Germania a început să ia în considerare un plan propus de guvernul francez care ar extinde puterile Băncii Europene de Investiții (BEI) și i-ar permite instituției să finanțeze proiecte de apărare, precum achiziționarea de arme și provizii militare, relatează Politico Europe.

În prezent, BEI, deținută de statele membre ale UE, furnizează împrumuturi către alte sectoare, precum climatul, energia durabilă și digitalizarea, dar îi este interzis să investească în domeniul apărării.

Această schimbare subliniază importanța sporită al BEI, care s-a extins rapid în ultimii ani, pe măsură ce țările UE cu resurse financiare limitate au apelat la ea pentru a finanța investiții.

De altfel, cursa pentru președinția băncii a devenit una politică, cu diverși candidați – inclusiv vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, care este în prezent în concediu, și ministrul spaniol al finanțelor Nadia Calviño – concurând pentru postul vacant din anul viitor.

În trecut, Germania a fost precaută în ceea ce privește BEI și acordarea dreptului de a investi în domeniul apărării. Cu toate acestea, invazia Rusiei în Ucraina a schimbat această percepție în Berlin – nu numai din necesitate politică, ci și pentru că investiția în sectorul militar este acum considerată mai acceptabilă din punct de vedere moral.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunțat această schimbare – “Zeitenwende” – în cadrul politicii externe și securității germane, îndreptând Berlinul către un rol de lider în securitatea europeană. Investițiile BEI ar putea sprijini UE în consolidarea capacităților de apărare și a capacității de producție pentru a ajuta Ucraina, au declarat diplomați din Berlin și Bruxelles.

Deși sprijinul pentru schimbarea mandatului BEI nu este încă o perspectivă oficială a guvernului german – un purtător de cuvânt al ministrului de finanțe, Christian Lindner, a refuzat să comenteze dacă susține planul – simpatia lui Scholz pentru plan este semnificativă: Dacă Germania ar sprijini oficial propunerea franceză, probabilitatea ca și alte țări să susțină ideea ar crește.

Acest lucru ar fi cheia pentru obținerea unei majorități în consiliul de administrație al BEI, format din miniștri de finanțe sau economie din cele 27 de țări UE. Aceștia sunt cei care ar putea schimba mandatul BEI pentru a include apărarea. O schimbare a mandatului ar necesita sprijinul a cel puțin 14 țări UE, care să reprezinte 50% din capitalul subscris al băncii. Aici, Germania joacă un rol cheie, deoarece este unul dintre cei mai mari acționari ai BEI, alături de Franța și Italia, care dețin fiecare aproximativ 19% din bancă.

La începutul acestui an, ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, și-a exprimat susținerea pentru o astfel de schimbare, declarând: “Avem nevoie de o industrie de apărare foarte capabilă în UE… Pentru asta trebuie să investim… și dacă nu provine fonduri de pensii mari sau din bănci, atunci există o problemă reală.”

Țările UE și Parlamentul European au indicat un prim semn de susținere pentru acest concept, atunci când au votat în favoarea Legii de Sprijin pentru Producția de Muniție, o lege destinată să stimuleze producția de proiectile pentru Ucraina, care a inclus mențiunea că BEI “ar trebui să își intensifice sprijinul pentru industria europeană de apărare și achiziții comune în afara sprijinului său actual pentru tehnologiile cu uz dublu.”

Săptămâna trecută, președintele BEI, Werner Hoyer, a avertizat împotriva schimbării mandatului, spunând că acest lucru ar plasa banca pe “calea greșită.” De asemenea, persoane apropiate de președintele băncii au declarat că în cadrul instituției există îndoieli. Una dintre îngrijorările majore este că BEI ar putea pierde anumiți investitori, cum ar fi fondurile de pensii, de la care banca împrumută bani și care pot avea reguli împotriva investițiilor în proiecte de apărare.

Un purtător de cuvânt al BEI a declarat că banca este “complet dedicată sprijinirii investițiilor în tehnologiile de care are nevoie Europa pentru securitatea sa și pentru apărarea pe termen lung”, dar că încearcă să facă acest lucru prin tehnologii cu utilizare dublă, precum investițiile în securitatea cibernetică sau sateliți, care pot fi folosiți în scopuri militare, dar nu sunt tehnologii militare în sine.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că BEI a decis în iunie să mărească finanțarea pentru astfel de infrastructuri de securitate “la cel mai înalt nivel până în prezent, alocând 8 miliarde de euro pentru finanțare până în 2027.”

Material redactat de Taisia Fusea

Înainte de summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din 27 de state membre ale UE, care va avea loc la începutul lunii octombrie la Granada, Comisia Europeană a publicat miercuri o serie de propuneri pentru a construi o Europă mai rezilientă, mai competitivă și mai sustenabilă, documentul fiind considerat un succesor al Declarației de la Versailles adoptată în martie 2022 de liderii UE și un act premergător al dezbaterii dintre liderii europeni privind autonomia strategică și obiectivele politice prioritare ale Uniunii pentru anii următori.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, comunicarea Comisiei indică domenii specifice în care sunt necesare eforturi suplimentare, cum ar fi construirea unei piețe unice mai inovatoare și mai interconectate, menținerea coeziunii interne, promovarea alianțelor cu partenerii internaționali și consolidarea capacității UE de furnizor de securitate pentru cetățenii și regiunea sa.

Conform sursei citate, UE trebuie să continue să depună eforturi pentru a-și reduce riscurile și a-și consolida baza economică și industrială, protejându-și în același timp securitatea economică și modelul social unic.

“Europa a reacționat în mod decisiv la un mediu geopolitic și economic în schimbare rapidă. Noua realitate ne impune să ne consolidăm capacitatea de a proteja interesele strategice ale Europei și de a asigura securitatea cetățenilor și partenerilor noștri“, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

“De la Versailles încoace, UE își menține cursul și se transformă într-o economie mai rezistentă, mai competitivă și mai durabilă. Vom continua să rămânem uniți și să aprofundăm și mai mult legăturile cu partenerii și cu cei care ne împărtășesc îngrijorările și interesele”, a continuat ea.

Domeniile asupra cărora se apleacă comunicarea Comisiei vizează: consolidarea capacităților de apărare ale Europei și construirea unei păci durabile în Europa; consolidarea securității energetice a Europei și abordarea crizei climatice; construirea unei baze economice mai robuste și mai sustenabile; încurajarea investițiilor publice și private.

Citiți și

Franța și Germania propun o Europă cu patru viteze – nucleul, UE, membrii asociați și Comunitatea Politică Europeană. Documentul urmează a fi dezbătut de liderii UE la summit-urile din octombrie

Charles Michel dă startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029

La 10 și 11 martie 2022, la scurt timp după ce războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat ordinea bazată pe reguli, șefii de stat sau de guvern din UE s-au întâlnit la Versailles, iar declarația adoptată a angajat UE să-și asume mai multă responsabilitate pentru securitatea sa, să consolideze capacitățile de apărare și să facă pași suplimentari spre construirea suveranității europene, reducerea dependențelor și conceperea unui nou model de creștere și investiții. Acel summit a stabilit o agendă largă, colectivă, pentru a spori capacitatea Europei de a contribui la securitatea regională și globală.

Comunicarea adoptată miercuri de Comisiei face bilanțul a ceea ce s-a realizat, 18 luni mai târziu, în promovarea și construirea unei economii mai rezistente, mai competitive și durabile, care să protejeze cetățenii UE și să le garanteze bunăstarea.

Reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din UE are loc la Granada pe 6 octombrie, perioadă în care va avea loc și cel de-al treilea summit al Comunității Politice Europene.

Majoritatea europenilor consideră că digitalizarea documentelor de călătorie reprezintă un pas important pentru a accelera procedurile la graniță, pentru a spori securitatea și pentru a facilita călătoriile în sau în afara spațiului Schengen, arată cel mai recent Eurobarometru.

Mai exact, 68% dintre europeni sunt în favoarea utilizării documentelor de călătorie digitale pentru călătoriile în sau în afara spațiului Schengen, iar 66% dintre europeni ar prefera să existe o singură cerere de viză Schengen la nivelul UE, în loc de una pentru fiecare stat membru. Dacă privim către România, 60% dintre cetățeni sunt de acord să folosească documente de călătorie digitale atunci când călătoresc.

© Eurobarometru

66% dintre europeni ar prefera să existe o singură aplicație digitală la nivelul UE, mai degrabă decât pentru fiecare stat membru. 23% ar prefera să existe o aplicație pentru fiecare stat membru al UE, pe care să o descarce în funcție de țara în care călătoresc sau din care călătoresc.

Eurobarometrul a fost lansat în perspectiva viitoarei propuneri a Comisiei privind digitalizarea documentelor de călătorie și facilitarea călătoriilor. Rezultatele acestui sondaj, care a vizat peste 26 000 de persoane din cele 27 de state membre ale UE, vor contribui la evaluarea impactului în vederea propunerii viitoare.