INTERNAȚIONAL
Biden aprobă prima tranșă de sancțiuni împotriva Rusiei și autorizează transferul de soldați SUA în țările baltice: Cine crede Putin că îi dă dreptul să declare noi așa-zise țări?
Published
3 years agoon

Preşedintele american, Joe Biden, a anunţat marţi prima serie de sancţiuni economice împotriva Rusiei, cu scopul de a izola Moscova de sistemul financiar occidental, în timp ce a denunțat că recunoașterea independenței provinciilor separatiste Donețk și Lugansk este “începutul unei invazii” a Federației Ruse în Ucraina.
Joe Biden a promulgat “prima tranșă” de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la recunoașterea de către Vladimir Putin a celor două republici autoproclamate în estul Ucrainei și la decizia sa de a muta trupe în regiune, relatează The Guardian. Președintele american a susținut că recunoașterea de către Vladimir Putin a celor două republici autoproclamate din estul Ucrainei reprezintă “o încălcare flagrantă a dreptului internațional” și a cerut un “răspuns ferm din partea comunității internaționale”. “Cine, în numele Domnului, crede Putin că îi dă dreptul să declare noi așa-zise ‘țări’ pe un teritoriu care a aparținut vecinilor săi?”, a strigat Biden.
Într-un discurs la Casa Albă, Biden a precizat că sancţiunile vizează două mari instituţii financiare ruseşti şi accesul Moscovei la finanţare occidentală, precum şi oligarhi ruşi, relatează DPA, potrivit Agerpres.
Președintele a precizat că SUA vor impune sancțiuni asupra instituțiilor financiare rusești, asupra datoriei suverane și asupra elitelor țării și membrilor familiilor acestora, decizia liderului american fiind anunțată după ce și țările UE au aprobat în unanimitate un pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse ca urmare a deciziei președintelui Vladimir Putin de a recunoaște independența regiunilor separatiste din estul Ucrainei.
“Aceștia participă la jocurile corupte ale politicilor Kremlinului și ar trebui să împărtășească și ei durerea”, a spus Biden despre sancțiunile impuse familiilor de elită ale Rusiei, precizând că sancțiunile pe care administrația sa le adoptă împotriva Rusiei vor fi mult mai severe decât cele adoptate după anexarea Crimeii în 2014 și invocând inclusiv oprirea Nord Stream 2, alături de Germania.
Biden a anunțat, de asemenea, că forțele și echipamentele americane staționate în prezent în Europa vor fi trimise în Estonia, Letonia și Lituania pentru a contribui la fortificarea apărării acestor țări, mai ales că NATO a avertizat că se așteaptă la un atac de mare anvergură al Rusiei în Ucraina.
“Permiteți-mi să fiu clar, acestea sunt mișcări total defensive din partea noastră. Nu avem nicio intenție de a lupta împotriva Rusiei”, a declarat Biden.
”Acesta este începutul unei invazii ruseşti în Ucraina”, a spus Biden, pentru a justifica acțiunile SUA. ”Credem în continuare că Rusia este pregătită să meargă mult mai departe în lansarea unui atac militar masiv împotriva Ucrainei”, a mai spus preşedintele american.
În pofida aprecierii lui Joe Biden că Rusia a început invazia în Ucraina, președintele a declarat că “mai este încă timp pentru a evita cel mai rău scenariu”.
“Când totul va fi spus și făcut, vom judeca Rusia după acțiunile sale, nu după cuvinte. Și orice ar face Rusia în continuare, suntem pregătiți să răspundem cu unitate, claritate și convingere. Sper că diplomația este încă disponibilă”, a spus Biden.
Cu aceasta, liderul SUA și-a încheiat comentariile pregătite și s-a îndepărtat de pe podium fără să răspundă la întrebările reporterilor.
Între timp, la Moscova, Vladimir Putin a continuat seria deciziilor care încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Consiliul Federației Ruse, camera superioară a Parlamentului de la Moscova, a aprobat cererea președintelui Vladimir Putin de a trimite armata rusă în bazinul Donbas, după recunoașterea independenței regiunilor Lugansk și Donețk din estul Ucrainei. Cu acest prilej, Putin a susținut o declarație în care a cerut Ucrainei să își retragă cererea de aderare la NATO.
Consiliul Federaţiei Rusiei şi Duma de Stat au ratificat mai devreme în unanimitate două tratate cu regiunile Doneţk şi Lugansk, care deschid calea trimiterii de trupe ruseşti în aceste provincii separatiste din estul Ucrainei. Tratatele mai prevăd, printre altele, semnarea de acorduri în diferite domenii, de la cel militar şi tehnico-ştiinţific până la cel social, precum şi susţinerea de către Rusia a sistemelor financiar-bancare din cele două provincii secesioniste. Potrivit acordurilor cu Lugansk și Donețk, Rusia a căpătat dreptul de a construi baze militare în regiunile separatiste Donețk și Lugansk, pe care le-a recunoscut ca state independente.
Măsurile adoptate marți, care ignoră avertismentele și primul rând de sancțiuni occidentale decise la Washington, Londra, Berlin, Paris și Bruxelles, vin după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat luni decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, invocând într-un discurs că Ucraina este parte a istoriei Rusiei și punând sub semnul întrebării însăşi ”’statalitatea reală” a Ucrainei.
Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Șeful Statului Major al armatei franceze: Franța este considerată de Rusia „principalul său inamic în Europa”
Ursula von der Leyen, omagiu victimelor genocidului de la Srebrenica la 30 de ani de la tragedie: ”UE nu va uita niciodată”
BraveTech EU, o nouă inițiativă lansată de Comisia Europeană în parteneriat cu Ucraina, va consolida capacitățile comune de apărare
Franța și Regatul Unit semnează un acord „istoric” pentru a-și coordona în premieră politica de descurajare nucleară în beneficiul securității europene
Parteneriatul strategic cu SUA este “o garanție a stabilității și prosperității” României, afirmă Bolojan la 28 de ani de la lansarea parteneriatului
Noua ambasadoare a Germaniei în România, Angela Ganninger, are misiunea unei cooperări strânse Berlin – București “pentru o Europă unită și sigură”
MAREA BRITANIE
Franța și Regatul Unit semnează un acord „istoric” pentru a-și coordona în premieră politica de descurajare nucleară în beneficiul securității europene
Published
14 hours agoon
July 11, 2025
Franța și Marea Britanie au anunțat joi un acord istoric de consolidare a cooperării privind arsenalul lor nuclear, într-un gest de reafirmare a angajamentului față de securitatea continentului european, în contextul unor amenințări crescânde și a incertitudinilor privind sprijinul Statelor Unite.
Anunțul a venit la finalul vizitei de stat de trei zile efectuate de președintele francez Emmanuel Macron în Regatul Unit, un demers menit să întărească relațiile bilaterale după ani de tensiuni provocate de Brexit.
„În această dimineață, am semnat Declarația de la Northwood, confirmând pentru prima dată că ne coordonăm descurajarea nucleară independentă,” a declarat premierul britanic Keir Starmer, joi, în cadrul unei conferințe de presă comune cu Macron, la baza militară de la Northwood. „De astăzi, adversarii noștri vor ști că orice amenințare extremă asupra acestui continent va declanșa un răspuns din partea celor două națiuni. Nu există o demonstrație mai clară a importanței acestei relații.”
Președintele Macron a precizat că a fost creat un comitet de supraveghere comun pentru a coordona această cooperare nucleară, considerată „vitală”. „Decizia este că nu excludem coordonarea descurajării noastre. Este un mesaj pe care partenerii și adversarii noștri trebuie să-l audă,” a spus liderul francez.
Macron a subliniat că această apropiere în domeniul nuclear nu are legătură cu inițiativa franco-britanică de creare a unei „coaliții de voință” pentru sprijinirea Ucrainei în eventualitatea unui armistițiu cu Rusia.
Citiți și
Chiar dacă fiecare țară își păstrează propriile procese decizionale și ambiguitatea strategică, acest pas marchează o consolidare a apărării europene, într-un moment în care angajamentul SUA față de Europa este din ce în ce mai pus sub semnul întrebării.
Macron a reiterat intenția Franței de a lansa un dialog strategic privind extinderea protecției oferite de arsenalul său nuclear către alți parteneri europeni. În prezent, descurajarea nucleară a Europei este asigurată în principal de Statele Unite, care dispun de arme nucleare pe continent și de zeci de mii de militari staționați în baze europene.
Franța alocă anual aproximativ 5,6 miliarde de euro pentru întreținerea stocului său de 290 de focoase nucleare lansate de pe submarine și din aer, al patrulea cel mai mare arsenal nuclear din lume. La rândul său, Marea Britanie își descrie programul nuclear ca fiind „independent din punct de vedere operațional”, dar depinde de tehnologia și sprijinul logistic furnizate de SUA pentru achiziții și mentenanță.
„Acordul nuclear la care am ajuns astăzi este cu adevărat istoric,” a punctat premierul britanic Keir Starmer.
ROMÂNIA
Parteneriatul strategic cu SUA este “o garanție a stabilității și prosperității” României, afirmă Bolojan la 28 de ani de la lansarea parteneriatului
Published
15 hours agoon
July 11, 2025
Premierul Ilie Bolojan a transmis vineri un mesaj cu ocazia Zilei Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii, celebrând totodată 28 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral, la 11 iulie 1997.
Șeful Guvernului a evidențiat soliditatea și profunzimea relației dintre cele două state, construită pe „încredere, respect și obiective comune”.
„Cei 145 de ani de relații diplomatice și colaborarea prin Parteneriatul Strategic au contribuit la securitatea, dezvoltarea și modernizarea României”, a declarat premierul, într-o postare pe Facebook, subliniind că acest parteneriat rămâne „un pilon esențial al politicii externe și de securitate” a țării și o „garanție a stabilității și prosperității noastre”.
În contextul provocărilor actuale de securitate din regiunea Mării Negre și la nivel global, Ilie Bolojan a reafirmat angajamentul României de a colabora strâns cu Statele Unite în apărarea valorilor democratice și în consolidarea arhitecturii de securitate euroatlantice.
Premierul a adresat mulțumiri partenerilor americani pentru sprijinul constant acordat României de-a lungul anilor, mai ales în momentele dificile.
„La mulți ani prieteniei româno-americane! La mulți ani, România! La mulți ani, Statele Unite ale Americii!”, a transmis Ilie Bolojan în încheiere.
Astăzi, 11 iulie 2025, se împlinesc 28 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, fiind al doilea an în care este marcată și Ziua Prieteniei dintre România și SUA, în conformitate cu legea adoptată în 2023 de Parlamentul României.
Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii împlinește 28 de ani de la lansare, moment marcat de celebrul discurs al lui Bill Clinton la București, primul președinte american care vizita România post-comunistă și la începuturile noii sale democrații.
La două zile după summitul NATO de la Madrid din 1997, unde România nu a primit invitația de aderare la Alianță, Piața Universității din capitală, loc simbol al manifestațiilor pro-democratice în timpul prăbușirii comunismului, a găzduit la 11 iulie momentul de naștere a ceea ce a devenit cea mai importantă relație strategică bilaterală pentru politica externă a României: Parteneriatul Strategic cu SUA.
INTERNAȚIONAL
Norvegia investește 238 milioane de euro pentru consolidarea securității energetice și tranziției ecologice în Ucraina
Published
15 hours agoon
July 11, 2025
Norvegia va investi 238 milioane de euro (2,8 miliarde de coroane norvegiene) în următorii trei ani pentru consolidarea securității energetice și tranziției ecologice în Ucraina, a anunțat, joi, guvernul norvegian. Ajutorul financiar va fi canalizat prin intermediul a trei acorduri de cooperare cu Corporația Nordică de Finanțare a Mediului (NEFCO), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Comunitatea Energiei.
Pentru a sprijini reconstrucția și dezvoltarea unui sistem energetic mai puțin vulnerabil în viitor, Norvegia încheie trei noi acorduri de cooperare cu Corporația Nordică de Finanțare a Mediului (NEFCO), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Comunitatea Energiei.
„Norvegia își continuă angajamentul ca partener apropiat și de încredere al Ucrainei în sectorul energetic. După mai bine de trei ani de război pe scară largă și atacuri repetate din partea Rusiei, infrastructura energetică a Ucrainei continuă să fie ținta unor atacuri grave și deliberate. Aceste acorduri pentru reconstrucție și tranziția către un viitor sistem energetic vor asigura o securitate energetică sporită și vor crește producția de energie verde”, a declarat ministrul afacerilor externe Espen Barth Eide.
Acordurile au fost semnate în prezența ministrului comerțului și industriei, Cecilie Myrseth, și a ministrului energiei din Ucraina, Herman Halushchenko, la Roma, la 10 iulie, în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei.
„Energia este o prioritate majoră în cadrul sprijinului civil acordat de Norvegia Ucrainei. Avem responsabilitatea de a sprijini Ucraina în acest moment critic. Prin investițiile în tranziția Ucrainei către un sistem energetic durabil – și, în același timp, prin asigurarea accesului populației la electricitate și încălzire în timpul iernii – consolidăm securitatea energetică a Ucrainei și contribuim la satisfacerea nevoilor de bază ale populației sale, acum și în anii următori”, a declarat ministrul comerțului și industriei, Cecilie Myrseth.
Cele trei acorduri au un buget total de 2,8 miliarde de coroane norvegiebe (238 de milioane de euro) pe o perioadă de trei ani. În 2025, 1,65 miliarde de coroane norvegiene (peste 140 de milioane de euro) vor fi alocate pentru a sprijini securitatea energetică și tranziția ecologică a Ucrainei. Finanțarea va contribui la repararea infrastructurii critice, la consolidarea securității energetice și la promovarea energiei din surse regenerabile.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Șeful Statului Major al armatei franceze: Franța este considerată de Rusia „principalul său inamic în Europa”

Ursula von der Leyen, omagiu victimelor genocidului de la Srebrenica la 30 de ani de la tragedie: ”UE nu va uita niciodată”

BraveTech EU, o nouă inițiativă lansată de Comisia Europeană în parteneriat cu Ucraina, va consolida capacitățile comune de apărare

MedLife deschide calea pentru o medicină cu adevărat personalizată în România, prin achiziționarea celui mai avansat echipament de secvențiere Illumina – NovaSeq X Plus

România se alătură, prin Exim Banca Românească, inițiativei UE de consolidare a comerțului cu Ucraina prin oferirea de garanții la export

Franța și Regatul Unit semnează un acord „istoric” pentru a-și coordona în premieră politica de descurajare nucleară în beneficiul securității europene

Parteneriatul strategic cu SUA este “o garanție a stabilității și prosperității” României, afirmă Bolojan la 28 de ani de la lansarea parteneriatului

Oana Țoiu și Mihai Jurca au discutat cu cu comisarul european pentru apărare despre contribuția industriei românești de apărare la securitatea europeană

Noua ambasadoare a Germaniei în România, Angela Ganninger, are misiunea unei cooperări strânse Berlin – București “pentru o Europă unită și sigură”

Norvegia investește 238 milioane de euro pentru consolidarea securității energetice și tranziției ecologice în Ucraina

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Vicepremierul Dragoș Anastasiu avertizează cu “scenariul Grecia 2010” dacă România nu adoptă rapid un pachet fiscal: “Suntem cu spatele la zid” din perspectiva timpului
- ROMÂNIA1 week ago
“Susținem ideea că granița UE nu se mai oprește la granița României”, afirmă șefa diplomației române la lansarea președinției daneze a Consiliului UE
- JUSTIȚIE4 days ago
Nicușor Dan îl numește pe profesorul Dacian Dragoș, personalitate recunoscută în drept european, în funcția de judecător al Curții Constituționale. A fost expert în echipa României la litigiul Roșia Montană
- EDITORIALE5 days ago
Iulian Chifu: Trecerea Rubiconului. Putin îl împinge pe Trump să sancționeze Rusia și să sprijine decisiv Ucraina
- ENERGIE4 days ago
Ministerul Energiei lansează în toamnă un nou apel de proiecte pentru a susține tranziția verde a sectorului agroalimentar