Republica Moldova a reuşit în ultimul timp să deblocheze relaţiile cu vecinii săi – România şi Ucraina – iar una dintre priorităţile următoare ar trebui să fie resetarea relaţiilor cu Uniunea Europeană (UE), a declarat vineri preşedintele moldovean Maia Sandu într-un discurs susţinut online în faţa corpului diplomatic şi a angajaţilor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, relatează Radio Chişinău, informează Agerpres.
Declaraţia intervine înaintea unei vizite pe care noul preşedinte proeuropean al Republicii Moldova urmează să o efectueze, luni, 18 ianuarie, la Bruxelles, după ce relaţiile Chişinăului cu UE s-au deteriorat sub preşedinţia predecesorului său, socialistul prorus Igor Dodon.
În acest sens, Maia Sandu s-a referit la întrevederile pe care le-a avut la începutul mandatului său cu preşedinţii României şi Ucrainei, subliniind importanţa construirii unui “cerc de încredere” între cele trei state, ceea ce le-ar aduce beneficii tuturor.
La 29 decembrie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider primit la Chișinău de președintele Maia Sandu, cei doi șefi de stat adoptând o Declarație comună destinată consolidării parteneriatului strategic bilateral și reafirmând relația specială dintre București și Chișinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova. La 12 ianuarie, Sandu a efectuat prima sa vizită în străinătate, fiind primită la Kiev de omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, ambii exprimându-și dorința ca relațiile moldo-ucrainene să fie relansate, deteriorate de declarațiile fostului președinte Igor Dodon potrivit căruia Peninsula Crimeea, anexată ilegal, ar aparține Rusiei.
“Un alt partener important cu care trebuie să relansăm relaţiile este Uniunea Europeană“, a spus Sandu, care a preluat oficial mandatul de preşedinte la 24 decembrie și care a avut o convorbire telefonică cu președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul anului trecut, discutând detaliile vizitei menționate.
În acest context, Sandu a reamintit că UE a îngheţat în 2018 o mare parte din asistenţa financiară pentru Republica Moldova din cauza “abuzurilor nedemocratice” ale Chişinăului, conform declaraţiilor sale difuzate de preşedinţia moldoveană.
Ea s-a referit la alegerile din acel an pentru funcţia de primar general al Chişinăului, ale căror rezultate au fost anulate printr-o controversată decizie judecătorească, ceea ce a determinat UE să suspende ajutorul de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova.
În 2020, “UE a fost atacată prin remarci ofensatoare de mai multe ori de pseudolideri de la Chişinău”, a spus preşedinta Republicii Moldova într-o aparentă aluzie la Dodon.
“Vom depăşi aceste pagini ruşinoase din istoria diplomaţiei noastre. Peste câteva zile voi merge la Bruxelles. Vreau să relansez procesul de apropiere a Republicii Moldova de UE prin reforme democratice şi economice care să transforme ţara noastră într-un stat european”, a spus Sandu. Republica Moldova trebuie să fie un stat “cu instituţii europene, şcoli europene, spitale europene şi cu viitor european”, a subliniat ea.
Spre deosebire de Dodon, care a privit mai mult spre Rusia, Sandu susţine apropierea republicii de UE, dar şi menţinerea unor relaţii bune cu Rusia, un echilibru complicat, în opinia observatorilor.