin la sfârșitul lunii martie 2022. În orice caz, Consiliul guvernatorilor va efectua achiziții nete până când va considera că faza de criză a coronavirusului s-a încheiat.

Consiliul guvernatorilor a decis, de asemenea, să extindă reinvestirea principalelor plăți din titlurile de valoare cu scadență achiziționate în cadrul PEPP până cel puțin la sfârșitul anului 2023. 

Nu în ultimul rând, Consiliul guvernatorilor a decis să lanseze patru operațiuni suplimentare de refinanțare pe termen mai lung pentru situații de urgență pandemică (PELTRONs) în 2021, care vor continua să asigure o plasă de siguranță pentru asigurarea lichidităților. 

Potrivit BCE, măsurile de politică monetară luate astăzi vor contribui la păstrarea condițiilor de finanțare favorabile pe perioada pandemiei, sprijinind astfel fluxul de credite către toate sectoarele economiei, sprijinind activitatea economică și protejând stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În același timp, BCE avertizează că incertitudinea rămâne ridicată, inclusiv cu privire la dinamica pandemiei și la momentul lansării unui vaccin anti-COVID în UE, însă va continua să monitorizeze evoluția cursului de schimb în ceea ce privește posibilele implicații ale acestuia asupra perspectivelor inflației pe termen mediu.

Prin urmare, Consiliul guvernatorilor continuă să fie pregătit să își adapteze toate instrumentele, după caz, pentru a se asigura că inflația se îndreaptă către obiectivul său într-o manieră susținută, în conformitate cu angajamentul său față de simetrie.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Președinta BCE, Christine Lagarde: Europa se confruntă cu riscul unei corecții dezordonate a pieței financiare

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Riscul unei corecţii bruşte a pieţei financiare şi a celei imobiliare din Europa este ridicat, a avertizat luni președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, transmite Reuters, citat de Agerpres

„Riscurile la adresa stabilităţii financiare au crescut în mod perceptibil de la începutul acestui an”, a afirmat Christine Lagarde, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS), al cărui scop îl reprezintă monitorizarea sistemului financiar al Uniunii Europene, precum şi prevenirea şi reducerea riscurilor sistemice.

Ea a avertizat că deşi corecţia preţurilor activelor a fost ordonată până acum, riscul unei scăderi abrupte suplimentare a acestor preţuri rămâne sever. 

Separat, Lagarde a reafirmat în Parlamentul European planurile de majorare a dobânzii de două ori în această vară, în contextul creşterii costurilor de împrumut ale unor state din zona euro.

„Aceste decizii sprijină angajamentele precedente de a ajusta toate instrumentele noastre în cadrul mandatului nostru, încorporând flexibilitate, pentru a ne asigura că inflaţia se va stabiliza la ţinta noastră pe termen mediu, de 2%”, a declarat șefa BCE.

Declaraţia vine după ce luna aceasta Lagarde a dat asigurări că Banca Centrală Europeană va ajuta actualele sale instrumente sau va implementa altele noi dacă va fi necesar, pentru a evita fragmentarea pe pieţele de obligaţiuni guvernamentale din zona euro, în condiţiile în care începe înăsprirea politicii monetare.

Costurile de împrumut au avut evoluţii diferite în ultimele săptămâni, au sporit diferenţele între Germania şi statele puternic îndatorate din sudul Europei, cum ar fi Italia, pieţele analizând efectele retragerii de către BCE a măsurilor de stimulare.

„Dacă va fi necesar, aşa cum am demonstrat semnificativ în trecut, vom implementa fie actualele instrumente, fie altele noi, care vor fi făcute disponibile. Dar ne-am angajat la o transmitere adecvată a politicii noastre monetare şi, ca rezultat, fragmentarea va fi evitată”, a declarat Lagarde.

Președintele Consiliului European Charles Michel a subliniat, în tradiționala scrisoare pe care gazda summiturilor europene a trimis-o celor 27 de șefi de stat sau de guvern din UE înainte de reuniunea Consiliului European de vară, că situația actuală necesită o discuție aprofundată  privind moneda euro.

„În prezența președintei Băncii Centrale Europene și a președintelui Eurogrupului va trebui să stabilim cum dorim să avansăm în ceea ce privește Uniunea bancară și Uniunea piețelor de capital”, a transmis Charles Michel. 

Banca Centrală Europeană a anunţat în 9 iunie că va încheia la 1 iulie achiziţiile de active în cadrul programului APP (asset purchase programme), introdus în 2014, pentru stimularea zonei euro şi evitarea unei potenţiale deflaţii. Acest program a ajutat la menţinerea costurilor scăzute de împrumut în statele puternic îndatorate din zona euro.

Continue Reading

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Bulgaria va adopta moneda euro la 1 ianuarie 2024, confirmă Guvernul de la Sofia

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Bulgaria va adopta euro la 1 ianuarie 2024, aşa cum a decis precedentul Guvern, au confirmat vicepremierul şi ministru de Finanţe, Assen Vassilev, şi ministrul Inovării, Daniel Lorer, transmite Novinite.

Planul pentru aderarea la zona euro rămâne acelaşi cu cel anunţat de Banca Naţională a Bulgariei şi Ministerul de Finanţe, în iunie 2021. El permite adoptarea euro imediat, fără o perioadă de tranziţie

“Există două sau trei termene limită în acest plan, dar nimic nu s-a schimbat din 30 iunie 2021. Toţi cetăţenii, nu doar parlamentarii, au la dispoziţie aproape un an să se familiarizeze cu planul”, a declarat Asen Vassilev, citat de Agerpres.

“În general, mesajul nostru politic este că data de 1 ianuarie 2024 este sprijinită de toată lumea, la partea tehnică lucrează Ministerul de Finanţe şi toţi factorii implicaţi”, a afirmat şi Daniel Lorer, care le-a cerut politicienilor să se grăbească să adopte planul final, după pregătirea analizei necesare.

Cu un produs intern brut per capita situat la jumătate faţă de media din UE, Bulgaria speră că aderarea la euro va accelera viteza cu care va reduce decalajul care o separă de ţările bogate din Occident.

Cu una din cele mai mici datorii din UE, Bulgaria îndeplineşte criteriile nominale pentru aderarea la moneda unică, exceptându-l pe cel privind inflaţia, care este în creştere în urma exploziei preţurilor la energie.

Însă, pentru a-şi putea atinge obiectivul de aderare la zona euro, Bulgaria trebuie să convingă restul statelor membre că este serioasă cu privire la combaterea corupţiei şi de asemenea să îi convingă pe bulgari că trecerea la euro nu va conduce la preţuri mai mari.

Citiți și Bulgaria și Croația au fost acceptate de cele 19 state membre ale zonei euro în Mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro

Citiți și Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Președinta BCE susține că inflația din zona euro își va înceta avansul: Prețurile la alimente și energie ar trebui să se stabilizeze

Published

on

© Christine Lagarde/ Facebook

Preţurile la alimente şi energie în zona euro ar trebui să înceteze să mai crească, ceea ce va ajuta zona euro să evite o combinaţie între stagnarea creşterii economice şi inflație ridicată, un scenariu negativ denumit stagflaţie de către economişti, a declarat miercuri preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, informează Reuters, citat de Agerpres

În paralel, datele oficiale publicate miercuri arată că inflaţia în Spania a urcat la 9,8% în luna martie, cel mai ridicat nivel de după luna mai 1985, în timp ce datele regionale colectate din cinci landuri sugerează că Germania, cea mai mare economie din UE, a înregistrat o inflaţie de peste 7% în luna martie.

Christine Lagarde a apreciat că perspectivele inflaţiei sunt “fluide”, deoarece războiul care se desfăşoară în Ucraina îi forţează pe economişti să îşi revizuiască, în mod constant, previziunile economice. Președinta BCE a adăugat că se aşteaptă ca preţurile la energie şi alimente, care au atins noi maxime de la invazia Rusiei, să se stabilizeze, chiar dacă la un nivel ridicat.

„Ştim că veţi vedea o inflaţie mai mare în acest an, nu există nicio îndoială în această privinţă. Dar vedem, de asemenea, că unii dintre factorii care alimentează inflaţia în prezent, energia şi alimentele, vor rămâne la un nivel ridicat. Dar nu prognozăm că vor continua să crească din ce în ce mai mult”, a precizat Christine Lagarde.

Citiți și: Instituțiile financiare internaționale avertizează: Economia globală va resimți efectele crizei din Ucraina prin încetinirea creșterii, întreruperi ale comerțului și o inflație mai accentuată

Președinta BCE a recunoscut că zona euro se confruntă cu o creştere economică mai lentă şi cu o inflaţie mai mare, dar crede în continuare că poate fi evitată “stagflaţia”, pe care a definit-o ca fiind “o recesiune a economiei pe o bază durabilă şi o inflaţie ridicată şi care continuă să crească”.

Reamintim că săptămâna trecută Christine Lagarde a anunțat că Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA vor ieși din sincronizare în viitorul apropiat, războiul din Ucraina având efecte foarte diferite asupra economiilor din zona lor.

Continue Reading

Facebook

G71 hour ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G72 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G73 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

ROMÂNIA4 hours ago

MAE reacționează la declarațiile lui Dmitri Medvedev: Indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

G76 hours ago

Boris Johnson le-a cerut liderilor G7 să nu „abandoneze” Ucraina: Regatul Unit va continua să sprijine Kievul la fiecare pas

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis: Drapelul ne reamintește de valorile fundamentale ale națiunii noastre promovate și protejate de către românii din țară și de pretutindeni

G77 hours ago

Crearea unui front unit în fața Rusiei și situația economiei globale, pe agenda președintelui american Joe Biden la summitul G7

ROMÂNIA7 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua Drapelului Național: Datoria noastră este să cinstim simbolurile naționale și să înălțăm Tricolorul pe cele mai selecte catarge ale lumii

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending