Planul Băncii Centrale Europene (BCE) de a lansa un euro digital până în 2029 se confruntă cu opoziția puternică a industriei bancare europene și a unor europarlamentari, potrivit unui articol publicat de Financial Times și citat de Agerpres.

Înaintea unei audieri-cheie în Parlamentul European, 14 mari bănci europene – printre care Deutsche Bank, BNP Paribas și ING – au avertizat că proiectul ar putea submina sistemele de plăți din sectorul privat. Aceste instituții financiare, reunite în cadrul Inițiativei Europene de Plăți (EPI), dezvoltă propriul portofel digital, Wero, menit să ofere clienților o alternativă europeană la giganții americani Visa și Mastercard.

„Actuala configurare a euro digital pe segmentul de retail abordează în mare măsură aceleași metode utilizate de companiile private, fără a oferi o valoare adăugată clară pentru consumatori”, au transmis băncile într-o declarație comună.

EPI a fost creată tocmai pentru a reduce dependența Europei de sistemele americane de plăți, însă lansarea monedei digitale europene este percepută de sectorul bancar ca o posibilă concurență directă.

În paralel, europarlamentarul spaniol Fernando Navarrete, desemnat de Parlamentul European să evalueze proiectul, susține o versiune limitată a euro digital, care să fie folosit doar în locul numerarului pentru plăți offline, nu ca mijloc universal de plată în timp real, așa cum propune BCE.

În raportul său, Navarrete avertizează că funcționalitățile online ale euro digital ar putea crea „ecosisteme paralele de plăți care împiedică extinderea soluțiilor private pe plan european”.

Potrivit oficialilor BCE, proiectul, analizat din 2020, are rolul de a proteja autonomia financiară a Europei într-un context geopolitic marcat de tensiuni și de creșterea influenței monedelor digitale americane, inclusiv a stablecoins, promovate de președintele SUA, Donald Trump.

Într-o declarație din septembrie, Piero Cipollone, membru al consiliului executiv al BCE, a explicat că lansarea unui euro digital este necesară pentru a proteja „libertatea, autonomia și securitatea noastră”, în condițiile în care pondera plăților în numerar în magazine a scăzut de la 72% în 2019 la 52% în 2024.

Săptămâna trecută, Consiliul guvernatorilor BCE a aprobat oficial etapele pentru introducerea euro digital, cu un program pilot în 2027 și lansarea completă prevăzută pentru 2029. Comisia Europeană a prezentat cadrul legislativ aferent încă din 2023.

Deși miniștrii de Finanțe din zona euro au salutat progresele și au cerut accelerarea procesului legislativ, opoziția din partea băncilor și a unor deputați europeni persistă.

Un studiu realizat de PwC la solicitarea industriei bancare estimează că lansarea euro digital ar putea costa până la 30 miliarde de euro sectorul financiar european. BCE a respins această cifră, susținând că valoarea reală a costurilor nu depășește șase miliarde de euro.

Aderarea Bulgariei la zona euro va aduce țării atât prosperitate, cât și securitate, a afirmat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-un interviu acordat postului de televiziune Nova TV, informează Agerpres.

Christine Lagarde se află pentru prima dată la Sofia, în vederea participării la conferința „În pragul zonei euro”, organizată de Banca Națională a Bulgariei.

Referindu-se la propria tranziție a Franței către euro, în urmă cu 23 de ani, Lagarde a amintit că opinia publică avea două mari temeri: că noul sistem nu va funcționa și că prețurile vor crește.

„Toți erau îngrijorați că prețurile vor crește în mod incorect când a fost înlocuit francul, și da, unele sectoare mici au încercat să profite. Dar a fost un efect limitat. Dacă Guvernul se asigură că prețurile sunt afișate atât în leva cât și în euro și regulile de conversie sunt urmate strict, atunci nu există motive să crească inflația pe termen lung”, a explicat șefa BCE.

Lagarde a subliniat că Bulgaria este pregătită pentru euro, chiar dacă nu există încă consensul deplin al opiniei publice.

„Datorită funcțiilor mele, la Fondul Monetar Internațional, Banca Centrală Europeană, ministrul de Finanțe în Franța, am văzut multe state care s-au alăturat zonei euro. La început sunt întotdeauna dubii, dar într-un an crește sprijinul, odată ce oamenii văd beneficiile”, a afirmat președintele BCE.

Întrebată dacă Franța a devenit mai săracă după ce a trecut la euro, Lagarde a respins cu fermitate acest concept.

„Nu, deloc. Unele prețuri au crescut, cum ar fi la cafenele și la coafor, dar per ansamblu țara a devenit mai puternică din punct de vedere economic”, a spus ea. 

Președinta BCE a atras atenția asupra câștigurilor Bulgariei de pe urma intrării în zona euro: prosperitate și securitate, deoarece va fi eliminat riscul valutar în comerț, iar exporturile către Europa devin mai competitive.

„Companiile vor factura și vor fi plătite în aceeași monedă, fără curs de schimb, fără instrumente de acoperire contra riscurilor. De asemenea, turiștii vor avea o încredere mai mare pentru a călători în Bulgaria știind că se utilizează euro. Pe partea de securitate, aderarea la uniunea monetară face ca țara să facă parte dintr-un cadru stabil cu reguli comune. Nu există haos, toți urmează aceleași principii, care creează disciplină și încredere, ceea ce recunosc și agențiile de evaluare financiară”, a declarat Lagarde.

Bulgaria va deveni la 1 ianuarie 2026 cel de-al 21 stat membre al zonei euro, urmând să introducă moneda unică la începutul anului viitor după ce Consiliul Uniunii Europene a adoptat în iulie ultimele trei acte juridice necesare în acest sens.

Conversia se face la o rată fixă de schimb de 1,95583 leva pentru un euro, au anunțat autoritățile de la Sofia. Conform cerințelor, ambele monede trebuie prezentate egal, clar și precis pe toate etichetele de preț.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat duminică că economia mondială „nu a resimțit încă efectele negative” ale tarifelor impuse de președintele american Donald Trump, relatează Politico Europe. 

Vorbind la emisiunea „Face the Nation” difuzată de CBS, Christine Lagarde a spus că, la un moment dat, exportatorii și importatorii nu vor mai accepta marjele de profit reduse cauzate de tarife și vor decide să majoreze prețurile.

„Aceste două treimi, suportate în principal de două părți — exportatorul și importatorul — provin din comprimarea marjelor lor de profit. Cât timp vor mai suporta această presiune asupra marjei — rămâne de văzut. Iar atunci când nu o vor mai face, pentru că devine prea strânsă, costul se va transfera asupra consumatorului. Așadar, este doar o chestiune de timp”, a spus ea.

Citiți și Președinta BCE: Economia europeană a avut o evoluție mai bună decât se estima, în contextul taxelor vamale americane

Lagarde a preciat că tarifele reprezintă unul dintre cei doi factori care au făcut ca economia mondială să fie „în transformare”, celălalt fiind progresele tehnologice.

„Transformarea”, a spus ea, „cred că a fost cauzată de două lucruri. Unul dintre ele este tarifele, care au schimbat harta comerțului mondial, au reconstituit noi alianțe și au reformat modul în care facem comerț între noi. Cred că a doua transformare majoră este impactul inteligenței artificiale asupra tuturor activităților noastre, de la gestionarea datelor până la întâlniri și tot ce se află între acestea.”

Lagarde conduce Banca Centrală Europeană din 2019. Anterior, a făcut parte din guvernul Franței, inclusiv în calitate de ministru pentru comerțul extern, și a fost director general al Fondului Monetar Internațional.