Connect with us

GENERAL

Bilanț al Guvernului Cioloș, la un an de mandat: Am pus la temelia guvernării integritatea, transparenţa, onestitatea

Published

on

Guvernul Cioloş prezentat astăzi raportul la un an de guvernare, punctând cele mai importante măsuri luate de la preluarea mandatului.

 “Obiectivul principal al acestui guvern a fost asigurarea stabilităţii politice şi economice a ţării. Însă, încă de la preluarea acestui mandat excepţional, a fost evident că societatea avea aşteptări mult mai mari de la acest guvern independent politic. Aşteptări legitime, fireşti într-o societate modernă, europeană: un guvern care nu minte, un guvern care nu este corupt, un guvern care nu adoptă  politici publice din raţiuni populiste, un guvern care lucrează numai în interesul public. 

Încă de la început, a fost evident că prin ceea ce facem trebuie să contribuim la recâştigarea încrederii oamenilor în instituţiile statului, prin transparentizarea instituţiile publice, prin redeschiderea guvernării spre societate, spre dialog. De aceea, am pus la temelia guvernării integritatea, transparenţa, onestitatea. 

Sigur, am facut şi greşeli – mi le-am asumat şi le-am corectat. Au fost unele proiecte care nu ne-au ieşit, sau au ieşit mai puţin bine decât ne-am fi dorit, proiecte pentru care am fi avut nevoie de mai mult sprijin politic sau, pur şi simplu, de mai mult timp. 

Vă invit să parcurgeţi raportul unui an de guvernare. Un an extraordinar, un an în care am început să arătăm că în România poate exista şi un alt mod de a administra interesul public, onest şi responsabil, cu grijă faţă de oameni şi de resursele ţării”, a afirmat premierul Dacian Cioloş.

Raportul este structurat pe următoarele teme prioritare:
    O guvernare responsabilă 
    Măsuri active de angajare şi creare de locuri de muncă
    O societate prosperă este educată şi sănătoasă
    Măsuri concrete după tragedia de la Colectiv
    Dezvoltarea economică şi creşterea încrederii investitorilor în România
    Mai simplu şi mai multe fonduri pentru agricultori
    Sprijin european pentru economia naţională
    Protejarea pădurilor, a mediului şi încurajarea economiei verzi
    România – partener pro-activ în UE şi NATO

screen-shot-2016-11-17-at-4-28-28-pm

Urmăriți aici RAPORTUL INTEGRAL publicat de Guvern.

SINTEZĂ, extrasă din raport:

     O GUVERNARE RESPONSABILĂ

Ne-am asumat o guvernare responsabilă: am pus accentul pe grija faţă de resursele publice, am decuplat clientela politică de la banul public şi am început depolitizarea companiilor de stat.

Am promovat transparenţa şi deschiderea statului faţă de cetăţeni, ca pârghii de combatere a corupţiei, am redus birocraţia şi am pus bazele unor proiecte de modernizare şi digitalizare a serviciilor publice.
Este imperativ ca aceste măsuri să continue. 

     INTEGRITATEA ESTE VITALĂ PENTRU SĂNĂTATEA SOCIETĂŢII

Am operaţionalizat Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituţie necesară în condiţiile unei creşteri cu peste 500 milioane euro anual a valorii măsurilor asiguratorii dispuse de către organele de urmărire penală. Agenţia are misiunea să identifice bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni, să administreze şi să valorifice bunurile care fac obiectul unei măsuri de indisponibilizare dispuse în cadrul procesului penal.
Am promovat Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020, bazată pe prevenire, educaţie şi combatere şi dezvoltată prin transparenţă decizională şi guvernare deschisă.

     MANAGEMENT PROFESIONIST ÎN COMPANIILE DE STAT

Depolitizarea companiilor de stat a intrat pe un drum ireversibil:selectarea managerilor, a membrilor consiliilor de administraţie şi de supraveghere se face pe criterii profesionale şi de integritate. Modul în care am definit aceste criterii asigură dezvoltarea sustenabilă a întreprinderilor publice. Indicatorii financiari şi non-financiari (ex: combaterea corupţiei) consolidează încrederea investitorilor şi a consumatorilor în întreprinderile publice.
Am decis ca reprezentanţii statului în Adunările Generale ale Acţionarilor să nu mai fie remuneraţi, activitatea lor fiind considerată ca sarcină de serviciu.
Am făcut publică situaţia membrilor din Consiliile de Administraţie ale companiilor cu capital majoritar de stat şi beneficiile acestora.

     ROMÂNII AU DREPTUL SĂ ŞTIE CE FAC GUVERNANŢII CU RESURSELE PUBLICE

Am lansat cea mai mare platformă de transparenţă bugetară din Europa (www.transparenta-bugetara.gov.ro). Cetăţenii văd, printr-un click, ce face statul cu banii publici – au acces la veniturile şi cheltuielile a 13.700 de instituţii – Parlament, Guvern, societăţi de stat, grădiniţe, şcoli, spitale.
Am publicat proiectele şi contractele de achiziţii pentru programele europene din perioada 2007-2013. Cetăţenii au acces liber la informaţii privind utilizarea fondurilor europene alocate pentru precedentul exerciţiu financiar: proiecte, beneficiari, contracte de achiziţie, furnizori, rambursări – în total peste 16.000 de contracte de finanţare şi aproape 152.000 de contracte de achiziţie din fonduri europene.

     AM IMPUS CA REGULĂ TRANSPARENŢA ÎN TOATE CONTRACTELE CADRU DE FINANŢARE

Am publicat 85 de seturi de date în format deschis ce conţin informaţii privind: execuţia bugetară, situaţia principalilor indicatori economico-financiari realizaţi de companiile de stat, contracte de achiziţii publice, rapoarte privind datoria publică, informaţii privind cheltuielile salariale în sistemul public, proiecte contractate din fonduri europene etc (WWW.DATA.GOV.RO).

      ROMÂNII AU DREPTUL SĂ ŞTIE CE DECIZII IA GUVERNUL

Am transparentizat măsurile luate în şedinţa de Guvern printr-un proces susţinut şi real de consultare publică, prin publicarea proiectelor de acte normative înainte de şedinţă, inclusiv a proiectelor de ordonanţă de urgenţă şi a memorandumurilor la scurt timp după adoptare.
Am operaţionalizat Registrul Unic al Transparenţei Intereselor (www.ruti.gov.ro). România este prima ţară din regiune care îşi asumă un standard de transparenţă şi integritate prin afişarea de informaţii despre interacţiunea dintre demnitari (miniştri, secretari de stat, consilieri de stat şi conducători de agenţii cu rang de demnitar) şi grupuri specializate din mediul neguvernamental (companii şi ONG), în contextul adoptării sau modificării unei politici publice. 

     REDUCEREA BIROCRAŢIEI, ESENŢIALĂ PENTRU O SOCIETATE MODERNĂ

În urma unui dificil proces de reducere a birocraţiei, am făcut progrese considerabile în simplificarea şi modernizarea relaţiei cetăţeanului cu administraţia, punând în mişcare avantajele tehnologiei.

Mai puţin timp pentru plata taxelor şi impozitelor – contribuabilii persoane fizice îşi pot plăti taxele şi impozitele către ANAF prin card bancar.

Eliminarea formalităţilor birocratice în relaţia cu ANAF – adeverinţele de venit şi certificatele de atestare fiscală sunt cerute şi transmise în format electronic de şi către instituţii publice, eliminându-se deplasările la ghişeu (5,5 milioane de adeverinţe de venit pentru persoane fizice şi 600.000 de certificate de atestare fiscală anual).
Acces mai facil şi mai rapid la serviciile publice – înlocuirea copiilor legalizate notarial, cu cele simple, certificate pe loc; informatizarea transmiterii unor documente, obţinerea actelor de naştere şi de identitate, inclusiv proiectul “Niciun copil fără identitate“.

Proceduri mai simple şi informatizate pentru obţinerea unor drepturi sociale – indemnizaţia de şomaj, indemnizaţia pentru creşterea copilului documentele se pot transmite şi în formă electronică.

Prin programul GovITHub am eliberat statul din captura celor câtorva firme IT abonate la contractele publice şi am creat un mediu de cooperare deschis, transparent şi de încredere între stat şi antreprenorii şi specialiştii din domeniu.

Cei 20 de tineri bursieri împreună cu cei peste 300 de voluntari din elita profesionistă a tehnologiei informaţiei au fost aduşi la Guvern şi dezvoltă în acest moment sisteme şi facilităţi electronice care ajută oamenii şi companiile în relaţia cu sistemul public.

Prin crearea Coordonatorului pentru Tehnologia Informaţiei am pus ordine în felul în care statul cheltuie bani publici pentru proiecte IT şi am început să descâlcim comunicarea digitală între instituţii, astfel ca tehnologia să lucreze în beneficiul cetăţenilor iar statul să nu mai risipească resurse şi bani.

     VENITURI MAI MARI PENTRU ANGAJAŢII DIN EDUCAŢIE ŞI SĂNĂTATE; PENSII MAJORATE 

Am pus sănătatea şi educaţia în topul priorităţile noastre şi am alocat resurse pentru a elimina inechităţile salariale din aceste domenii.
Am făcut deja o serie de majorări şi, totodată, de corecţii salariale: în sănătate – creştere medie 15% – aproximativ 163.000 de cadre medicale au primit venituri mai mari;  în educaţie – creştere medie 10% –  280.000 de cadre didactice au beneficiat de această măsură. Am făcut o echilibrare a grilelor salariale în aşa fel încât medici din spitale diferite aflaţi pe aceeaşi funcţie şi având aceeaşi experienţă să fie plătiţi la fel. Aceeaşi filozofie a fost aplicată în cazul salariilor cadrelor didactice. Corecţiile salariale au implicat o alocare bugetară de 2,6 miliarde de lei.

Remuneraţia gărzilor medicilor a crescut de la 1 octombrie cu până la 90%. 
Astfel de discrepanţe sunt în întreg sistemul bugetar. Corecţia lor şi o predictibilitate privind creşterea veniturilor pot fi asigurate prin legea salarizării unitare, proiect pe care îl vom lăsa finalizat viitorului guvern.

Am asigurat majorarea punctului de pensie cu 5%, potrivit Legii pensiilor, ajungând astfel la 871,7 lei.

    REFORMA ADMINISTRAŢIEI, PRIMII PAŞI

Am lansat în prima parte a mandatului o dezbatere publică pe câteva teme care ar fi trebuit să stea la baza unei reforme a administraţiei publice. Din păcate, această dezbatere publică nu “a prins” şi nu a existat apetitul politic pentru a aprofunda acest proces. În aceste condiţii, am luat măsuri pentru a crea cadrul necesar unei astfel de reforme, finalizând Strategia pentru funcţia publică, Strategia pentru formarea profesională în administraţie, strategii elaborate cu expertiză externă în aceşti ultimi ani şi nefinalizate până acum. Pe baza acestor documente, Guvernul şi Parlamentul viitor vor avea terenul pregătit pentru a duce la bun sfârşit reforma administraţiei publice care este profund necesară.

     ORGANIZAREA ALEGERILOR ŞI GARANTAREA DREPTULUI DE A ALEGE

Dreptul de a alege este unul fundamental, iar responsabilitatea Guvernului a fost şi este să ia măsuri pentru ca toţi românii să-şi poată exercita acest drept.

Guvernul a amendat legislaţia electorală pentru că în forma adoptată de Parlament exista riscul restrângerii posibilităţii de a vota pentru românii din diaspora. Modificările legislative au fost punctuale doar în ideea înlesnirii accesului la vot al românilor din afara graniţelor şi pentru a îndepărta obstacolele tehnice în exercitarea acestui drept. În urma acestor modificări, cu titlu de exemplu, în Italia vor fi cu 22 de secţii de votare mai mult decât la alegerile prezidenţiale din 2014.

În premieră a fost implementat Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (S.I.M.P.V.) pentru asigurarea corectitudinii şi transparenţei procesului electoral. Implementarea S.I.M.P.V. la alegerile locale alimitat posibilităţile de fraudare a procesului electoral şi a asigurat o reacţie corespunzătoare în cazul semnalărilor de vot multiplu. Comparativ cu precedentele alegeri locale din anul 2012, pe toată perioada electorală, numărul de sesizări cu privire la incidente a scăzut cu 43%, infracţiunile sesizate au fost cu 51% mai puţine, iar contravenţiile constatate cu 53%.

Pentru alegerile Parlamentare din 11 decembrie s-au introdus încă două măsuri pentru împiedicarea fraudării procesului electoral, în afară de folosirea S.I.M.P.V. Asigurarea transparenţei şi corectitudinii procesului electoral a fost făcută prin instituirea temeiului legislativ necesar pentru filmarea activităţilor de sigilare a ştampilelor imediat după finalizarea procesului de votare şi de numărare a voturilor.

Urmăriți aici RAPORTUL INTEGRAL publicat de Guvern

.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că devine și pentru România

Published

on

© dragospislaru.eu

România trebuie să facă din inovare o prioritate cheie pentru a se pregăti pentru viitor, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, într-o postare pe pagina personală de Facebook.

„Atunci când spui viitor, spui transformare digitală și inovare. România este astăzi într-un moment de imensă oportunitate. O oportunitate care ne poate duce în topul celor mai inovatoare țări din Uniunea Europeană. Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că inovarea devine o prioritate-cheie și pentru România”, afirmă Dragoș Pîslaru. 

Mecanismul de Redresare și Reziliență este cel mai important dosar pe care Dragoș Pîslaru și-a concentrat eforturile în Parlamentul European și datorită banilor pe care îi are la dispoziție, România poate inova la nivel național. 

„Ca europarlamentar am negociat, la Bruxelles, Mecanismul de Redresare și Reziliență care aduce pentru România aproape 30 de miliarde de euro. Banii aceștia sunt șansa noastră să putem inova chiar aici, la noi acasă. Să generăm tehnologii noi, pe care să le propagăm apoi în toată lumea. Să avem „unicorni românești” în toate marile orașe, de la Oradea la Constanța și de la Iași la Craiova”, a precizat acesta. 

Astfel, eurodeputatul USR PLUS subliniază că „avem nevoie de politicieni și funcționari care să înțeleagă că rolul lor este să încurajeze inovarea și digitalizarea, nu să le împiedice”.

„Eu am început deja să fac acest lucru, având calitatea de raportor din partea Renew Europe pe Regulamentul privind Identitatea Digitală Europeană. Sunt nerăbdător să vă aduc vești cu privire la evoluția lucrărilor din Parlamentul European și pe acest subiect”, a mai precizat Dragoș Pîslaru. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

România alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale, cuprinse în componenta Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, aferentă Pilonului II, dedicat transformării digitale. 

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Continue Reading

GENERAL

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

Published

on

© Sorin Cîmpeanu/ Facebook

România a găzduit în perioada 21-24 septembrie, sub înaltul patronaj al președintelui României, prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice, în cadrul căreia au avut loc mai multe evenimente majore ale Agenției Universitare a Francofoniei (AUF).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Universitatea Politehnica din București a găzduit a XVIII-a Adunare Generală a AUF, reuniune care, după Summitul Francofoniei organizat de România (2006), este cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România.

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

– 18 reprezentanți ai universităților din cele 10 regiuni (Africa Centrală și Regiunea Marilor Lacuri, Africa de Vest, Magreb, Europa Occidentală, Europa Centrală și Orientală, Asia-Pacific, America, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceanul Indian). Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a fost ales pentru a reprezenta întreaga regiune a Europei Centrale și Orientale;

– 13 reprezentanți ai statelor/guvernelor, printre care se numără și România, reprezentată de Ruxandra Mangu.

Astfel, România se bucură de o prezență importantă în instanțele AUF, având 3 reprezentanți: președintele AUF, reprezentantul Guvernului României și reprezentantul universităților din Europa Centrală și Orientală.

În intervenția sa, ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, președinte ales al Agenției Universitare a Francofoniei, a mulțumit tuturor delegaților instituțiilor membre AUF pentru încrederea acordată (prin vot secret), subliniind importanța continuității ce poate facilita tranziția între obiectivele majore ale Strategiei AUF 2017-2021 și Strategia AIF 2021-2025. AUF va continua sa susțină calitatea în educație și cercetare, angajabilitatea tinerilor absolvenți prin încurajarea parteneriatelor între mediul universitar și mediul socio-economic, precum și consolidarea rolului universităților de motor al dezvoltării locale și regionale.

În egală măsură, acesta a apreciat sprijinul pe care președintele României îl acordă francofoniei și educației, referindu-se la proiectul „România Educată”, un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume.

Cîmpeanu a adresat mulțumiri și secretarului general OIF (Organizația Internațională a Francofoniei), Louise Mushikiwabo, pentru cooperarea excepțională din ultimii ani între OIF, AUF, APF (Adunarea Parlamentară a Francofoniei), CONFEMEN (Conferința miniștrilor educației din țările francofone) și alți operatori ai francofoniei. În același timp a apreciat intervenția comisarului european pentru educație, cercetare, tineret și cultură – Maryia Gabriel.

De asemenea, ministrul Educației a subliniat și contribuția României la dezvoltarea francofoniei universitare, îndeosebi prin cele 980 de burse doctorale și postdoctorale „Eugen Ionescu”, acordate începând cu 2007. România a contribuit astfel în fiecare an cu un buget care a variat între 350.000 euro și 1.000.000 euro.

Adunarea Generală a celor 1005 instituții membre AUF (provenind din 119 state) a prilejuit și organizarea conferinței miniștrilor educației/pentru învățământ superior și cercetare din țările francofone. Au participat 40 de miniștri, înregistrându-se astfel cea mai extinsă reprezentare ministerială dintre cele 18 ediții ale Adunării Generale AUF în cei 60 de ani de existență.

Noua strategie se va concentra pe profesionalizarea guvernanței universităților și va viza dezvoltarea unor instrumente adecvate și adaptate specificului nevoilor reale și actuale ale statelor și universităților membre, așa cum au rezultat din amplul proces de consultare mondială derulată de AUF.

AUF va continua sa susțină proiectul IDNEUF (Initiative pour le Développement du Numérique dans l’Espace Universitaire Francophone) – inițiativă a miniștrilor educației din țările francofone – care datează din anul 2015 (Paris), proiect prin intermediul căruia AUF a reușit să dea dovadă de viziune, anticipând importanța digitalizării educației.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Săptămâna aceasta s-au împlinit zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și SUA, iar angajamentul semnat de către președintele Traian Băsescu și președintele Barack Obama este unul dintre cele mai importante acorduri pe care le are România, a transmis duminică europarlamentarul Eugen Tomac.

„Am avut privilegiul să fac parte din Delegația oficială a României la Washington și sunt mândru că administrația din care am făcut parte a lăsat țării un parteneriat care ne asigură securitatea și contribuie decisiv la consolidarea rolului pe care România îl are în calitate de stat furnizor de securitate în regiune”, a scris acesta, pe Facebook.

Mai mult, Eugen Tomac a subliniat că România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are în față o ușă larg deschisă și plină de oportunități oferite de acest Parteneriat pentru secolul XXI, „pe care trebuie doar să le fructificăm inteligent pentru ca națiunea noastră să devină mai prosperă și mai unită”.

„România și Statele Unite ale Americii, împreună pentru o lume mai sigură și mai bună!”, a conchis eurodeputatul.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, a atins săptămâna trecută o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: s-au împlinit zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

Momentul a fost marcat luni, 13 septembrie, și de Ambasada Statelor Unite în România, printr-un mesaj transmis de însărcinatul cu afaceri, David Muniz, care a subliniat că “Statele Unite și România sunt aliați, democrații care împărtășesc aceleași valori și, pe deasupra, prieteni”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO46 mins ago

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.4 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH4 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL4 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA4 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA5 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.6 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.10 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending