Connect with us

ROMÂNIA

Belarus: România susține includerea lui Aleksandr Lukașenko pe lista persoanelor sancționate de UE: Nu vedem nici cea mai mică intenţie a regimului de a iniţia un dialog cu opoziţia

Published

on

©European Union 2020

România susține adoptarea mai multor sancțiuni împotriva regimului din Belarus, aliniindu-se astfel apelului venit din partea președinției germane a Consiliului Uniunii Europene prin vocea ministrului de externe, Heiko Maas, în contextul recentelor intensificări a reprimării protestelor de la Minsk, a declarat luni ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE (CAE), desfășurat la Luxemburg, potrivit Agerpres

”Referitor la Belarus, salutăm recenta intrare în vigoare a sancţiunilor, care este sprijinită foarte mult, dar acest lucru nu este suficient. Vedem o intensificare a reprimării din partea regimului contra protestatarilor, inclusiv în timpul acestui weekend. Nu vedem nici cea mai mică intenţie a regimului de a iniţia un dialog cu opoziţia. Dialogul în interiorul unei celule de închisoare, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu două zile la Minsk, nu este un dialog adecvat cu opoziţia. Aşadar, susţinem mai multe sancţiuni, ne alăturăm unui grup de ţări care solicită mai multe persoane pe listă (celor supuşi sancţiunilor, n.red.), printre care domnul Lukaşenko. România a cerut deja, la finalul lunii august, includerea domnului Lukaşenko pe lista persoanelor sancţionate şi, dacă situaţia se înrăutăţeşte şi mai mult, trebuie să luăm în considerare mai multe sancţiuni, poate sancţiuni economice îndreptate împotriva resurselor domnului Lukaşenko”, a spus şeful diplomaţiei române, potrivit declaraţiei postate pe site-ul Consiliului.

Amintim că săptămâna trecută, România s-a alăturat Poloniei și Lituaniei și l-a rechemat pe ambasadorul său de la Minsk pentru consultări, într-o nouă dovadă a unei acțiuni concertate, după ce președinții acestor trei țări au semnat o declarație comună prin care și-au arătat sprijinul pentru un Belarus democratic.

“Am decis să îl rechemăm pe ambasadorul nostru în Belarus pentru consultări, într-un gest de solidaritate cu Lituania și cu Polonia“, a anunțat atunci pe Twitter șeful diplomației române, Bogdan Aurescu.

La 1 octombrie, Uniunea Europeană a decis impunerea de sancțiuni împotriva a 40 de persoane care se fac responsabile de represiune împotriva manifestanților pașnici din Belarus, țară cuprinsă de ample proteste după alegerile prezidențiale din 9 august, considerare de opoziție a fi fost fraudate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a transmis luni un mesaj cu prilejul Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, eveniment organizat anual de Muzeul de stat Auschwitz-Birkenau.

În acest context, șeful statului a subliniat importanța unor ”eforturi suplimentare în ceea ce privește educația cu privire la genocidul romilor” pentru a ne asigura că ”noile generații cunosc și păstrează viu adevărul”.

”În fiecare an, la data de 2 august, aducem un omagiu memoriei a jumătate de milion de copii, femei și bărbați romi care au fost uciși în Europa în perioada Holocaustului. Aceștia au fost victimele unui regim brutal, dezumanizant, care a promovat rasismul, antisemitismul, ura și intoleranța ca politici de stat. Rememorarea este o dimensiune fundamentală a vieții. În România, aproximativ 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, aproximativ 11.000 pierzându-și viața. Este de datoria noastră astăzi să le evocăm memoria și să ne asigurăm că astfel de atrocități nu se vor mai repeta. În acest moment, nevoia de aducere-aminte este mai importantă ca niciodată. În contextul recent creat de pandemia de COVID-19, observăm din nou o creștere alarmantă a rasismului, a antisemitismului și a discursurilor motivate de ură care vizează romii, în special în mediul online. Datoria noastră, ca lideri politici, este de a combate aceste evoluții, de a condamna public fără ezitare orice afirmație care incită la ură. De asemenea, trebuie să ne continuăm eforturile pentru a dezvolta instrumente adecvate, care să ne permită să ne protejăm societățile împotriva acestor amenințări”, a precizat Klaus Iohannis într-un mesaj remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta a amintit că țara noastră a făcut ”pași importanți în ceea ce privește asumarea Holocaustului și combaterea rasismului și antisemitismului și poate fi acum considerată un model regional”.

”În mai 2021, am adoptat Strategia națională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Această strategie ne permite să formăm mai bine funcționarii publici care se ocupă de acest fenomen și, de asemenea, să avem o mai bună colectare a datelor. La nivel internațional, România a fost una dintre țările care a susținut cu tărie, în 2020, adoptarea de către Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) a unei definiții de lucru, neobligatorie din punct de vedere juridic, a antițigănismului / discriminării împotriva romilor. A fost un proiect major al Președinției germane a IHRA, căruia i-am acordat sprijinul constant”, a detaliat președintele României.

Cu toate acestea, șeful statului a subliniat că ”trebuie făcute eforturi suplimentare în ceea ce privește educația cu privire la genocidul romilor”.

”Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene. Fiecare societate are această datorie fundamentală de a se asigura că noile generații cunosc și păstrează viu adevărul. Susținem eforturile consolidate de a include genocidul romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial în programele educaționale, precum și eforturile destinate protejării ultimilor supraviețuitori. Europa se bazează pe respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Promovarea diversității culturale, religioase și etnice este cel mai bun mod de a preveni conflictele și de a construi societăți democratice pașnice”, a mai spus Iohannis.

În încheiere, președintele României a reafirmat ”angajamentul ferm al țării mele în ceea ce privește prezervarea memoriei Holocaustului, promovarea valorilor democratice și condamnarea hotărâtă a oricărui act rasist, combaterea discriminării, antisemitismului, extremismului, precum și a violenței rasiale sau etnice”.

Citiți și: 
Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu pios memoriei victimelor de etnie romă ale Holocaustului
Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

Continue Reading

ROMÂNIA

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Published

on

© Lucian Bode/Facebook

Ministerul Afacerilor Interne va începe emiterea primelor 5000 de cărți de identitate electronice în cadrul unui proiect pilot desfășurat în Cluj-Napoca, a anunțat luni, 2 august, ministrul Lucian Bode, prezent, alături de primarul Emil Boc, la sediul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Cluj-Napoca, relatează Agerpres.

„Astăzi (2 august, n.r.) dăm startul emiterii cărţii de identitate electronică în cadrul unui proiect pilot, pentru care am ales municipiul Cluj-Napoca. Am găsit aici deschidere din partea domnului primar, Emil Boc, din partea echipei domniei sale, pentru implementarea acestui proiect pilot şi pentru acest lucru le mulţumesc, pentru interesul manifestat”, a declarat Lucian Bode.

 

Prin acest proiect pilot vor fi emise 5.000 de cărţi de identitate electronice. A avut loc şi o prezentare tehnică a proiectului.

„Doresc să mulţumesc echipelor tehnice ale ministerului Afacerilor Interne, care, în colaborare cu partenerii instituţionali, au pus în practică, prin forţe proprii, acest proiect pilot”, a mai precizat ministrul de interne Lucian Bode.

Citiți și MAI: Ce beneficii va aduce pentru cetățenii români cartea electronică de identitate în relația cu autoritățile și cu mediul privat

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, pe 4 august, iar pentru prima dată, va putea fi emis buletin și copiilor sub 14 ani. De altfel, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat în luna ianuarie a anului trecut că actualele cărți de identitate vor fi modificate, pentru a fi în conformitate cu reglementările dispuse de Uniunea Europeană.

Cartea electronică de identitate va ține locul cardului de sănătate, iar aceasta va putea fi folosită și la autentificarea în sistemele informatice ale instituțiilor statului și nu numai. Actul normativ include posibilitatea eliberării actului de identitate simplu, fără cip.

Autoritatea pentru Digitalizarea României amintește că Uniunea Europeană a subliniat încă din 2016 „necesitatea elaborării unor sisteme solide care să prevină abuzurile și amenințările la adresa securității interne provocate de deficiențe în ceea ce privește securitatea documentelor, în special legate de terorism și criminalitatea transfrontalieră”.

De asemenea, elimină barierele birocratice în identificarea persoanelor la nivelul întregii Uniuni Europene și contribuie la îmbunătățirea accesului la servicii pentru cetățenii europeni

Continue Reading

ROMÂNIA

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

Published

on

© European Parliament Media Center

Românii sunt printre cei mai deschişi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid, cu 49% faţă de media europeană de 41%, însă doar 23% dintre ei consideră că educaţia online funcţionează cum trebuie, cel mai scăzut procent din Europa, unde media este de 45%, potrivit studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem de la Consommation”, citat de Agerpres

Studiul a fost realizat în 15 ţări din Uniunea Europeană, printre care şi România, pe un număr de 14.200 de respondenţi. Acesta şi-a propus să urmărească impactul contextului pandemic asupra comportamentului de consum al europenilor şi percepţia asupra stilului de viaţă „la distanţă” accelerat de pandemie şi a influenţei acestuia în viaţa socială.

Viaţa la distanţă a devenit o realitate globală, care se răsfrânge atât în modul cum se desfăşoară activităţile cotidiene, cât şi relaţiile interumane. Însă, acest stil de viaţă, care a accelerat adoptarea soluţiilor digitale ca alternativă la lipsa sau limitarea interacţiunilor umane, nu este universal acceptat în rândul europenilor.

Ceea ce se remarcă la nivelul tuturor ţărilor chestionate, este o deschidere mult mai mare înspre a adopta soluţiile digitale şi a accepta aspectele vieţii la distanţă atunci când se discută despre partea practică şi funcţională a acestora. Astfel, când vorbesc despre efectuarea cumpărăturilor, gestionarea bugetului, realizarea de formalităţi administrative, acces la informaţii, consum cultural şi telemuncă, rezolvarea acestora fără a fi nevoie de prezenţa fizică este extrem de apreciată de europeni. În contrast, aspectele vieţii sociale şi relaţionale sunt experienţe pe care oamenii doresc în continuare să le trăiască faţă în faţă.

Deşi 8 din 10 consideră că distanţarea face acum parte din traiul lor de zi cu zi, doar 45% se bucură într-adevăr de acest nou mod de viaţă. Românii sunt printre cei mai categorici în a nu manifesta o deschidere prea mare către acest stil de viaţă, la fel ca restul ţărilor est-europene, privindu-l mai degrabă ca pe un cumul de constrângeri şi doar 18% dintre ei se declară adepţi ai acestuia.

Înainte de pandemie, România se număra printre ţările europene cu cea mai mică proporţie a angajaţilor care îşi desfăşurau activitatea şi din afara spaţiului de lucru efectiv sau a biroului. În prezent, românii sunt printre cei mai deschişi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49% faţă de media europeană de 41%) şi doar 19% ar continua să lucreze exclusiv de acasă (vs. media europeană de 22%).

Cu privire la educaţia online, doar 23% dintre români consideră că lucrurile funcţionează bine în ţara lor, de departe cel mai scăzut procent din Europa (media europeană 45%). Respondenţii din Suedia, unde această metodă de învăţământ este răspândită pe scară largă, sunt de departe cei mai convinşi de eficacitatea sa (68%), urmaţi la distanţă de cei din Marea Britanie (57%) şi din Spania (51%). La polul opus, printre cei mai critici legat de modul de funcţionarea a educaţiei online la ei în ţară, alături de români, sunt slovacii (31%) şi bulgarii (36%).

Rezultatele studiului L’Observatoire Cetelem, ediţia 2021, mai arată că şi în ceea ce priveşte telemedicina, românii sunt printre cei mai pesimişti în legătură cu modul în care acest serviciu se prezintă pe plan local. Doar 28% dintre români cred că lucrurile funcţionează cum trebuie, mai rezervaţi decât ei fiind bulgarii (17%) şi în aceeaşi măsură ungurii (28%).

Pe de altă parte, românii sunt printre cei mai entuziaşti referitor la accesarea acestor servicii, 56% declarând că sunt interesaţi să încerce consultaţiile prin telemedicină, deşi nu au avut posibilitatea până acum (vs. 37% media europeană). Acest lucru relevă interesul crescut al românilor faţă de accesul la servicii medicale prin telemedicină, dar şi nevoia mare de informare şi de reglementare a acestui domeniu la noi în ţară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu5 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH6 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.6 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

ROMÂNIA8 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Daniel Buda8 hours ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA9 hours ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

ROMÂNIA8 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending