Connect with us

GENERAL

Bilanț al Guvernului Cioloș, la un an de mandat: Am pus la temelia guvernării integritatea, transparenţa, onestitatea

Published

on

Guvernul Cioloş prezentat astăzi raportul la un an de guvernare, punctând cele mai importante măsuri luate de la preluarea mandatului.

 “Obiectivul principal al acestui guvern a fost asigurarea stabilităţii politice şi economice a ţării. Însă, încă de la preluarea acestui mandat excepţional, a fost evident că societatea avea aşteptări mult mai mari de la acest guvern independent politic. Aşteptări legitime, fireşti într-o societate modernă, europeană: un guvern care nu minte, un guvern care nu este corupt, un guvern care nu adoptă  politici publice din raţiuni populiste, un guvern care lucrează numai în interesul public. 

Încă de la început, a fost evident că prin ceea ce facem trebuie să contribuim la recâştigarea încrederii oamenilor în instituţiile statului, prin transparentizarea instituţiile publice, prin redeschiderea guvernării spre societate, spre dialog. De aceea, am pus la temelia guvernării integritatea, transparenţa, onestitatea. 

Sigur, am facut şi greşeli – mi le-am asumat şi le-am corectat. Au fost unele proiecte care nu ne-au ieşit, sau au ieşit mai puţin bine decât ne-am fi dorit, proiecte pentru care am fi avut nevoie de mai mult sprijin politic sau, pur şi simplu, de mai mult timp. 

Vă invit să parcurgeţi raportul unui an de guvernare. Un an extraordinar, un an în care am început să arătăm că în România poate exista şi un alt mod de a administra interesul public, onest şi responsabil, cu grijă faţă de oameni şi de resursele ţării”, a afirmat premierul Dacian Cioloş.

Raportul este structurat pe următoarele teme prioritare:
    O guvernare responsabilă 
    Măsuri active de angajare şi creare de locuri de muncă
    O societate prosperă este educată şi sănătoasă
    Măsuri concrete după tragedia de la Colectiv
    Dezvoltarea economică şi creşterea încrederii investitorilor în România
    Mai simplu şi mai multe fonduri pentru agricultori
    Sprijin european pentru economia naţională
    Protejarea pădurilor, a mediului şi încurajarea economiei verzi
    România – partener pro-activ în UE şi NATO

screen-shot-2016-11-17-at-4-28-28-pm

Urmăriți aici RAPORTUL INTEGRAL publicat de Guvern.

SINTEZĂ, extrasă din raport:

     O GUVERNARE RESPONSABILĂ

Ne-am asumat o guvernare responsabilă: am pus accentul pe grija faţă de resursele publice, am decuplat clientela politică de la banul public şi am început depolitizarea companiilor de stat.

Am promovat transparenţa şi deschiderea statului faţă de cetăţeni, ca pârghii de combatere a corupţiei, am redus birocraţia şi am pus bazele unor proiecte de modernizare şi digitalizare a serviciilor publice.
Este imperativ ca aceste măsuri să continue. 

     INTEGRITATEA ESTE VITALĂ PENTRU SĂNĂTATEA SOCIETĂŢII

Am operaţionalizat Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, instituţie necesară în condiţiile unei creşteri cu peste 500 milioane euro anual a valorii măsurilor asiguratorii dispuse de către organele de urmărire penală. Agenţia are misiunea să identifice bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni, să administreze şi să valorifice bunurile care fac obiectul unei măsuri de indisponibilizare dispuse în cadrul procesului penal.
Am promovat Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020, bazată pe prevenire, educaţie şi combatere şi dezvoltată prin transparenţă decizională şi guvernare deschisă.

     MANAGEMENT PROFESIONIST ÎN COMPANIILE DE STAT

Depolitizarea companiilor de stat a intrat pe un drum ireversibil:selectarea managerilor, a membrilor consiliilor de administraţie şi de supraveghere se face pe criterii profesionale şi de integritate. Modul în care am definit aceste criterii asigură dezvoltarea sustenabilă a întreprinderilor publice. Indicatorii financiari şi non-financiari (ex: combaterea corupţiei) consolidează încrederea investitorilor şi a consumatorilor în întreprinderile publice.
Am decis ca reprezentanţii statului în Adunările Generale ale Acţionarilor să nu mai fie remuneraţi, activitatea lor fiind considerată ca sarcină de serviciu.
Am făcut publică situaţia membrilor din Consiliile de Administraţie ale companiilor cu capital majoritar de stat şi beneficiile acestora.

     ROMÂNII AU DREPTUL SĂ ŞTIE CE FAC GUVERNANŢII CU RESURSELE PUBLICE

Am lansat cea mai mare platformă de transparenţă bugetară din Europa (www.transparenta-bugetara.gov.ro). Cetăţenii văd, printr-un click, ce face statul cu banii publici – au acces la veniturile şi cheltuielile a 13.700 de instituţii – Parlament, Guvern, societăţi de stat, grădiniţe, şcoli, spitale.
Am publicat proiectele şi contractele de achiziţii pentru programele europene din perioada 2007-2013. Cetăţenii au acces liber la informaţii privind utilizarea fondurilor europene alocate pentru precedentul exerciţiu financiar: proiecte, beneficiari, contracte de achiziţie, furnizori, rambursări – în total peste 16.000 de contracte de finanţare şi aproape 152.000 de contracte de achiziţie din fonduri europene.

     AM IMPUS CA REGULĂ TRANSPARENŢA ÎN TOATE CONTRACTELE CADRU DE FINANŢARE

Am publicat 85 de seturi de date în format deschis ce conţin informaţii privind: execuţia bugetară, situaţia principalilor indicatori economico-financiari realizaţi de companiile de stat, contracte de achiziţii publice, rapoarte privind datoria publică, informaţii privind cheltuielile salariale în sistemul public, proiecte contractate din fonduri europene etc (WWW.DATA.GOV.RO).

      ROMÂNII AU DREPTUL SĂ ŞTIE CE DECIZII IA GUVERNUL

Am transparentizat măsurile luate în şedinţa de Guvern printr-un proces susţinut şi real de consultare publică, prin publicarea proiectelor de acte normative înainte de şedinţă, inclusiv a proiectelor de ordonanţă de urgenţă şi a memorandumurilor la scurt timp după adoptare.
Am operaţionalizat Registrul Unic al Transparenţei Intereselor (www.ruti.gov.ro). România este prima ţară din regiune care îşi asumă un standard de transparenţă şi integritate prin afişarea de informaţii despre interacţiunea dintre demnitari (miniştri, secretari de stat, consilieri de stat şi conducători de agenţii cu rang de demnitar) şi grupuri specializate din mediul neguvernamental (companii şi ONG), în contextul adoptării sau modificării unei politici publice. 

     REDUCEREA BIROCRAŢIEI, ESENŢIALĂ PENTRU O SOCIETATE MODERNĂ

În urma unui dificil proces de reducere a birocraţiei, am făcut progrese considerabile în simplificarea şi modernizarea relaţiei cetăţeanului cu administraţia, punând în mişcare avantajele tehnologiei.

Mai puţin timp pentru plata taxelor şi impozitelor – contribuabilii persoane fizice îşi pot plăti taxele şi impozitele către ANAF prin card bancar.

Eliminarea formalităţilor birocratice în relaţia cu ANAF – adeverinţele de venit şi certificatele de atestare fiscală sunt cerute şi transmise în format electronic de şi către instituţii publice, eliminându-se deplasările la ghişeu (5,5 milioane de adeverinţe de venit pentru persoane fizice şi 600.000 de certificate de atestare fiscală anual).
Acces mai facil şi mai rapid la serviciile publice – înlocuirea copiilor legalizate notarial, cu cele simple, certificate pe loc; informatizarea transmiterii unor documente, obţinerea actelor de naştere şi de identitate, inclusiv proiectul “Niciun copil fără identitate“.

Proceduri mai simple şi informatizate pentru obţinerea unor drepturi sociale – indemnizaţia de şomaj, indemnizaţia pentru creşterea copilului documentele se pot transmite şi în formă electronică.

Prin programul GovITHub am eliberat statul din captura celor câtorva firme IT abonate la contractele publice şi am creat un mediu de cooperare deschis, transparent şi de încredere între stat şi antreprenorii şi specialiştii din domeniu.

Cei 20 de tineri bursieri împreună cu cei peste 300 de voluntari din elita profesionistă a tehnologiei informaţiei au fost aduşi la Guvern şi dezvoltă în acest moment sisteme şi facilităţi electronice care ajută oamenii şi companiile în relaţia cu sistemul public.

Prin crearea Coordonatorului pentru Tehnologia Informaţiei am pus ordine în felul în care statul cheltuie bani publici pentru proiecte IT şi am început să descâlcim comunicarea digitală între instituţii, astfel ca tehnologia să lucreze în beneficiul cetăţenilor iar statul să nu mai risipească resurse şi bani.

     VENITURI MAI MARI PENTRU ANGAJAŢII DIN EDUCAŢIE ŞI SĂNĂTATE; PENSII MAJORATE 

Am pus sănătatea şi educaţia în topul priorităţile noastre şi am alocat resurse pentru a elimina inechităţile salariale din aceste domenii.
Am făcut deja o serie de majorări şi, totodată, de corecţii salariale: în sănătate – creştere medie 15% – aproximativ 163.000 de cadre medicale au primit venituri mai mari;  în educaţie – creştere medie 10% –  280.000 de cadre didactice au beneficiat de această măsură. Am făcut o echilibrare a grilelor salariale în aşa fel încât medici din spitale diferite aflaţi pe aceeaşi funcţie şi având aceeaşi experienţă să fie plătiţi la fel. Aceeaşi filozofie a fost aplicată în cazul salariilor cadrelor didactice. Corecţiile salariale au implicat o alocare bugetară de 2,6 miliarde de lei.

Remuneraţia gărzilor medicilor a crescut de la 1 octombrie cu până la 90%. 
Astfel de discrepanţe sunt în întreg sistemul bugetar. Corecţia lor şi o predictibilitate privind creşterea veniturilor pot fi asigurate prin legea salarizării unitare, proiect pe care îl vom lăsa finalizat viitorului guvern.

Am asigurat majorarea punctului de pensie cu 5%, potrivit Legii pensiilor, ajungând astfel la 871,7 lei.

    REFORMA ADMINISTRAŢIEI, PRIMII PAŞI

Am lansat în prima parte a mandatului o dezbatere publică pe câteva teme care ar fi trebuit să stea la baza unei reforme a administraţiei publice. Din păcate, această dezbatere publică nu “a prins” şi nu a existat apetitul politic pentru a aprofunda acest proces. În aceste condiţii, am luat măsuri pentru a crea cadrul necesar unei astfel de reforme, finalizând Strategia pentru funcţia publică, Strategia pentru formarea profesională în administraţie, strategii elaborate cu expertiză externă în aceşti ultimi ani şi nefinalizate până acum. Pe baza acestor documente, Guvernul şi Parlamentul viitor vor avea terenul pregătit pentru a duce la bun sfârşit reforma administraţiei publice care este profund necesară.

     ORGANIZAREA ALEGERILOR ŞI GARANTAREA DREPTULUI DE A ALEGE

Dreptul de a alege este unul fundamental, iar responsabilitatea Guvernului a fost şi este să ia măsuri pentru ca toţi românii să-şi poată exercita acest drept.

Guvernul a amendat legislaţia electorală pentru că în forma adoptată de Parlament exista riscul restrângerii posibilităţii de a vota pentru românii din diaspora. Modificările legislative au fost punctuale doar în ideea înlesnirii accesului la vot al românilor din afara graniţelor şi pentru a îndepărta obstacolele tehnice în exercitarea acestui drept. În urma acestor modificări, cu titlu de exemplu, în Italia vor fi cu 22 de secţii de votare mai mult decât la alegerile prezidenţiale din 2014.

În premieră a fost implementat Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (S.I.M.P.V.) pentru asigurarea corectitudinii şi transparenţei procesului electoral. Implementarea S.I.M.P.V. la alegerile locale alimitat posibilităţile de fraudare a procesului electoral şi a asigurat o reacţie corespunzătoare în cazul semnalărilor de vot multiplu. Comparativ cu precedentele alegeri locale din anul 2012, pe toată perioada electorală, numărul de sesizări cu privire la incidente a scăzut cu 43%, infracţiunile sesizate au fost cu 51% mai puţine, iar contravenţiile constatate cu 53%.

Pentru alegerile Parlamentare din 11 decembrie s-au introdus încă două măsuri pentru împiedicarea fraudării procesului electoral, în afară de folosirea S.I.M.P.V. Asigurarea transparenţei şi corectitudinii procesului electoral a fost făcută prin instituirea temeiului legislativ necesar pentru filmarea activităţilor de sigilare a ştampilelor imediat după finalizarea procesului de votare şi de numărare a voturilor.

Urmăriți aici RAPORTUL INTEGRAL publicat de Guvern

.

GENERAL

Eurostat: Creșterea industrială în România a stagnat la începutul lui 2021, în timp ce UE a înregistrat un avânt în acest sector

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Producţia industrială în Uniunea Europeană şi zona euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în luna ianuarie, însă în România a stagnat comparativ cu luna decembrie şi a scăzut comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, potrivit estimărilor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

În ianuarie 2021, producția industrială ajustată sezonier a crescut cu 0.8% în zona euro și cu 0.7% în UE, față de decembrie 2020,  În decembrie 2020, producția industrială a scăzut cu 0.1% în zona euro și a rămas stabilă în UE.

În ianuarie 2021 față de ianuarie 2020, producția industrială a crescut cu 0.1% în zona euro și cu 0.3% în UE.

Comparație lunară pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de decembrie 2020, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 0.8%, bunuri de consum nedurabile cu 0.6%, energie și bunuri de capital cu 0.4% și bunuri intermediare cu 0.3%.

În UE, producția de bunuri de consum nedurabile a crescut cu 0.8 %, energia și bunurile de capital cu 0.6 %, iar bunurile de consum intermediare și durabile cu 0.4 %.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (+3.8%), Grecia și Franța (atât +3.4%), cât și Belgia (+3.1%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Estonia și Letonia (atât -1.5%), Portugalia (-1.3%) și Spania (-0.7%).

În România, producţia industrială a stagnat în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

Comparație anuală pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de ianuarie 2020, producția de bunuri intermediare a crescut cu 1.8%, bunuri de consum durabile cu 1.6%, bunuri de capital cu 0.9% și energie cu 0.4%, în timp ce producția de bunuri de consum nedurabile a scăzut cu 3.9%.

În UE, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 3.0%, bunurile intermediare cu 2.2% și bunurile de capital cu 0.9%, în timp ce producția de energie a scăzut cu 0.5%, iar bunurile de consum nedurabile cu 3.2%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (+27.5%), Lituania (+11.8%) și Polonia (+5.6%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-6.5%), Malta (-6.2%) și Slovacia (-4.0%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a inițiat procedura de infringement împotriva României pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a inițiat joi, 4 februarie, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 23 de state membre ale Uniunii Europene pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice, potrivit unui comunicat

Codul european al comunicațiilor electronice modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate ale serviciilor de comunicare, inclusiv comunicații de urgență mai eficiente și mai accesibile. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate, precum și de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale mai inovatoare.

Termenul pentru transpunerea Codului în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. Până în prezent, doar GreciaUngaria și Finlanda au notificat Comisiei faptul că au adoptat toate măsurile necesare pentru transpunerea directivei, declarând astfel că au finalizat procesul de transpunere, în ciuda faptului că Bruxelles-ul le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în procesul de transpunere a directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei, prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru a realiza societatea europeană a gigabiților și pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetățenilor UE la economia digitală și la societate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind “Fondul Social European +” de 88 de miliarde de euro

Published

on

© Curtea de Conturi Europeană

Președinția portugheză a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic privind regulamentul de instituire a Fondului Social European Plus (FSE+), care face parte din bugetul UE 2021-2027, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul politic a fost salutat de Comisia Europeană, printr-un comunicat publicat vineri.

FSE va fi un instrument-cheie financiar pentru punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, pentru sprijinirea locurilor de muncă și pentru crearea unei societăți echitabile și favorabile incluziunii sociale. De asemenea, va oferi statelor membre resursele necesare pentru redresarea societăților și economiilor noastre după criza COVID-19.

Cu un pachet financiar global de aproape 88 de miliarde de euro, FSE+ va sprijini investițiile în crearea noilor locuri de muncă, precum și în educație și formare. De asemenea, fondul va sprijini incluziunea socială, accesul la asistență medicală și măsurile pentru eradicarea sărăciei în UE.

Nelson de Souza, ministrul portughez pentru planificare a declarat: „Fondul Social European+ va avea o contribuție decisivă la atenuarea consecințelor negative ale crizei actuale, prin promovarea ocupării forței de muncă și reducerea nivelului sărăciei, creând oportunități mai bune pentru toți, în special pentru tineri și copii. Grupurile mai vulnerabile vor fi, de asemenea, favorizate de FSE+”.

FSE+ a fost propus pentru prima dată de Comisia Europeană în 2018, ca parte a pachetului legislativ pentru politica de coeziune 2021-2027.

Proiectul reunește mai multe instrumente, inclusiv fondul pentru persoanele defavorizate și programul de abordare a șomajului în rândul tinerilor. Acest lucru conferă statelor membre UE o flexibilitate mai mare și coerență între programe, reducând astfel birocrația. Proiectele finanțate de fond ar trebui să abordeze provocările identificate în recomandările anuale specifice fiecărei țări.

În 2020, FSE+ a fost adaptat la pachetul de redresare pentru a consolida, printre altele, sprijinul pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, menit să ofere oamenilor competențe adaptate pieței forței de muncă, în special, nevoilor tranzițiilor ecologice și digitale.

Textul include, de asemenea, o prevedere care acoperă măsurile temporare care permit utilizarea fondului în circumstanțe excepționale și neobișnuite.

Mai precis, echipele de negociere ale colegiuitorilor au convenit asupra cerințelor privind alocarea resurselor FSE+ la nivel național în conformitate cu obiectivele de politică ale fondului, precum incluziunea socială, abordarea lipsurilor materiale, sprijinirea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional și atenuarea sărăciei în rândul copiilor.

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Fondul Social European Plus investește în oameni. Salut acordul politic încheiat, deoarece acest fond este mai important ca niciodată. Criza a pus în pericol tinerii, copiii și comunitățile vulnerabile”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru economie a subliniat faptul că: „Acest instrument de finanțare va fi principala noastră cale de a investi în oameni și de a construi o Europă favorabilă incluziunii pe măsură ce ieșim din criză. FSE va contribui la crearea unor oportunități mai egale, la îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă, la condiții de muncă mai echitabile și la îmbunătățirea protecției sociale. Acesta se va concentra pe combaterea sărăciei și pe dezvoltarea competențelor adecvate pentru tranzițiile digitale și ecologice, subliniind valoarea și nevoile tinerilor: generația noastră următoare”.

Acordul politic va fi înaintat spre aprobare către ambasadorii statelor membre la UE (Coreper) și plenul Parlamentului European. Apoi, discuțiile vor continua la nivel tehnic pentru a finaliza textul integral al regulamentului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ1 min ago

PMP face apel la guvernanți să depășească o “criză minoră” comparativ cu problemele pe care le are de înfruntat România, inclusiv situația de la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA7 mins ago

Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie de combatere a traficului de persoane în următorii cinci ani

CONSILIUL UE1 hour ago

Țările UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru certificatul de vaccinare: Deținerea adeverinței “nu este o condiție prealabilă pentru a exercita dreptul la liberă circulație”

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen: Pfizer-BioNTech creşte cu 50 milioane de doze cantitatea de vaccin anti-COVID livrată UE în a două jumătate a anului

PPE2 hours ago

Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European: Turcia nu poate fi niciodată membru în UE! Erdogan va continua să ne provoace cât continuă discuțiile de aderare

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 hours ago

Banca Europeană de Investiții aprobă un împrumut de 24 de milioane de euro pentru consolidarea cercetării, educației și sănătății publice la Universitatea de Medicină și Farmacie din București

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Charles Michel: Calea viitoarei ordini mondiale va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, iar Uniunea Europeană și India sunt parteneri cheie

U.E.3 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde producția industrială a înregistrat un declin semnificativ în luna februarie

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ3 hours ago

Studiu al Băncii Centrale Europene: Europenii doresc ca euro digital să fie confidențial, sigur și ieftin

NATO3 hours ago

Șeful diplomației SUA, la NATO: Acesta este un moment important pentru Alianța noastră. Forțele NATO vor pleca împreună din Afganistan

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL6 days ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Sănătății Vlad Voiculescu: În următoarele două luni vor veni în România peste 7 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending