Connect with us

INTERNAȚIONAL

Belarus: SUA, Marea Britanie și Canada impun sancțiuni regimului Lukașenko, într-o dovadă de unitate cu decizia Uniunii Europene

Published

on

© The Press Service of the President of the Republic of Belarus

Statele Unite, Marea Britanie și Canada s-au alăturat luni Uniunii Europene în adoptarea de noi sancţiuni împotriva Belarusului, acuzând reprimarea mişcării de opoziţie de către regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, informează o declarație comună semnată de Washington, Londra, Ottawa și Bruxelles.

“Am luat măsuri coordonate de sancționare ca răspuns la aterizarea forțată, la 23 mai, a unui zbor comercial Ryanair între două state membre ale UE și la arestarea motivată politic a jurnalistului Raman Pratasevich și a însoțitoarei sale Sofia Sapega, precum și la atacul continuu asupra drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Ne-am angajat să sprijinim aspirațiile democratice îndelung reprimate ale poporului din Belarus și suntem împreună pentru a impune costuri regimului pentru nerespectarea flagrantă a angajamentelor internaționale”, se arată în textul declarației publicate de Departamentul de Stat.

Potrivit unei declaraţii a Departamentului american al Trezoreriei, citată de Reuters și Agerpres, 16 persoane şi cinci entităţi au fost incluse pe lista de sancţiuni ca răspuns faţă de acţiunile guvernului condus de Lukaşenko de ”escaladare a violenţei şi represiunii, inclusiv nechibzuita deturnare forţată a unui zbor comercial Ryanair şi arestarea jurnalistului Roman Protasevici”.

În acelaşi timp, guvernul de la Londra a anunţat că ”Marea Britanie, în paralel cu SUA, Canada şi UE a impus sancţiuni împotriva a şapte persoane şi unei entităţi din cadrul regimului belarus, ca răspuns faţă de arestarea jurnalistului Roman Protasevici şi a Sofiei Sapega, în urma deturnării ilegale a zborului Ryanair din 21 mai”.

Mai devreme în cursul zilei, miniştrii de externe din statele UE au decis în unanimitate o nouă serie de sancţiuni împotriva Belarusului. Au fost astfel adăugate 78 de nume – inclusiv doi miniştri, un fiu al lui Lukaşenko şi fiica sa viitregă – şi 8 entităţi pe lista celor sancţionaţi pentru reprimarea opoziţiei, vor fi interzise în UE importul de potasiu şi produse petroliere din Belarus, plus sancţiuni ce vizează sectorul financiar şi alte măsuri cu caracter economic.

Prin urmare, aceste sancțiuni trimit un nou semnal puternic susținătorilor regimului, care arată că sprijinul lor continuu pentru Aleksandr Lukașenko are un cost substanțial, au mai precizat miniștrii de externe europeni.

În prezent, măsurile restrictive ale UE împotriva Belarusului se aplică unui număr total de 166 de persoane și 15 entități. Persoanele desemnate fac obiectul unei înghețări a activelor, iar cetățenilor și societăților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe listă. Persoanele fizice fac, de asemenea, obiectul unei interdicții de călătorie, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriile UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Bogdan Aurescu a discutat cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden după ce liderul SUA a anunțat că va “crește prezența trupelor în Polonia și România” dacă Rusia atacă Ucraina

Published

on

© MAE

Ministrul Bogdan Aurescu a avut joi noi consultări cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan, împreună cu omologii săi de pe flancul estic al NATO reuniți în formatul “București 9”, privind situația de securitate din apropierea Ucrainei și din regiunea Mării Negre.

Am subliniat importanța unității transatlantice în acțiunile noastre“, a spus Aurescu, după discuții pe care le-a descris drept “substanțiale”, într-o postare pe Twitter.

Aceeași unitate occidentală în fața Rusiei a fost invocată și de secretarul de stat american Antony Blinken, aflat la Berlin pentru întâlnirii cu omologii german, francez și britanic, de unde a anunțat sancțiuni împotriva a patru agenți ruși care acționau pentru destabilizarea Ucrainei.

În cadrul convorbirii cu Sullivan, a doua din ultima lună, Aurescu a mulțumit Statelor Unite pentru solidaritate și pentru anunțul de a suplimenta numărul de trupe care situația se înrăutățește pe flancul estic.

Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a avertizat miercuri președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă susținută la Casa Albă pentru a face bilanțul unui an de la preluarea mandatului. Anunțul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Afirmațiile lui Biden reprezintă a patra iterație în 40 de zile a angajamentului SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO și față de apărarea aliaților estici. Astfel, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.

Un astfel de moment a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

“Rusia nu are forța Occidentului unit”: SUA impun sancțiuni împotriva a patru agenți ruși după o reuniune a miniștrilor de externe american, german, francez și britanic

Published

on

© Antony Blinken/ Twitter

Șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit joi la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina. Mai mult, într-un comunicat separat, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că Washington-ul impune sancțiuni împotriva a patru persoane care au legătură cu activitățile de influență desfășurate de serviciile de informații rusești, menite să destabilizeze Ucraina.

Secretarul de stat american Antony Blinken, miniștrii de externe german și francez Annalena Baerbock și Jean-Yves Le Drian și ministrul de stat britanic James Cleverly au discutat în capitala despre angajamentele diplomatice recente cu Rusia și despre eforturile comune de descurajare a unei noi agresiuni rusești împotriva Ucrainei.

Discuțiile au avut loc după dialogurile intense de săptămâna trecută privind propunerile de securitate ale Rusiei, care vizează blocarea accesului Ucrainei spre Occident și încetarea activităților NATO și SUA în țările aliate din Europa de Est, dar și după noi contacte diplomatice ce au avut loc în această săptămână la Kiev, Moscova, Berlin sau Bruxelles.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, cei patru miniștri au discutat “inclusiv despre disponibilitatea aliaților și partenerilor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe pentru astfel de acțiuni”. Ulterior, Antony Blinken a anunțat într-un comunicat că “Statele Unite impun sancțiuni împotriva a patru persoane care au legătură cu activitățile de influență în curs de desfășurare, dirijate de serviciile de informații rusești, menite să destabilizeze Ucraina“.

“Înainte de o potențială invazie ulterioară a Ucrainei, serviciile de informații rusești, în principal Serviciul Federal de Securitate (FSB), o entitate sancționată de SUA, au recrutat cetățeni ucraineni în poziții cheie pentru a avea acces la informații sensibile. FSB se folosește de acești funcționari în încercarea de a crea instabilitate în Ucraina”, a spus el.

În întâlnirea cu omologii său europeni, Blinken a afirmat angajamentul SUA față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

El a declarat că puterile occidentale sunt unite în faţa Rusiei, iar Moscova nu se bucură de o “forţă” comparabilă cu a lor. Blinken a insistat că atât SUA, cât şi partenerii lor europeni demonstrează o “unitate” pe care Moscova nu o are.

Occidentalii “acţionează împreună pe o singură voce când este vorba de Rusia. Această unitate ne conferă forţă – o forţă – aş putea adăuga – pe care Rusia nu o are şi nu o poate egala”, a declarat Blinken după întâlnirile de la Berlin, informează Agerpres.

Antony Blinken s-a deplasat la Berlin după o vizită la Kiev, unde a avertizat că Rusia poate ataca foarte rapid Ucraina, înainte de a se îndrepta vineri spre Geneva pentru a se întâlni cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov și a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză.

Annalena Baerbock a găzduit reuniunea miniștrilor de externe ai cvadrilateralei transatlantice după ce s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări de sprijin pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”. Tot la Kiev a fost prezentă și șefa diplomației canadiene, Melanie Joly, care a avertizat că orice incursiune rusă în Ucraina va avea consecințe grave, inclusiv sancțiuni coordonate foarte dure.

Tot la Berlin, dar marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Însă, ideea unei propuneri europene pentru o ordine europeană de securitate și stabilitate bazată pe reguli a fost și pe buzele lui Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției franceze a Consiliului UE. El a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În schimb, șeful diplomației europene Josep Borrell a precizat că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu omologul Natalia Gavrilița despre posibilitatea asigurării cantităților necesare de păcură Republicii Moldova

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a avut joi, 20 ianuarie, o convorbire telefonică cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, în contextul în care Parlamentul de la Chișinău a decis instituirea stării de urgență în sectorul energetic, în Republica Moldova, din cauza riscului suspendării livrării de gaz de către concernul rus Gazprom.

Cei doi premieri au discutat despre posibilitatea asigurării cantităților necesare de păcură Republicii Moldova, urmând ca România să primească și o solicitare în acest sens, care să fie analizată în scurt timp, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, cei doi oficiali au vorbit și despre pregătirea următoarei ședințe comune de guvern, care urmează să aibă loc în viitorul apropiat.

În cadrul convorbirii telefonice, premierul Nicolae Ciucă a reiterat deschiderea şi disponibilitatea României de a sprijini Republica Moldova.

Citiți și: Premierul Nicolae Ciucă, întrevedere cu omologul Natalia Gavrilița: Dorim să încheiem un nou acord privind acordarea de asistență financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru a precizat miercuri că Executivul a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova în mai multe domenii, pentru a-i sprijini parcursul european. 

De asemenea, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat în septembrie, într-o conferință comună de presă cu omologul său moldovean, Nicole Popescu, că  România va sprijini cu prioritate proiectele de interconectare cu Republica Moldova, un nou acord de asistență nerambursabilă între București și Chișinău, reforma justiției și avansarea luptei anti-corupție.

Continue Reading

Facebook

NATO6 hours ago

Bogdan Aurescu a discutat cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden după ce liderul SUA a anunțat că va “crește prezența trupelor în Polonia și România” dacă Rusia atacă Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Un spațiu online mai sigur: Deputații europeni dau undă verde deschiderii negocierilor cu statele membre pentru Actul legislativ privind serviciile digitale

INTERNAȚIONAL6 hours ago

“Rusia nu are forța Occidentului unit”: SUA impun sancțiuni împotriva a patru agenți ruși după o reuniune a miniștrilor de externe american, german, francez și britanic

Daniel Buda6 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

U.E.6 hours ago

UE și Canada, consultări privind securitatea europeană: Reiterăm apelul nostru către Rusia de a detensiona situația de la granița cu Ucraina

Gheorghe Falcă6 hours ago

Gheorghe Falcă: Am votat în Parlamentul European pentru o mai bună protejarea a animalelor în timpul transportului

U.E.7 hours ago

Șeful diplomației europene precizează că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei

CONSILIUL UE7 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ambasadoarea Franței: Să facem din aderarea României la Spațiul Schengen o prioritate a președinției franceze a Consiliului UE

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu omologul Natalia Gavrilița despre posibilitatea asigurării cantităților necesare de păcură Republicii Moldova

Eugen Tomac8 hours ago

Eugen Tomac denunță șantajul practicat de Rusia: Războiul gazelor este pedeapsa Moscovei pentru drumul european pe care românii din R. Moldova l-au ales

Daniel Buda6 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE1 day ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE1 day ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Advertisement

Team2Share

Trending