Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a făcut miercuri apel la o reglementare globală a Bitcoin, precizând că în unele cazuri moneda digitală a fost utilizată în activități de spălare a banilor iar orice deficiențe trebuie rezolvate, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Bitcoin este un activ extrem de speculativ, prin care s-au realizat unele afaceri haioase şi unele activităţi de spălare de bani interesante şi complet reprobabile”, a declarat Christine Lagarde la o conferinţă organizată de Reuters Next.

Oficialul european nu a furnizat exemple în care s-a constatat spălarea banilor, dar a precizat că înțelege că sunt în derulare cercetări penale privind activități ilegale cu Bitcoin.

”Trebuie să existe reglementări, ele trebuie aplicate şi implementate la nivel global deoarece orice scăpare va fi folosită”, a avertizat preşedintele Băncii Centrale Europene.

Săptămâna trecută, a înregistrat o creștere până la 38.655 de dolari, adică de 900% comparativ cu valoarea de 3.859 de dolari, înregistrată în luna martie a anului trecut.

Acest avans are loc în contextul în care guvernele au majorat cheltuielile pentru a contracara impactul economic al coronavirusului, măsuri care ua alimentat temerile referitoare la inflație și devalorizare a dolarului american.

Mai mult, criptomonedele câștigă teren și în rândul investitorilor obișnuiți, care au convingerea că Bitcoin va fi un activ pe termen lung și nu o bulă speculativă, cum se tem unii analiști și investitori.

Monedele virtuale sunt o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi care poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată în mod electronic.

Uniunea Europeană depune eforturi în lansarea unei monede virtuale la nivel european.

Marți, Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale, au finalizat perioada de consultare publică deschisă în toamnă pentru a strânge opiniile cetăţenilor, academicienilor, ale celor din sectorul financiar şi ale autorităţilor privind euro digital.

La finele anului 2019, a fost creat un grup la nivel înalt în Europa pentru a analiza oportunitatea lansării acestei monede virtuale şi, în urma acestor demersuri, în octombrie BCE a publicat un raport în care se preciza ce trebuia pregătit în eventualitatea, în viitor, a unui euro digital, dacă va fi necesar.

Viziunea acestora ar putea servi pentru rezolvarea eventualelor probleme, printre care modalitatea în care ar putea fi evitată spălarea de bani sau modul în care poate fi inclus acest euro virtual în aşa-numitele portofele electronice, pentru a facilita plata la comercianţi. Pentru toate acestea se consideră necesară, zi de zi, colaborarea cu sectorul privat, cu banca supervizată de către BCE.

Momentan, există mai mult chestiuni cărora trebuie să li se găsească o soluție pentru a putea lansa această monedă europeană virtuală. Printre acestea se numără cele de natură tehnică, și anume identificarea tehnologiei potrivite în vederea garantării siguranței și o acoperire la scară largă.

Se adaugă și problema confidențialității sau dacă trebuie transferate sectorului privat costurile pentru emiterea acestei noi monede, dacă trebuie limitată utilizarea sa, ori consecinţele pe care le-ar putea avea pentru sectorul financiar.

Pandemia COVID-19 a accelerat tranziția de la numerar spre modalitățile de plată electronice, motivul fiind că o mare parte dintre europeni încearcă să prevină riscul infectării în urma folosirii bancnotelor, a arătat un sondaj realizat de Banca Centrală Europeană (BCE), în a doua jumătate a lunii iulie, relatează Agerpres. 

Sondajul, la care au luat parte 17.779 de persoane din zona euro, a arătat că 40% dintre respondenți au utilizat mai puțin numerarul de la începutul pandemiei și intenționează să facă același lucru și după terminarea acesteia. 

Cel mai frecvent motiv pentru această schimbare este acela că plăţile electronice au devenit mai convenabile pentru retaileri, urmat de frica de a se infecta prin intermediul bancnotelor, cel mai accentuată printre respondenții din Spania și Portugalia. La polul opus, se situează cei din Estonia, Austria și Slovenia. 

În paralel, BCE a publicat rezultatele unui sondaj separat, realizat anul trecut, potrivit căruia 49% dintre respondenţi preferă deja să utilizeze cardul şi alte mijloace de plată fără numerar, în creştere faţă de 43% în 2016.  Mai mult, anul trecut, consumatorii din zona euro au utilizat numerar pentru 73% din tranzacțiile cu amănuntul de la un punct de vânzare la altul și de la o persoană la alta (48% în termeni valorici). Într-un studiu anterior al BCE, realizat în 2016, cifra a fost de 79% raportat la aceste tranzacții (54% din valoare).

Banca Centrală Europeană a fost acolo când s-a produs primul val de COVID-19 și va fi acolo și în cadrul celui de-al doilea val, a transmis președintele BCE, Christine Lagarde, în cadrul Forumului Băncii Centrale Europen pe activitatea băncilor centrale.

Aceasta a completat că ”suntem și continuăm să fim total dedicați să sprijinim cetățenii Europei în această criză”.

Lagarde a explicat că pandemia de coronavirus a produs o ”recesiune extrem de neobișnuită. S-a infiltrat și a paralizat sectoare care, în mod normal, sunt mai puțin sensibile la ciclul economic. În cadrul unei recesiuni obișnuite, producția și construcțiile sunt de obicei mai afectate de recesiunea ciclică în vreme ce serviciile sunt mai rezistente. Dar în vremea lockdown-ului din primăvară, am văzut o situație exact inversă”, a punctat președintele Băncii Centrale Europene care a reamintit că pandemia de COVID-19 a dus la o scădere cu 9.8 puncte procentuale în domeniul serviciilor în vreme ce producția a scăzut doar cu 3.2 puncte procentuale.

Făcând trimitere la recentele vești legate de un vaccin anti-COVID-19, Christine Lagarde a menționat că redresarea economică ”s-ar putea să fie instabilă”.

”Deși cele mai recente știri despre un vaccin par încurajatoare, încă am putea vedea cicluri recurente de accelerare a răspândirii virale și restricții mai multe până când imunitatea va fi larg răspândită. Așa că redresarea s-ar putea să nu fie liniară, ci instabilă, stop-start și condiționată de ritmul derulării vaccinului”, a detaliat președintele Băncii Centrale Europene, potrivit Digi24. 

Grupul farmaceutic Pfizer Inc. a anunțat luni că vaccinul său experimental are o eficienţă de peste 90% în prevenirea maladiei COVID-19, conform datelor iniţiale provenite dintr-un studiu amplu de fază 3.

Grupul Pfizer şi partenerul său german, compania BioNTech SE, sunt primii producători de medicamente din lume care au prezentat date pozitive furnizate de un studiu clinic realizat pe scară amplă şi care vizează un vaccin dezvoltat împotriva noului coronavirus.

Cele două companii au anunţat, de asemenea, că nu au detectat deocamdată niciun motiv serios de îngrijorare legat de siguranţa vaccinului şi se aşteaptă să obţină aprobarea de utilizare în regim de urgenţă din partea autorităţilor din Statele Unite spre sfârşitul acestei luni.

Anunțul companiei americane reprezintă o primă victorie importantă obţinută în lupta împotriva pandemiei care se face răspunzătoare de pierderea a peste 1 milion de vieți, afectând grav economia mondială şi bulversând viaţa de zi cu zi a oamenilor din lumea întreagă.

Dacă vaccinul dezvoltat de grupul Pfizer va fi autorizat, el va deveni disponibil într-o primă fază într-un număr limitat de doze. Multe întrebări rămân deocamdată fără răspuns, inclusiv aceea despre perioada de timp pentru care noul vaccin oferă protecţie. Cu toate acestea, anunţul de luni oferă o rază de speranţă comunităţii internaţionale legată de posibilitatea ca şi alte vaccinuri create împotriva noului coronavirus, aflate în prezent în etapa de dezvoltare, să fie eficiente.

Comisia Europeană a anunțat deja că a aprobat un al patrulea contract cu companiile farmaceutice BioNTech și Pfizer, care prevede achiziționarea inițială a 200 milioane de doze în numele tuturor statelor membre ale UE, plus opțiunea de a solicita până la 100 de milioane de doze suplimentare, care urmează să fie furnizate odată ce vaccinul s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19.

La 17 iunie, Executivul european a prezentat o strategie europeană de accelerare a dezvoltării, fabricării și punerii la dispoziție a unor vaccinuri eficiente și sigure împotriva COVID-19.

În schimbul dreptului de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un interval de timp dat, Comisia finanțează o parte din costurile inițiale suportate de producătorii de vaccinuri sub forma acordurilor de achiziție în avans. Finanțarea acordată este considerată un acont pentru vaccinurile care vor fi achiziționate efectiv de statele membre.

Întrucât costul ridicat și rata ridicată de eșec fac ca investiția într-un vaccin împotriva COVID-19 să fie o decizie cu grad ridicat de risc pentru dezvoltatorii de vaccinuri, aceste acorduri vor permite prin urmare realizarea unor investiții care, în caz contrar, probabil că nu ar fi efectuate.

Comisia Europeană s-a angajat, de asemenea, să se asigure că orice persoană care are nevoie de un vaccin îl poate obține oriunde în lume, nu doar în Europa.

Acesta este motivul pentru care, începând cu 4 mai 2020, Executivul european a strâns aproape 16 miliarde de euro în cadrul răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus, acțiunea de la nivel mondial pentru accesul universal la teste, tratamente și vaccinuri împotriva coronavirusului și pentru redresarea economică mondială, și și-a confirmat interesul de a participa la mecanismul COVAX pentru accesul echitabil la vaccinuri împotriva COVID-19 la prețuri accesibile, pretutindeni pe glob.

De asemenea, ca parte a unui efort al Team Europe, Comisia a anunțat o contribuție de 400 de milioane de euro sub formă de garanții, menită să sprijine mecanismul COVAX și obiectivele acestuia în contextul răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus.