O GUVERNARE RESPONSABILĂ

Ne-am asumat o guvernare responsabilă: am pus accentul pe grija faţă de resursele publice, am decuplat clientela politică de la banul public şi am început depolitizarea companiilor de stat.

Am promovat transparenţa şi deschiderea statului faţă de cetăţeni, ca pârghii de combatere a corupţiei, am redus birocraţia şi am pus bazele unor proiecte de modernizare şi digitalizare a serviciilor publice.
Este imperativ ca aceste măsuri să continue. 

     INTEGRITATEA ESTE VITALĂ PENTRU SĂNĂTATEA SOCIETĂŢII

Am operaţionalizat Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituţie necesară în condiţiile unei creşteri cu peste 500 milioane euro anual a valorii măsurilor asiguratorii dispuse de către organele de urmărire penală. Agenţia are misiunea să identifice bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni, să administreze şi să valorifice bunurile care fac obiectul unei măsuri de indisponibilizare dispuse în cadrul procesului penal.
Am promovat Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020, bazată pe prevenire, educaţie şi combatere şi dezvoltată prin transparenţă decizională şi guvernare deschisă.

     MANAGEMENT PROFESIONIST ÎN COMPANIILE DE STAT

Depolitizarea companiilor de stat a intrat pe un drum ireversibil:selectarea managerilor, a membrilor consiliilor de administraţie şi de supraveghere se face pe criterii profesionale şi de integritate. Modul în care am definit aceste criterii asigură dezvoltarea sustenabilă a întreprinderilor publice. Indicatorii financiari şi non-financiari (ex: combaterea corupţiei) consolidează încrederea investitorilor şi a consumatorilor în întreprinderile publice.
Am decis ca reprezentanţii statului în Adunările Generale ale Acţionarilor să nu mai fie remuneraţi, activitatea lor fiind considerată ca sarcină de serviciu.
Am făcut publică situaţia membrilor din Consiliile de Administraţie ale companiilor cu capital majoritar de stat şi beneficiile acestora.

     ROMÂNII AU DREPTUL SĂ ŞTIE CE FAC GUVERNANŢII CU RESURSELE PUBLICE

Am lansat cea mai mare platformă de transparenţă bugetară din Europa (www.transparenta-bugetara.gov.ro). Cetăţenii văd, printr-un click, ce face statul cu banii publici – au acces la veniturile şi cheltuielile a 13.700 de instituţii – Parlament, Guvern, societăţi de stat, grădiniţe, şcoli, spitale.
Am publicat proiectele şi contractele de achiziţii pentru programele europene din perioada 2007-2013. Cetăţenii au acces liber la informaţii privind utilizarea fondurilor europene alocate pentru precedentul exerciţiu financiar: proiecte, beneficiari, contracte de achiziţie, furnizori, rambursări – în total peste 16.000 de contracte de finanţare şi aproape 152.000 de contracte de achiziţie din fonduri europene.

     AM IMPUS CA REGULĂ TRANSPARENŢA ÎN TOATE CONTRACTELE CADRU DE FINANŢARE

Am publicat 85 de seturi de date în format deschis ce conţin informaţii privind: execuţia bugetară, situaţia principalilor indicatori economico-financiari realizaţi de companiile de stat, contracte de achiziţii publice, rapoarte privind datoria publică, informaţii privind cheltuielile salariale în sistemul public, proiecte contractate din fonduri europene etc (WWW.DATA.GOV.RO).

      ROMÂNII AU DREPTUL SĂ ŞTIE CE DECIZII IA GUVERNUL

Am transparentizat măsurile luate în şedinţa de Guvern printr-un proces susţinut şi real de consultare publică, prin publicarea proiectelor de acte normative înainte de şedinţă, inclusiv a proiectelor de ordonanţă de urgenţă şi a memorandumurilor la scurt timp după adoptare.
Am operaţionalizat Registrul Unic al Transparenţei Intereselor (www.ruti.gov.ro). România este prima ţară din regiune care îşi asumă un standard de transparenţă şi integritate prin afişarea de informaţii despre interacţiunea dintre demnitari (miniştri, secretari de stat, consilieri de stat şi conducători de agenţii cu rang de demnitar) şi grupuri specializate din mediul neguvernamental (companii şi ONG), în contextul adoptării sau modificării unei politici publice. 

     REDUCEREA BIROCRAŢIEI, ESENŢIALĂ PENTRU O SOCIETATE MODERNĂ

În urma unui dificil proces de reducere a birocraţiei, am făcut progrese considerabile în simplificarea şi modernizarea relaţiei cetăţeanului cu administraţia, punând în mişcare avantajele tehnologiei.

Mai puţin timp pentru plata taxelor şi impozitelor – contribuabilii persoane fizice îşi pot plăti taxele şi impozitele către ANAF prin card bancar.

Eliminarea formalităţilor birocratice în relaţia cu ANAF – adeverinţele de venit şi certificatele de atestare fiscală sunt cerute şi transmise în format electronic de şi către instituţii publice, eliminându-se deplasările la ghişeu (5,5 milioane de adeverinţe de venit pentru persoane fizice şi 600.000 de certificate de atestare fiscală anual).
Acces mai facil şi mai rapid la serviciile publice – înlocuirea copiilor legalizate notarial, cu cele simple, certificate pe loc; informatizarea transmiterii unor documente, obţinerea actelor de naştere şi de identitate, inclusiv proiectul “Niciun copil fără identitate“.

Proceduri mai simple şi informatizate pentru obţinerea unor drepturi sociale – indemnizaţia de şomaj, indemnizaţia pentru creşterea copilului documentele se pot transmite şi în formă electronică.

Prin programul GovITHub am eliberat statul din captura celor câtorva firme IT abonate la contractele publice şi am creat un mediu de cooperare deschis, transparent şi de încredere între stat şi antreprenorii şi specialiştii din domeniu.

Cei 20 de tineri bursieri împreună cu cei peste 300 de voluntari din elita profesionistă a tehnologiei informaţiei au fost aduşi la Guvern şi dezvoltă în acest moment sisteme şi facilităţi electronice care ajută oamenii şi companiile în relaţia cu sistemul public.

Prin crearea Coordonatorului pentru Tehnologia Informaţiei am pus ordine în felul în care statul cheltuie bani publici pentru proiecte IT şi am început să descâlcim comunicarea digitală între instituţii, astfel ca tehnologia să lucreze în beneficiul cetăţenilor iar statul să nu mai risipească resurse şi bani.

     VENITURI MAI MARI PENTRU ANGAJAŢII DIN EDUCAŢIE ŞI SĂNĂTATE; PENSII MAJORATE 

Am pus sănătatea şi educaţia în topul priorităţile noastre şi am alocat resurse pentru a elimina inechităţile salariale din aceste domenii.
Am făcut deja o serie de majorări şi, totodată, de corecţii salariale: în sănătate – creştere medie 15% – aproximativ 163.000 de cadre medicale au primit venituri mai mari;  în educaţie – creştere medie 10% –  280.000 de cadre didactice au beneficiat de această măsură. Am făcut o echilibrare a grilelor salariale în aşa fel încât medici din spitale diferite aflaţi pe aceeaşi funcţie şi având aceeaşi experienţă să fie plătiţi la fel. Aceeaşi filozofie a fost aplicată în cazul salariilor cadrelor didactice. Corecţiile salariale au implicat o alocare bugetară de 2,6 miliarde de lei.

Remuneraţia gărzilor medicilor a crescut de la 1 octombrie cu până la 90%. 
Astfel de discrepanţe sunt în întreg sistemul bugetar. Corecţia lor şi o predictibilitate privind creşterea veniturilor pot fi asigurate prin legea salarizării unitare, proiect pe care îl vom lăsa finalizat viitorului guvern.

Am asigurat majorarea punctului de pensie cu 5%, potrivit Legii pensiilor, ajungând astfel la 871,7 lei.

    REFORMA ADMINISTRAŢIEI, PRIMII PAŞI

Am lansat în prima parte a mandatului o dezbatere publică pe câteva teme care ar fi trebuit să stea la baza unei reforme a administraţiei publice. Din păcate, această dezbatere publică nu “a prins” şi nu a existat apetitul politic pentru a aprofunda acest proces. În aceste condiţii, am luat măsuri pentru a crea cadrul necesar unei astfel de reforme, finalizând Strategia pentru funcţia publică, Strategia pentru formarea profesională în administraţie, strategii elaborate cu expertiză externă în aceşti ultimi ani şi nefinalizate până acum. Pe baza acestor documente, Guvernul şi Parlamentul viitor vor avea terenul pregătit pentru a duce la bun sfârşit reforma administraţiei publice care este profund necesară.

     ORGANIZAREA ALEGERILOR ŞI GARANTAREA DREPTULUI DE A ALEGE

Dreptul de a alege este unul fundamental, iar responsabilitatea Guvernului a fost şi este să ia măsuri pentru ca toţi românii să-şi poată exercita acest drept.

Guvernul a amendat legislaţia electorală pentru că în forma adoptată de Parlament exista riscul restrângerii posibilităţii de a vota pentru românii din diaspora. Modificările legislative au fost punctuale doar în ideea înlesnirii accesului la vot al românilor din afara graniţelor şi pentru a îndepărta obstacolele tehnice în exercitarea acestui drept. În urma acestor modificări, cu titlu de exemplu, în Italia vor fi cu 22 de secţii de votare mai mult decât la alegerile prezidenţiale din 2014.

În premieră a fost implementat Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (S.I.M.P.V.) pentru asigurarea corectitudinii şi transparenţei procesului electoral. Implementarea S.I.M.P.V. la alegerile locale alimitat posibilităţile de fraudare a procesului electoral şi a asigurat o reacţie corespunzătoare în cazul semnalărilor de vot multiplu. Comparativ cu precedentele alegeri locale din anul 2012, pe toată perioada electorală, numărul de sesizări cu privire la incidente a scăzut cu 43%, infracţiunile sesizate au fost cu 51% mai puţine, iar contravenţiile constatate cu 53%.

Pentru alegerile Parlamentare din 11 decembrie s-au introdus încă două măsuri pentru împiedicarea fraudării procesului electoral, în afară de folosirea S.I.M.P.V. Asigurarea transparenţei şi corectitudinii procesului electoral a fost făcută prin instituirea temeiului legislativ necesar pentru filmarea activităţilor de sigilare a ştampilelor imediat după finalizarea procesului de votare şi de numărare a voturilor.

Urmăriți aici RAPORTUL INTEGRAL publicat de Guvern.