Connect with us

U.E.

Berlinul face apel la eliminarea posibilității de veto de care dispune fiecare stat membru: Nu ne mai putem permite să fim luaţi ostatici de cei care paralizează politica externă europeană

Published

on

© Auswartiges Amt/ Twitter

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a făcut luni apel la Uniunea Europeană să elimine posibilitatea de veto de care dispune fiecare stat membru pentru ca UE ”să nu mai fie luată ostatică” în capacitățile sale de acțiune, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Nu ne mai putem permite să fim luaţi ostatici de cei care paralizează politica externă europeană prin vetoul lor. Cei care fac asta se joacă, pe termen mai scurt sau mai lung, cu coeziunea Europei”, a spus Maas într-o conferinţă de presă la Berlin.

Potrivit ministrului german, revenirea la un principiu al majorităţii în cadrul unui vot între statele membre ar permite să se evite ameninţarea unei Uniuni Europene ”cu două viteze”.

”Planul de redresare a stabilit noi standarde privind solidaritatea. După această criză, trebuie să facem progrese și în ceea ce privește capacitatea noastră de a acționa în materie de politică externă. Prin urmare, o spun deschis: Vetoul trebuie să dispară, chiar dacă acest lucru înseamnă că putem fi puşi în minoritate”, a completat Maas într-o reacție ce pare a fi îndreptată împotriva Ungariei, cunoscută pentru pozițiile sale divergente în ceea ce privește politica externă. 

Aparent iritat de recenta poziție a Budapestei, Miguel Berger, secretar de stat în cadrul ministerului german de Externe, a criticat Ungaria într-o postare pe Twitter după ce aceasta ”a blocat, din nou, o declarație a UE cu privire la Hong Kong. Acum trei săptămâni a fost pe tema Orientului Mijlociu. Politica Externă și de securitate nu poate funcționa pe baza unei politici de blocaj. Avem nevoie de o dezbatere serioasă privind modalitățile de gestionare a disensiunilor”, a scris Berger.

Atunci când Consiliul votează cu privire la o propunere a Comisiei sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, se întrunește o majoritate calificată dacă sunt îndeplinite două condiții:

  • 55% dintre statele membre votează pentru – în practică, aceasta înseamnă 15 din 27;
  • propunerea este sprijinită de un număr de state membre care reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE.

Această procedură este cunoscută și sub denumirea de regula ”majorității duble”. Pentru a bloca o decizie este nevoie de cel puțin 4 țări, reprezentând cel puțin 35 % din populația totală a UE.

Atunci când Consiliul votează cu privire la o propunere care nu a fost prezentată de Comisie sau de Înaltul Reprezentant, se adoptă o decizie în cazul în care se atinge așa-numita ”majoritate calificată consolidată”:

  • cel puțin 72% din membrii Consiliului votează pentru
  • aceștia reprezintă cel puțin 65 % din populația UE

În ce context este nevoie de unanimitate?

Consiliul trebuie să voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. De exemplu:

  • politica externă și de securitate comună (cu excepția anumitor cazuri clar definite care necesită majoritate calificată, de exemplu numirea unui reprezentant special);
  • cetățenie (acordarea unor drepturi noi cetățenilor UE);
  • aderarea la UE;
  • armonizarea legislației naționale privind impozitarea indirectă;
  • finanțele UE (resursele proprii, cadrul financiar multianual);
  • anumite dispoziții din domeniul justiției și afacerilor interne (procurorul european, dreptul familiei, cooperarea polițienească operațională etc.);
  • armonizarea legislației naționale din domeniul securității sociale și protecției sociale.

În plus, votul în unanimitate este necesar pentru a permite Consiliului să se îndepărteze de la propunerea Comisiei atunci când Comisia nu poate fi de acord cu modificările aduse la propunerea sa. Această regulă nu se aplică actelor care trebuie să fie adoptate de Consiliu la recomandarea Comisiei, de exemplu actele din domeniul coordonării economice. În cazul votului în unanimitate, abținerea nu împiedică luarea unei decizii.

Ungaria a apelat în ultimele luni la dreptul său de veto pentru a bloca acțiune ale UE privind politica externă. În 2020, aceasta a îndemnat Uniunea Europeană să ridice sancțiunile impuse asupra Belarusului, unde, în luna mai, regimul lui Lukașenko a avut o nouă manifestare contrară valorilor democratice prin deturnarea unui avion de pasageri, care plecase de la Atena și se îndrepta spre Vilnius, pentru a-l aresta pe jurnalistul disident Roman Protasevici și pe iubita acestuia, Sofia Sapega, aflați la bordul aeronavei.

Tot anul trecut, în toamnă, premierul Executivului de la Budapesta a îndemnat UE să anuleze sancţiunile impuse Rusiei, făcând presiuni pentru o reluare a comerţului cu Moscova.

În egală măsură, Viktor Orban a blocat la 16 aprilie 2021 o declarație a Uniunii Europene cu privire la atacurile Chinei la adresa protestatarilor pro-democrație din Hong Kong, menită să arate sprijinul european față de demersul Regatului Unit și al Statelor Unite în susţinerea drepturilor omului în Hong Kong. Mai recent, Budapesta a refuzat de asemenea să sprijine o declaraţie care făcea apel la un armistiţiu între Israel şi palestinieni.

Să nu uităm că Budapesta și Varșovia au amenințat anul trecut că vor bloca adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și fondului de redresare ca urmare a noilor prevederi potrivit cărora fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statutul de drept. 

Este lesne de înțeles de ce aceste două state au adoptat o poziție comună cu privire la acest aspect, acestea fiind singurele țăriîmpotriva cărora a fost activat Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

Prin mecanismul privind statul de drept, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.

În plus, în urma negocierilor, a fost menținut un puternic caracter preventiv al mecanismului privind statul de drept. Mai precis, acesta poate fi declanșat atunci când se constată o încălcare flagrantă care aduce o atingere profundă bugetului, dar și atunci când există riscul apariției unei astfel de situații, astfel că se garantează în acest context prevenirea unor situații în care fondurile europene ar putea ajunge să fie folosite de către state ale căror acțiuni intră în conflict cu valorile europene.

Mai mult, prin acordul obținut în urma tratativelor, Uniunea Europeană se asigură că beneficiarii finali care depind de sprijinul european, precum stundenți, fermieri sau organizații non-guvernamentale (ONG) nu vor fi afectați.

Așadar, pentru a evita situațiile în care cei mai sus enunțați riscă să cadă victime ale guvernelor pedepsite pentru derapajele lor de la valorile funademntale, eurodepuții au insistat ca beneficiarii direcți să poată semnala direct Comisiei Europene astfel de situații, printr-o plângere înaintată printr-o platformă online prin intermediul cărora să primească asistență în vederea obținerii sumelor datorate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

SUA

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott

Președintele Joe Biden și Prima Doamnă Jill Biden vor fi gazdele unei vizite de stat pentru președintele francez Emmanuel Macron și Prima Doamnă a Franței, Brigitte Macron, la 1 decembrie, a anunțat luni Casa Albă.

Evenimentul, care include și un dineu, va fi prima vizită de stat găzduită de Biden după aproape doi ani de mandat. Întârzierea se datorează, în parte, pandemiei Covid-19, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, luni, în timpul unui briefing.

„(Pandemia) COVID a întârziat cu siguranță multe dintre evenimentele în persoană pe care un președinte le găzduiește în mod tradițional la Casa Albă”, a precizat Jean-Pierre.

Vizitele de stat sunt celebrate cu mare pompă şi contrastează astfel cu reuniunile bilaterale organizate de preşedinţii americani pentru liderii străini, relatează Agerpres.

Vizita președintelui Macron și a soției sale, Brigitte Macron, „va sublinia relația profundă și de durată dintre Statele Unite și Franța, cel mai vechi aliat al nostru”, a afirmat Jean-Pierre. „Relația noastră strânsă cu Franța se bazează pe valorile noastre democratice comune, pe legăturile economice și pe cooperarea în domeniul apărării și securității”, a adăugat aceasta.

Liderii vor discuta despre parteneriatul franco-american „strâns și continuu” în ceea ce privește provocările globale comune și domeniile de interes bilateral, a mai precizat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Biden și Macron s-au mai întâlnit anterior, inclusiv recent la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de la New York, și au colaborat îndeaproape pe o serie de probleme, cum ar fi războiul din Ucraina, a precizat Jean-Pierre.

Macron a fost, de asemenea, primul lider străin care a participat la un dineu de stat în timpul administrației fostului președinte Donald Trump, în 2018, fiind însoțit de Prima Doamnă a Franței.

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

Published

on

© Vasile Blaga

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a declarat, după vizita Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în România, că speră că felul în care țara noastră a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta „ultimul argument” în favoarea deciziei politice de aderare a României la spațiul Schengen. 

Astfel, deputatul european a tras trei concluzii după misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European de săptămâna trecută din România.

Potrivit lui Vasile Blaga,  România s-a dovedit un model pentru țările învecinate conflictului dintre Rusia și Ucraina – „un model de capacitate administrativă de a gestiona criza refugiaților”, dar și „un model de solidaritate a cetățenilor români în fața dramei oamenilor din țara vecină care au fost forțați să ne treacă granița”.

El a menționat și zona ONG-urilor, al căror aport a fost „cel puțin semnificativ, dacă nu vital” în această criză.

„A doua concluzie e legată de nevoia continuă de finanțare din partea Uniunii Europene a statelor afectate de criza din Ucraina, implicit și România. Din Parlamentul European, alături de colegii mei, vom face în continuare presiuni pentru suplimentarea ajutoarelor financiare – atât pentru zona umanitară, cât și pentru sectoarele economice grav afectate de războiul de la granițele noastre”, a adăugat europarlamentarul. 

Ultima concluzie menționată de deputatul european a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen.

„Gestionarea acestei crize de la granița României pune din nou în lumină capacitățile tehnice pe care țara noastră le deține și care demonstrează a mia oară întregului spațiu european că punerea între paranteze a integrării României în spațiul Schengen în toți acești ani este o gravă eroare și o mare nedreptate făcută atât țării noastre, cât și Bulgariei și sper că felul în care România a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta ultimul argument în favoarea deciziei politice de aderare a României la Schengen”, a mai declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.    

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) condamnă ”ferm abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici, care cer, pentru a zecea zi la rând, să se facă dreptate în cazul tinerei Mahsa Amini, care a decedat în condiții suspecte, existând suspiciuni că a fost torturată de poliție.

”Pe 16 septembrie, Mahsa Amini, o studentă în vârstă de 22 de ani, a murit după ce poliția iraniană a moralității a arestat-o și a bătut-o, fiind acuzată că a încălcat legea iraniană conform căreia femeile au obligația de a-și acoperi capul, mâinile, picioarele. Moartea ei și restricțiile asupra libertăților personale introduse de Republica Islamică, care au efect devastator în special asupra femeilor, duc la proteste antiguvernamentale în Iran. Grupurile pentru drepturile omului au raportat că cel puțin 35 persoane au fost ucise în demonstrații, care au fost întâmpinate cu o represiune puternică de către autorități.   Condamn ferm abuzul autorităților și Guvernului Republicii Islamice iar împreună cu alți deputați, solicit aplicarea regimului de sancțiuni globale al UE pentru drepturile omului. Vom propune de asemenea sancțiuni împotriva poliției morale din Iran și a altor agenții iraniene de aplicare a legii și solicităm interzicerea exportul de software de recunoaștere facială al UE pe care autoritățile iraniene intenționează să-l folosească pentru detectați pasagerii din metrou care sunt îmbrăcați necorespunzător conform decretului <<hijab și castitate>> ”, a anunțat eurodeputatul, care va fi cosemnatarul unei scrisori adresate Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Daniel Buda a mai punctat că ”trebuie să fim uniți pentru a proteja drepturile omului, femeilor și respectarea demnității umane”.

De altfel, Înaltul Reprezentat al UE a anunțat că blocul european ia în considerare toate opțiunile înainte de următorul Consiliul de Afaceri Externe, pentru ”a aborda uciderea lui Mahsa Amini și modul în care forțele de securitate iraniene au răspuns la demonstrațiile care au urmat”.

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea seară la rând pentru a protesta împotriva morții Mahsei Amini, sfidând un avertisment din partea sistemului judiciar.

Oficial, cel puțin 41 de persoane au murit de la începutul tulburărilor, majoritatea protestatari, dar și membri ai forțelor de securitate, dar sursele spun că cifra reală este mai mare.

Continue Reading

Facebook

SUA6 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA11 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA11 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL11 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE13 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA13 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda13 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

ROMÂNIA17 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL5 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending