Connect with us

CONSILIUL UE

Belgia, țară fondatoare a UE, a preluat președinția Consiliului UE, mandat ce va coincide cu alegerile europene: Avem Uniunea Europeană în ADN-ul nostru

Published

on

© Belgian Presidency of the EU Council

Belgia, una din cele şase ţări fondatoare ale Uniunii Europene și țara natală a președintelui Consiliului European, Charles Michel, a preluat la 1 ianuarie 2024, de la Spania, preşedinţia semestrială a Consiliului UE, într-un moment de inflexiune la nivel european, președinția belgiană urmând să coincidă cu alegerile pentru Parlamentul European din luna iunie înainte de a fi succedată de președinția Ungariei conduse de Viktor Orban, o țară care s-a aflat în conflict constant cu instituţiile europene şi cu majoritatea statelor membre în ultimii ani.

Sub motto-ul “Protejează. Consolidează. Pregătește“, Belgia deține președinția Consiliului UE în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024. Bruxelles-ul va continua activitatea președinției precedente (Spania) înainte de a preda mandatul următoarei președinții (Ungaria). Este pentru a 13-a oară când Belgia, stat fondator, deține președinția Consiliului.

“După cum știți, noi, belgienii, avem Uniunea Europeană în ADN-ul nostru. Atât de multe instituții europene au sediul aici, în capitala noastră. Dacă există o țară care întruchipează ceea ce înseamnă UE, aceasta este Belgia”, a spus premierul Alexander De Croo.

Pentru Belgia, preluarea rolului de președinte al Consiliului UE este “o adevărată onoare”, dar și “o responsabilitate” în aceste vremuri dificile, a adăugat el.

“Evoluția Uniunii Europene nu a fost niciodată o linie dreaptă. Și deseori în cele mai dificile momente s-au făcut cele mai mari pași înainte”, a observat Alexander De Croo.

Șase priorități

În timpul președinției, Belgia va urmări obiectivele stabilite atât în prioritățile belgiene, cât și în programul trio pe care îl împarte cu Spania și Ungaria. De asemenea, va continua să se bazeze pe inițiativele puse în aplicare în timpul președinției spaniole.

Cele șase priorități ale președinției belgiene sunt:

1) Apărarea statului de drept, a democrației și a unității;

2) Consolidarea competitivității noastre;

3) Continuarea unei tranziții ecologice și echitabile;

4) Consolidarea agendei sociale și de sănătate;

5) Protejarea cetățenilor și a frontierelor;

6) Promovarea unei Europe globale;

Asigurarea continuității: trei agende

Uniunea Europeană nu se oprește la o singură președinție. Prima sa datorie este de a asigura continuitatea agendei, continuând activitatea președinției precedente (Spania) înainte de a preda președinția următoare (Ungaria). Principala sarcină practică a președinției este de a da un impuls activității legislative a Consiliului, menținând în același timp continuitatea programului UE și asigurând buna desfășurare a procesului legislativ și o bună cooperare între statele membre.

Printre priorităţile preşedinţiei sale, Belgia a evidenţiat protejarea cetăţenilor, întărirea economiei şi pregătirea pentru un viitor comun.

Principalul obiectiv al preşedinţiei semestriale belgiene va fi armonizarea propunerilor legislative între cele două instituţii europene cu putere legislativă – Parlamentul European şi Consiliul UE.  De data aceasta, Belgia va avea la dispoziţie doar patru luni pentru negocieri în numele Consiliului UE, deoarece ultima sesiune plenară a actualului Parlament European va avea loc în aprilie, înaintea scrutinului europarlamentar de la începutul lunii iunie.

În prezent, peste 150 de dosare sunt în curs de examinare. Belgia se va strădui să finalizeze cât mai multe într-un context special, deoarece sfârșitul mandatelor europene este foarte aproape (alegerile europene sunt programate între 6 și 9 iunie).

De altfel, Ungaria premierului conservator Viktor Orban, care în ultimii ani s-a aflat în conflict constant cu instituţiile europene şi cu majoritatea statelor membre, notează HINA, va deţine preşedinţia Consiliului UE în semestrul al doilea al acestui an. 

Agenda strategică și de reforme

Belgia va conduce discuțiile privind agenda strategică pentru perioada 2024-2029. Acestea sunt importante și vor pune bazele Uniunii Europene în a doua jumătate a ceea ce se anunță a fi un deceniu crucial.

De altfel, o sarcină importantă se află pe masa UE încă de la 1 februarie, dată la care a fost programat un summit extraordinar al liderilor Uniunii Europene. La acest summit, liderii europeni trebuie să ajungă la un acord cu privire la revizuirea bugetului multianual al UE, care include totodată un pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro. Douăzeci şi şase de state membre ale UE au ajuns deja la un acord de principiu asupra acestui subiect la summitul UE de la jumătatea lunii decembrie trecut, dar o ţară, Ungaria, s-a opus.

“Nu avem timp de pierdut. Președinția belgiană trebuie să facă față provocării. Aceasta este ceea ce așteaptă cetățenii. Și asta este ceea ce vom face”, a afirmat premierul belgian Alexander de Croo. “Tinerii Europei au speranțe și așteptări mari. Este de datoria noastră să le răspundem”, a adăugat Hadja Lahbib, ministrul afacerilor externe, a cărei administrație se pregătește de mai mulți ani pentru această președinție. Ea a asigurat că Belgia dorește ca “această președinție să fie un succes colectiv pentru Belgia, Europa, cetățenii săi și locul său în lume”.

Președinții belgiene și momente-cheie

Președințiile belgiene din trecut au cunoscut mai multe momente cruciale în istorie, unele marcate de speranță, altele de îngrijorare.

Speranță în 1958, când a luat naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE). Belgia a fost prima țară care a deținut președinția rotativă a noului Consiliu.

Tristețe și îngrijorare atunci când, în 1961, a fost ridicat Zidul Berlinului, simbolizând un Război Rece care a tăiat Europa în două. În Occident, în 1968, cele șase state membre ale CEE au pus capăt restricțiilor vamale între ele.

Tot Belgia a deținut președinția atunci când a fost lansat Erasmus, popularul program de schimb de studenți, în 1987 – o oportunitate extraordinară de deschidere.

Cu toate acestea, în septembrie 2001, președinția belgiană a fost zguduită de închidere și obscurantism, deoarece a trebuit să facă față atacurilor teroriste care au zguduit lumea. În ciuda sau datorită acestor crize, pacea și prosperitatea aduse de Europa nu au încetat niciodată să se afirme, iar astăzi Uniunea Europeană reunește 27 de state membre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ungaria va fi ”cea mai pro-extindere preşedinţie a Consiliului UE”, afirmă ministrul ungar de externe: UE are nevoie de noi state membre precum țările din Balcanii de Vest, R. Moldova

Published

on

© European Union 2023

Ungaria va fi ”cea mai pro-extindere președinție a Uniunii Europene din toate timpurile”, a subliniat marți, la Bruxelles, ministrul de externe al acestei țări, Peter Szijjarto, care a ținut să adauge că negocierile de aderare se vor concentra pe ”prestația reală” a țărilor candidate, și nu pe ”înclinarea în fața presiunii politice”, anunță MTI, conform Agerpres.

La 1 iulie, Belgia va preda Ungariei ștafeta președinției Consiliului Uniunii Europene, mandat pe care îl va exercita timp de șase luni ce se anunță încărcate, în contextul reconfigurării funcțiilor politice la vârful instituțiilor UE și a Parlamentului European, după alegerile europarlamentare care vor avea loc în la începutul lunii iunie.

”Nu vom permite ca procesul de aderare al anumitor ţări să fie legat în mod artificial de al altora. Nu vom permite ca procesul de aderare al vreunei ţări cu rezultate mai bune să fie luat ostatic de al celor ce rămân în urmă”, a declarat Szijjarto într-o conferinţă de presă desfăşurată după reuniunea Consiliului de asociere UE-Georgia.

Într-o referire la Ucraina, acesta a evidențiat că o țară candidată care se află în război nu va constitui un merit în timpul negocierilor de aderare și a atras atenția că UE nu trebuie să importe niciun conflict militar.

În viziunea sa, extinderea ar trebui să fie despre creşterea posibilităţii de stabilitate şi progres paşnic dincolo de teritoriul actual al UE şi nu despre a aduce ameninţarea unui război în interiorul UE.

Peter Szijjarto a afirmat că preşedinţia ungară a Consiliului UE va dori să ajute pe Serbia să deschidă noi capitole de negociere, pe Muntenegru să închidă mai multe capitole şi pe Bosnia, Georgia şi Republica Moldova să înceapă negocierile de aderare.

”UE are nevoie de noi state membre care pot aduce impulsul şi prospeţimea atât de necesare, precum ţările din Balcanii de Vest, Georgia sau Moldova”, a declarat Szijjarto.

Pe fondul războiului ilegal și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, extinderea Uniunii Europene a revenit în vârful priorităților Uniunii Europene, ultima țară care s-a alăturat UE fiind Croația, în 2013, în urmă cu mai bine de un deceniu.

Nevoia de a lărgi familia europeană a fost evocată și de președintele Klaus Iohannis cu ocazia discursului susținut în Parlamentul European, în cadrul dezbaterii ”Aceasta este Europa”, argumentând că o Uniune Europeană mai mare o va face mai atractivă pe plan extern.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România sprijină adoptarea rapidă a celui de-al 13-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei și pregătirea unui nou pachet de măsuri restrictive, având în vedere importanța menținerii presiunii asupra Moscovei

Published

on

© European Union 2024

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni, 19 februarie 2024, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, Consiliul Afaceri Externe (CAE), care s-a desfășurat la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, agenda reuniunii a inclus situația din Orientul Mijlociu, războiul de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei și situația din Sahel.

Referitor la Orientul Mijlociu, dezbaterile au vizat temele cele mai acute, respectiv situația umanitară gravă din Fâșia Gaza, necesitatea eliberării ostaticilor, pericolul extinderii conflictului, perspectivele de pace. De asemenea, a avut loc un schimb informal de opinii cu coordonatorul ONU pentru Gaza, Sigrid Kaag, privind crearea unor condiții mai bune pentru accesul la sprijinul umanitar în această zonă.

Ministrul Luminița Odobescu a exprimat preocuparea față de situația umanitară dramatică din Fâșia Gaza, confirmând că România va continua acordarea de asistență. A subliniat că acuzațiile la adresa unor angajați ai Agenției ONU pentru Refugiații Palestinieni (UNRWA) trebuie investigate și clarificate cât mai curând posibil.

A reamintit importanța asigurării condițiilor adecvate pentru protejarea civililor, în linie cu dreptul umanitar internațional. Ministrul Odobescu a reluat apelul pentru eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor și a exprimat sprijin pentru noi măsuri restrictive ale UE împotriva Hamas.

Oficialul român a pledat pentru identificarea de soluții viabile pentru o pace durabilă în regiune, în baza soluției celor două state. A salutat lansarea operațiunii UE EUNAVFOR-Aspides, care va contribui la eforturile de stabilizare a situației de securitate în Marea Roșie. 

În cadrul discuțiilor privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a avut o intervenție prin videoconferință în cadrul căreia a mulțumit statelor membre pentru sprijin și a evidențiat necesitățile urgente ale Ucrainei pentru a putea face față Rusiei.

În contextul decesului în închisoare al politicianului rus de opoziție Alexei Navalnîi, a fost prezentă la reuniune soția acestuia, Iulia Navalnaia, care a avut o scurtă intervenție privind evoluțiile recente și situația opoziției democratice din Rusia.

Ministrul Luminița Odobescu a subliniat importanța continuării sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina și transmiterea unui mesaj puternic de unitate și solidaritate, inclusiv în contextul marcării, la 24 februarie, a doi ani de la începutul agresiunii Rusiei.

A subliniat importanța identificării rapide a unui acord politic privind sprijinul militar, reiterând susținerea pentru crearea unui Fond substanțial dedicat Ucrainei în cadrul Instrumentului European pentru Pace. A exprimat susținere pentru adoptarea rapidă a celui de-al 13-lea pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, precum și pentru pregătirea unui nou pachet de măsuri restrictive, având în vedere importanța menținerii presiunii asupra Rusiei.

Ministrul Odobescu s-a referit la importanța înregistrării de progrese privind aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE, în baza pașilor recenți efectuați de Comisia Europeană.

În context, ministrul Luminița Odobescu a salutat acordul politic pe marginea unor noi propuneri ale României pentru un al doilea pachet de listări în cadrul regimului de sancțiuni privind destabilizarea Republicii Moldova și a exprimat speranța adoptării rapide a acestuia. 

Referitor la situația din Sahel, a fost discutată abordarea UE față de evoluțiile din regiune, cu accent pe modalitățile de consolidare a cooperării în domeniul securității.

În marja reuniunii a avut loc un mic-dejun informal cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi.

Discuțiile au vizat situația de securitate a centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, precum și dosarele nucleare iranian și nord-coreean.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Josep Borrell anunță că miniștrii de externe din UE vor discuta noi sancțiuni contra Rusiei în contextul morții lui Navalnîi: Voi propune ca regimul de sancțiuni privind drepturile omului să îi poarte numele

Published

on

© European Union, 2024

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat că țările membre vor aborda chestiunea impunerii unor noi sancțiuni contra Rusiei în contextul morții opozantului Aleksei Navalnîi, informează Agerpres

”Statele membre vor propune cu siguranță sancțiuni. Împotriva celor responsabili, ei bine, responsabilul (în ultimă instanță) este Putin însuși, dar putem merge până la structura instituțională a sistemului penitenciar din Rusia. Dar nu uitați cine este adevăratul responsabil pentru moartea lui Navalnîi. Important este să se trimită un mesaj de sprijin pentru opoziția politică din Rusia. Multe persoane au fost arestate în acest sfârșit de săptămână în Rusia, deoarece au participat la demonstrații legate de moartea lui Navalnîi. Văduva sa (Iulia Navalnîia) va fi, de asemenea, aici cu noi astăzi”, a subliniat Borrell.

Citiți și: Odobescu salută prezența soției lui Nalvanîi la reuniunea miniștrilor de externe UE și pledează pentru sancțiuni împotriva Rusiei: Nu există niciun dubiu privind responsabilitatea lui Putin

Acesta a anunțat că va propune miniștrilor redenumirea regimului global al UE de sancțiuni privind drepturile omului pentru a-i aduce un omagiu lui Aleksei Navalnîi.

”Pentru a-i aduce un omagiu lui Navalnîi și pentru a-i onora memoria, voi propune miniștrilor să redenumească r egimul nostru (global) de sancțiuni privind drepturile omului cu numele său și să îl numim <<Regimul Navalnîi de sancțiuni privind drepturile omului>>, pentru ca numele său să rămână scris pentru totdeauna în activitatea Uniunii Europene în apărarea drepturilor omului”, a detaliat Înaltul Reprezentant al UE.

Opozantul rus Aleksei Navalnîi a încetat din viață vineri în închisoarea arctică unde executa o pedeapsă de 19 ani de închisoare. Moartea acestei voci vocale împotriva abuzurilor regimului Putin survine cu câteva zile înainte de marcarea a doi ani de când Rusia a declanșat un război ilegal și neprovocat contra Ucrainei, dar și cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din Rusia.

Nu există niciun dubiu că Vladimir Putin, care nu se află la primul gest de a elimina vocile critice din Rusia, va obține un nou mandat la Kremlin, concurând cu un al dictator, Iosif Stalin, în privința longevității la cârma statului.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ROMÂNIA26 mins ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA39 mins ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

NATO1 hour ago

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 hours ago

Ligia Deca participă la Summitul Global al Competențelor, organizat sub umbrela OCDE: Misiunea noastră comună este de a dezvolta competențe transversale pentru o societate aflată într-o continuă schimbare

U.E.4 hours ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

POLITICĂ4 hours ago

Sondaj: Două treimi dintre români (66%) vor o guvernare stabilă formată dintr-o alianță de partide puternice după 2024

U.E.5 hours ago

Moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi: UE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus la Bruxelles pentru a-și exprima ”indignarea”: Cerem ”Rusiei să autorizeze o anchetă internaţională independentă”

SUA5 hours ago

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

UE a convenit asupra unor noi reguli pentru a avea un aer mai curat și o reducere la zero a poluării cel târziu până în 2050

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending