Belgia, una din cele şase ţări fondatoare ale Uniunii Europene și țara natală a președintelui Consiliului European, Charles Michel, a preluat la 1 ianuarie 2024, de la Spania, preşedinţia semestrială a Consiliului UE, într-un moment de inflexiune la nivel european, președinția belgiană urmând să coincidă cu alegerile pentru Parlamentul European din luna iunie înainte de a fi succedată de președinția Ungariei conduse de Viktor Orban, o țară care s-a aflat în conflict constant cu instituţiile europene şi cu majoritatea statelor membre în ultimii ani.
Sub motto-ul “Protejează. Consolidează. Pregătește“, Belgia deține președinția Consiliului UE în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024. Bruxelles-ul va continua activitatea președinției precedente (Spania) înainte de a preda mandatul următoarei președinții (Ungaria). Este pentru a 13-a oară când Belgia, stat fondator, deține președinția Consiliului.
“După cum știți, noi, belgienii, avem Uniunea Europeană în ADN-ul nostru. Atât de multe instituții europene au sediul aici, în capitala noastră. Dacă există o țară care întruchipează ceea ce înseamnă UE, aceasta este Belgia”, a spus premierul Alexander De Croo.
Pentru Belgia, preluarea rolului de președinte al Consiliului UE este “o adevărată onoare”, dar și “o responsabilitate” în aceste vremuri dificile, a adăugat el.
“Evoluția Uniunii Europene nu a fost niciodată o linie dreaptă. Și deseori în cele mai dificile momente s-au făcut cele mai mari pași înainte”, a observat Alexander De Croo.
Șase priorități
În timpul președinției, Belgia va urmări obiectivele stabilite atât în prioritățile belgiene, cât și în programul trio pe care îl împarte cu Spania și Ungaria. De asemenea, va continua să se bazeze pe inițiativele puse în aplicare în timpul președinției spaniole.
Cele șase priorități ale președinției belgiene sunt:
1) Apărarea statului de drept, a democrației și a unității;
2) Consolidarea competitivității noastre;
3) Continuarea unei tranziții ecologice și echitabile;
4) Consolidarea agendei sociale și de sănătate;
5) Protejarea cetățenilor și a frontierelor;
6) Promovarea unei Europe globale;
Asigurarea continuității: trei agende
Uniunea Europeană nu se oprește la o singură președinție. Prima sa datorie este de a asigura continuitatea agendei, continuând activitatea președinției precedente (Spania) înainte de a preda președinția următoare (Ungaria). Principala sarcină practică a președinției este de a da un impuls activității legislative a Consiliului, menținând în același timp continuitatea programului UE și asigurând buna desfășurare a procesului legislativ și o bună cooperare între statele membre.
Printre priorităţile preşedinţiei sale, Belgia a evidenţiat protejarea cetăţenilor, întărirea economiei şi pregătirea pentru un viitor comun.
Principalul obiectiv al preşedinţiei semestriale belgiene va fi armonizarea propunerilor legislative între cele două instituţii europene cu putere legislativă – Parlamentul European şi Consiliul UE. De data aceasta, Belgia va avea la dispoziţie doar patru luni pentru negocieri în numele Consiliului UE, deoarece ultima sesiune plenară a actualului Parlament European va avea loc în aprilie, înaintea scrutinului europarlamentar de la începutul lunii iunie.
În prezent, peste 150 de dosare sunt în curs de examinare. Belgia se va strădui să finalizeze cât mai multe într-un context special, deoarece sfârșitul mandatelor europene este foarte aproape (alegerile europene sunt programate între 6 și 9 iunie).
De altfel, Ungaria premierului conservator Viktor Orban, care în ultimii ani s-a aflat în conflict constant cu instituţiile europene şi cu majoritatea statelor membre, notează HINA, va deţine preşedinţia Consiliului UE în semestrul al doilea al acestui an.
Agenda strategică și de reforme
Belgia va conduce discuțiile privind agenda strategică pentru perioada 2024-2029. Acestea sunt importante și vor pune bazele Uniunii Europene în a doua jumătate a ceea ce se anunță a fi un deceniu crucial.
De altfel, o sarcină importantă se află pe masa UE încă de la 1 februarie, dată la care a fost programat un summit extraordinar al liderilor Uniunii Europene. La acest summit, liderii europeni trebuie să ajungă la un acord cu privire la revizuirea bugetului multianual al UE, care include totodată un pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro. Douăzeci şi şase de state membre ale UE au ajuns deja la un acord de principiu asupra acestui subiect la summitul UE de la jumătatea lunii decembrie trecut, dar o ţară, Ungaria, s-a opus.
“Nu avem timp de pierdut. Președinția belgiană trebuie să facă față provocării. Aceasta este ceea ce așteaptă cetățenii. Și asta este ceea ce vom face”, a afirmat premierul belgian Alexander de Croo. “Tinerii Europei au speranțe și așteptări mari. Este de datoria noastră să le răspundem”, a adăugat Hadja Lahbib, ministrul afacerilor externe, a cărei administrație se pregătește de mai mulți ani pentru această președinție. Ea a asigurat că Belgia dorește ca “această președinție să fie un succes colectiv pentru Belgia, Europa, cetățenii săi și locul său în lume”.
Președinții belgiene și momente-cheie
Președințiile belgiene din trecut au cunoscut mai multe momente cruciale în istorie, unele marcate de speranță, altele de îngrijorare.
Speranță în 1958, când a luat naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE). Belgia a fost prima țară care a deținut președinția rotativă a noului Consiliu.
Tristețe și îngrijorare atunci când, în 1961, a fost ridicat Zidul Berlinului, simbolizând un Război Rece care a tăiat Europa în două. În Occident, în 1968, cele șase state membre ale CEE au pus capăt restricțiilor vamale între ele.
Tot Belgia a deținut președinția atunci când a fost lansat Erasmus, popularul program de schimb de studenți, în 1987 – o oportunitate extraordinară de deschidere.
Cu toate acestea, în septembrie 2001, președinția belgiană a fost zguduită de închidere și obscurantism, deoarece a trebuit să facă față atacurilor teroriste care au zguduit lumea. În ciuda sau datorită acestor crize, pacea și prosperitatea aduse de Europa nu au încetat niciodată să se afirme, iar astăzi Uniunea Europeană reunește 27 de state membre.
