Connect with us

U.E.

Bilanț la final de mandat: Care sunt măsurile adoptate de Comisia Juncker, după 5 ani, pentru implicarea cetățenilor în procesul decizional al UE și simplificarea acestuia?

Published

on

@Frans Timmermans/Facebook

Comisia Europeană face astăzi un bilanț al măsurilor introduse în timpul mandatului Comisiei Juncker pentru a oferi rezultate mai bune cetățenilor și întreprinderilor din UE prin intermediul unui proces de elaborare a politicilor mai deschis, mai transparent și bazat într-o mai mare măsură pe date concrete, informează un comunicat al instituției.

Comisia Juncker, învățând din lecțiile trecutului, s-a angajat ca intervenția sa să se limiteze numai la cazurile în care UE aduce valoare adăugată și să acționeze numai pe baza celor mai bune date disponibile, analizând simultan impactul economic, social și de mediu și evitând costurile inutile. Eforturile Comisiei au fost recunoscute pe plan internațional de către OCDE, care, în 2018, a clasat politica de legiferare a UE pe un loc fruntaș. 

„Este larg recunoscut faptul că suntem un model de urmat în materie de mai bună legiferare, iar cetățenii ne cer să ne îndeplinim în continuare angajamentul pe care ni l-am asumat în acest domeniu. Mai buna legiferare este integrată acum în ADN-ul procesului decizional european. Este momentul să ne continuăm și să ne intensificăm eforturile, în special într-o lume post-factuală, în care este contestată însăși esența dezbaterilor noastre democratice și a autorității noastre științifice”, a declarat Prim-vicepreședintele Frans Timmermans. 

Rezultatele bilanțului sunt clare: mai buna legiferare a îmbunătățit modul în care se elaborează politicile UE. Există o cerere la scară largă ca mai buna legiferare să facă în continuare parte integrantă din modul de lucru al Comisiei, fiind totodată necesare noi îmbunătățiri:

  • deschiderea procesului de elaborare a politicilor: din 2015, Comisia a organizat peste 400 de consultări publice, la care au participat milioane de europeni. De asemenea, noul portalExprimați-vă părerea!, un ghișeu unic menit să permită cetățenilor europeni să contribuie la procesul de elaborare a politicilor UE, a fost accesat de aproape 900 000 de ori în 2018. 
  • instrumente mai bune pentru politici mai bune: nou-înființatul Comitet de analiză a reglementării (raport anual disponibil aici) garantează calitatea acestor analizelor justificative de impact.  În 75 % din cazuri, evaluările s-au bazat pe o analiză a măsurilor deja existente, ceea ce demonstrează că principiul „evaluare înainte de acțiune” este aplicat din ce în ce mai mult. În același timp, în unele situații au fost necesare adaptări și excepții de la practicile de mai bună legiferare, atunci când a trebuit să se răspundă unor nevoi politice urgente, așa cum s-a întâmplat în perioada în care s-a atins punctul culminant al crizei migrației.
  • asigurarea faptului că legislația UE este adecvată scopului: Comisia a prezentat aproximativ 150 de inițiative de simplificare ce reduc sarcinile administrative inutile, sprijinind, în același timp, obiectivele de politică. Comisia a răspuns, de asemenea, unui număr de aproape 90 de opinii prezentate de nou-instituita platformă REFIT. O legislație mai simplă și mai puțin împovărătoare îmbunătățește punerea în aplicare, conformitatea și asigurarea respectării acesteia, conducând, în cele din urmă, la rezultate mai bune, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, dar trebuie să îmbunătățim modul în care partajăm și aprofundăm practicile noastre.
  • mai buna legiferare este un efort comun: Parlamentul European, Consiliul, Comisia și statele membre au responsabilitatea comună de a elabora și de a pune în aplicare o legislație de înaltă calitate la nivelul Uniunii, care să fie adecvată scopului și să nu aibă niveluri de complexitate nejustificate. Comisia poate facilita anumite îmbunătățiri, dar nu le poate asigura de una singură. De exemplu, consultările publice pot avea un număr mult mai mare de respondenți dacă sunt implicate și alte instituții de la nivelul UE și de la nivel național, regional și local. În plus, impactul amendamentelor propuse de Parlament și/sau de Consiliu la propunerile Comisiei trebuie analizat într-un mod mai sistematic. De asemenea, statele membre ar putea să raporteze într-un mod mai transparent măsurile naționale întreprinse pentru a pune în aplicare dreptul UE, în special atunci când aceste măsuri depășesc cerințele dreptului UE (așa-numita „suprareglementare”).

În 2015, Comisia a adoptat Agenda pentru o mai bună legiferare, care a transformat metodele sale de lucru și procesele de planificare interne. Mai buna legiferare implică profesionalizarea fiecărui aspect al procesului european de elaborare a politicilor și asigurarea adecvării acestuia la oportunitățile și provocările curente. Astfel, raportul prezentat astăzi arată că eforturile de a plasa mai buna legiferare în centrul procesului decizional au fost încununate de succes, iar baza pentru aducerea altor îmbunătățiri viitoare cu scopul consolidării noii culturi instituționale a fost deja stabilită.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Noul Parlament European își reconfirmă sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

@Wikipedia

La cererea Conferinței președinților Parlamentului European, președintele David Sassoli va trimite în următoarele ore o scrisoare către Consiliu, reamintind sprijinul deplin al Parlamentului pentru Laura Codruța Kövesi în calitate de procuror general european, se arată într-un comunicat.

,,Înaintea reuniunii informale a miniștrilor justiției și afacerilor interne de la Helsinki, Parlamentul dorește să-și reînnoiască angajamentul față de Laura Codruța Kövesi în calitate de candidat al Parlamentului European pentru funcția de procuror-șef european. Este esențial ca ancheta și urmărirea penală a presupuselor infracțiuni împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, ​​corupția sau frauda fiscală transfrontalieră, să fie asigurate cât mai repede posibil “, a declarat președintele David Sassoli.

Cum este ales procurorul-șef al Parchetului European

În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul de instituire a Parchetului European, ,,Parlamentul European și Consiliul desemnează de comun acord procurorul șef al Uniunii Europene pentru o durată de cel puțin 7 ani, care poate fi reînnoită. Consiliul hotărăște cu majoritate simplă”. Numirea procurorului general european este rezultatul consensului dintre PE și Consiliu.

În mandatul precedent al PE, Comisia pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisia pentru control bugetar i-au audiat pe cei trei candidați selectați de o comisie de specialitate pe baza dosarelor profesionale: Jean-François Bohnert din Franța, Laura Codruța Kövesi din România și Andres Ritter din Germania. Ulterior, ambele comisii au desemnat-o candidatul lor comun pe Laura Codruța Kövesi, iar Parlamentul și-a asumat susținerea candidatei în negocierile cu Consiliul.

Negocierile vor trebui reluate după ce PE și Consiliul nu au ajuns la niciun acord în ciclul instituțional anterior, deoarece negociatorii din parte Consiliului au fost mandatați de către statele membre să-l susțină pe contracandidatul din Franța.

Continue Reading

U.E.

Miniștrii social-democrați ai afacerilor europene, apel la viitoarea Comisie Europeană pentru păstrarea aceluiași nivel de ambiție în privința respectării statului de drept în UE

Published

on

© PES

Miniștrii afacerilor europene, care sunt membri ai Partidului Socialiștilor Europeni, au făcut apel la viitoare Comisie Europeană să mențină același nivel de ambiție în procesul de monitorizare a respectării statului de drept în Europa, se arată într-un comunicat.

Potrivit comunicatului, o abordare superficială ar submina munca excelentă făcută până acum de Prim vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans.

Președintele rețelei PES din cadrul Consiliului Afaceri Generale, ministrul german de stat pentru Europa, Michael Roth, a declarat:

,,Nimeni nu este deasupra legii, nimeni nu o poate manipula în interes personal. Statul de drept îi protejează pe cei guvernați de abuzul conducerii. De aceea, UE trebuie să acționeze în mod activ în numele cetățenilor europeni. Următoarea Comisie Europeană trebuie să se asigure că toate încercările de a submina statul de drept sunt identificare și descurajate. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că independența necesară și stimulentele corecte există în următoarea Comisie Europeană “.

Miniștrii PES au salutat Președinția finlandeză și noul guvern finlandez condus de social-democrați.

Michael Roth a mai spus: ,,Așteptăm cu nerăbdare inițierea lucrărilor noastre pornind de la prioritățile Președinției finlandeze. Acestea includ chestiuni cheie, cum ar fi statul de drept, politica socială și acțiunile în domeniul climei. Prioritățile Președinției reflectă propunerile noastre social-democrate pentru o Europă mai progresistă, socială și democratică. Sunt foarte fericit că pot colabora îndeaproape cu Tytti Tuppurainen pentru a face schimbări de durată. Împreună, familia noastră politică va contribui la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, cu măsuri concrete și obligatorii privind calitatea muncii și protecția socială – pentru ca Europa să funcționeze pentru cetățenii săi “.

La întâlnire au participat Michael Roth, ministru de stat pentru Europa, Germania; Tytti Tuppurainen, ministrul afacerilor europene, Finlanda; Ana Paula Zacarias, Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, Portugalia; Frantisek Ruzicka, secretar de stat pentru afaceri europene, Slovacia; și Hans Dahlgren, ministrul afacerilor europene, Suedia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Austriacul Johannes Hahn, nominalizat pentru un al treilea mandat de comisar european: Sunt aliniat pe deplin planurilor Ursulei von der Leyen

Published

on

Parlamentul şi guvernul Austriei l-au nominalizat pe Johannes Hahn, actual comisar european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană executivul comunitar, informează joi dpa şi Reuters.

Johannes Hahn, aflat la finalul celui de-al doilea mandat de comisar european, “a lucrat neobosit ani la rând pentru apropierea ţărilor din Balcanii de vest de Uniunea Europeană”, a declarat presei la Viena cancelarul austriac Brigitte Bierlein, potrivit Agerpres.

Din perspectiva mea, aş dori să continui în acest domeniu“, a afirmat în aceeaşi conferinţă de presă Johannes Hahn, subliniind că atribuirea portofoliilor îi va reveni în final viitorului preşedinte al Comisiei, Ursula von der Leyen.

În prezent, Hahn gestionează și portofoliul politicii regionale, domeniu pe care l-a coordonat și în Comisia Barroso, după ce aceste atribuții i-au fost transferate de președintele Jean-Claude Juncker ca urmare a demisiei Corinei Crețu.

Politicianul conservator austriac în vârstă de 61 de ani a adăugat că este “aliniat pe deplin” politicilor privind UE ale Ursulei von der Leyen, fost ministru german al apărării, inclusiv în ce priveşte planurile acesteia de întărire a rolului Uniunii pe scena politică internaţională.

Nominalizarea lui Hahn apare la scurt timp după ce guvernul grec a decis să-l desemneze pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru funcția de comisar european, în timp ce Slovenia l-a propus pe Janez Lenarcic, actualul reprezentant permanent al țării la Uniunea Europeană.

Propunerea guvernului de la Viena apare în contextul în care Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului.

Alături de Austria și Bulgaria, state precum Letonia, Irlanda sau Slovacia sunt așteptate să nominalizeze aceleași persoană care au ocupat fotoliul de comisar în mandatul lui Jean-Claude Juncker: Valdis Dombrovskis (Letonia), Phil Hogan (Irlanda) și Maros Sefcovic (Slovacia).

Totodată, von der Leyen a promis că cei mai importanți vicepreședinți din Comisia sa vor fi Frans Timmermans (S&D, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Danemarca), fapt ce presupune ca atât Timmermans, cât și Vestager să fie propuși de țărilor lor.

De asemenea, și Spania are propunerea de comisar stabilită, în condițiile în care ministrul de Externe Josep Borrell face parte din pachetul de nume negociat de liderii europeni pentru a ocupa funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și politică de securitate, poziție care presupune și activarea în calitate de comisar european și vicepreședinte al executivului european.

În ce privește România, presa a relatat că țara noastră țintește obținerea unor portofolii precum Transporturi, Mediu sau Politică de Vecinătate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending