Președinta Republicii Moldova Maia Sandu va fi distinsă, în Germania, la München, cu premiul “Franz Josef Strauss” de către prestigioasa fundație germană Hanns Seidel.

Președinția de la Chișinău a anunțat duminică că Maia Sandu va efectua o vizită în Germania în perioada 20-22 iunie, unde va avea întâlniri cu cetățenii moldoveni din mai multe orașe.

“Vă invit să ne întâlnim pe 20 iunie la Frankfurt, pe 21 iunie la München și pe 22 iunie la Stuttgart, pentru a vorbi despre cum construim o Moldovă mai unită, mai sigură și mai aproape de Europa”, a spus ea.

Totodată, Maia Sandu a vizitat-o duminică pe soția compozitorului Eugen Doga, decedat recent, și a anunțat-o pe aceasta că va dona valoarea financiară a premiului “Franz Josef Strauss”, respectiv 10.000 de euro, pentru păstrarea creațiilor compozitorului.

Premiul “Franz Josef Strauss” se decernează începând cu anul 1996 unor personalități care s-au făcut remarcate în politică, afaceri, societate și cultură, care promovează pacea, libertatea, respectarea legii și democrația.

Printre laureații premiului se numără fostul cancelar german Helmut Kohl, fostul președinte al URSS, Mihail Gorbaciov, fostul președinte al Statelor Unite ale Americii George H. W. Bush, fostul președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și fostul secretar de Stat american, diplomatul Henry Kissinger. În 2018, premiul i-a fost decernat președintelui român de la acea vreme, Klaus Iohannis.

Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Groenlanda “nu se vinde” și nici „nu se ia”, într-o vizită-cheie efectuată duminică în teritoriul arctic strategic râvnit de președintele american Donald Trump înainte de a se întâlni cu omologul american și cu ceilalți lideri aliați la summitul G7 din regiunea canadiană Alberta.

Liderul francez s-a aflat în Groenlanda alături de premierul danez Mette Frederiksen pentru transmite un mesaj de solidaritate franceză și europeană.

Macron și-a exprimat criticile ferme față de intenția lui Trump de a prelua controlul asupra teritoriului.

“În câteva cuvinte: toată lumea din Franța, Uniunea Europeană consideră că Groenlanda nu trebuie vândută, nu trebuie luată”, a spus el în timpul unei conferințe de presă, aplaudat de mulțimea locală, subliniază Associated Press.

Greenland is not to be sold. pic.twitter.com/SIeV7e40yc

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) June 15, 2025

“Situația din Groenlanda este în mod clar un semnal de alarmă pentru toți europenii. Permiteți-mi să vă spun foarte direct că nu sunteți singuri”, a adăugat Macron.

Oprirea simbolică de duminică în Groenlanda are loc în timp ce liderul francez se îndreaptă spre un summit al Grupului 7 din Kananaskis, Canada, la care va participa și Trump, primul după revenirea la Casa Albă. Vor participa în premieră și cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer și premierul canadian Mark Carney.

Macron a fost întâmpinat la Nuuk, capitala teritoriului, de premierul danez Mette Frederiksen și de premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen.

Întrebat dacă Franța ar fi pregătită să sprijine militar Groenlanda dacă Trump ar decide să o invadeze, Macron a refuzat să discute ipoteza.

“Nu voi începe să elaborez în mod public scenarii de tipul «ce-ar fi dacă». Pentru că nu cred că, în cele din urmă, SUA, care este un aliat și un prieten, ar face vreodată ceva agresiv împotriva altui aliat”, a continuat Macron.

Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis duminică o reacție oficială cu privire la deteriorarea accelerată a securității în Orientul Mijlociu, exprimând “profundă îngrijorare” față de riscul extinderii conflictului și reiterând apelul la soluții diplomatice, inclusiv în privința programului nuclear iranian.

“Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la escaladarea situației de securitate din Orientul Mijlociu”, precizează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, subliniind că “eforturile diplomatice sunt imperative pentru a preveni o nouă escaladare și pentru a asigura o soluție negociată și verificabilă pentru programul nuclear iranian, bazată pe principiul neproliferării.”

În același timp, România reiterează “dreptul Israelului de a se apăra și de a-și proteja cetățenii”, în conformitate cu dreptul internațional.

“Considerăm că securitatea regională are nevoie de angajamente diplomatice active. România va continua să lucreze cu partenerii și aliații săi pentru a contribui împreună la o stabilitate regională durabilă”, mai arată poziția oficială exprimată de diplomația română.

Totodată, autoritățile române subliniază că, în contextul crizei, sunt întreprinse eforturi pentru asigurarea securității cetățenilor români din regiune.

Conflictul dintre Israel și Iran, cunoscut adesea de specialiști ca războiul prin interpuși între cele două țări este un conflict care durează de mai bine de 40 de ani. În conflictul israeliano-libanez, Iranul a sprijinit milițiile șiite libaneze, mai ales Hezbollah, în vreme ce în conflictul israeliano-palestinian, Teheranul a sprijinit grupări palestiniene precum Hamas.

La 13 iunie 2025, Israelul a atacat ținte din mai mult din zeci locații și orașe din Iran. sub numele de cod Operațiunea Rising Lion, Forțele de Apărare ale Israelului și Mossad au avariat situri nucleare și instalații militare cheie și au ucis mai mulți dintre liderii militari de vârf ai Iranului. Civili iranieni, inclusiv femei și copii, au fost uciși în unele dintre atacuri. Atacul a fost cel mai mare asupra Iranului de la războiul Iran-Irak din anii 1980.

În seara zilei de 13 iunie 2025, Iranul a început să lanseze o serie de lovituri de represalii asupra Israelului.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a descris atacul drept începutul unei ofensive de mai multe zile, în timp ce Uniunea Europeană a îndemnat la reluarea eforturilor diplomatice, iar președintele american Donald Trump, care a negat implicarea SUA, a îndemnat Teheranul să accepte un acord privind programul său nuclear.