Connect with us

U.E.

Bilanț la final de mandat: Care sunt măsurile adoptate de Comisia Juncker, după 5 ani, pentru implicarea cetățenilor în procesul decizional al UE și simplificarea acestuia?

Published

on

@Frans Timmermans/Facebook

Comisia Europeană face astăzi un bilanț al măsurilor introduse în timpul mandatului Comisiei Juncker pentru a oferi rezultate mai bune cetățenilor și întreprinderilor din UE prin intermediul unui proces de elaborare a politicilor mai deschis, mai transparent și bazat într-o mai mare măsură pe date concrete, informează un comunicat al instituției.

Comisia Juncker, învățând din lecțiile trecutului, s-a angajat ca intervenția sa să se limiteze numai la cazurile în care UE aduce valoare adăugată și să acționeze numai pe baza celor mai bune date disponibile, analizând simultan impactul economic, social și de mediu și evitând costurile inutile. Eforturile Comisiei au fost recunoscute pe plan internațional de către OCDE, care, în 2018, a clasat politica de legiferare a UE pe un loc fruntaș. 

„Este larg recunoscut faptul că suntem un model de urmat în materie de mai bună legiferare, iar cetățenii ne cer să ne îndeplinim în continuare angajamentul pe care ni l-am asumat în acest domeniu. Mai buna legiferare este integrată acum în ADN-ul procesului decizional european. Este momentul să ne continuăm și să ne intensificăm eforturile, în special într-o lume post-factuală, în care este contestată însăși esența dezbaterilor noastre democratice și a autorității noastre științifice”, a declarat Prim-vicepreședintele Frans Timmermans. 

Rezultatele bilanțului sunt clare: mai buna legiferare a îmbunătățit modul în care se elaborează politicile UE. Există o cerere la scară largă ca mai buna legiferare să facă în continuare parte integrantă din modul de lucru al Comisiei, fiind totodată necesare noi îmbunătățiri:

  • deschiderea procesului de elaborare a politicilor: din 2015, Comisia a organizat peste 400 de consultări publice, la care au participat milioane de europeni. De asemenea, noul portalExprimați-vă părerea!, un ghișeu unic menit să permită cetățenilor europeni să contribuie la procesul de elaborare a politicilor UE, a fost accesat de aproape 900 000 de ori în 2018. 
  • instrumente mai bune pentru politici mai bune: nou-înființatul Comitet de analiză a reglementării (raport anual disponibil aici) garantează calitatea acestor analizelor justificative de impact.  În 75 % din cazuri, evaluările s-au bazat pe o analiză a măsurilor deja existente, ceea ce demonstrează că principiul „evaluare înainte de acțiune” este aplicat din ce în ce mai mult. În același timp, în unele situații au fost necesare adaptări și excepții de la practicile de mai bună legiferare, atunci când a trebuit să se răspundă unor nevoi politice urgente, așa cum s-a întâmplat în perioada în care s-a atins punctul culminant al crizei migrației.
  • asigurarea faptului că legislația UE este adecvată scopului: Comisia a prezentat aproximativ 150 de inițiative de simplificare ce reduc sarcinile administrative inutile, sprijinind, în același timp, obiectivele de politică. Comisia a răspuns, de asemenea, unui număr de aproape 90 de opinii prezentate de nou-instituita platformă REFIT. O legislație mai simplă și mai puțin împovărătoare îmbunătățește punerea în aplicare, conformitatea și asigurarea respectării acesteia, conducând, în cele din urmă, la rezultate mai bune, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, dar trebuie să îmbunătățim modul în care partajăm și aprofundăm practicile noastre.
  • mai buna legiferare este un efort comun: Parlamentul European, Consiliul, Comisia și statele membre au responsabilitatea comună de a elabora și de a pune în aplicare o legislație de înaltă calitate la nivelul Uniunii, care să fie adecvată scopului și să nu aibă niveluri de complexitate nejustificate. Comisia poate facilita anumite îmbunătățiri, dar nu le poate asigura de una singură. De exemplu, consultările publice pot avea un număr mult mai mare de respondenți dacă sunt implicate și alte instituții de la nivelul UE și de la nivel național, regional și local. În plus, impactul amendamentelor propuse de Parlament și/sau de Consiliu la propunerile Comisiei trebuie analizat într-un mod mai sistematic. De asemenea, statele membre ar putea să raporteze într-un mod mai transparent măsurile naționale întreprinse pentru a pune în aplicare dreptul UE, în special atunci când aceste măsuri depășesc cerințele dreptului UE (așa-numita „suprareglementare”).

În 2015, Comisia a adoptat Agenda pentru o mai bună legiferare, care a transformat metodele sale de lucru și procesele de planificare interne. Mai buna legiferare implică profesionalizarea fiecărui aspect al procesului european de elaborare a politicilor și asigurarea adecvării acestuia la oportunitățile și provocările curente. Astfel, raportul prezentat astăzi arată că eforturile de a plasa mai buna legiferare în centrul procesului decizional au fost încununate de succes, iar baza pentru aducerea altor îmbunătățiri viitoare cu scopul consolidării noii culturi instituționale a fost deja stabilită.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Franța dezminte că ar fi dispusă să-și cedeze în favoarea UE locul permanent în Consiliul de Securitate al ONU

Published

on

© United Nations

Franța a dezmințit miercuri o informație apărută în cotidianul britanic The Daily Telegraph, potrivit căreia ar fi dispusă să cedeze Uniunii Europene locul său permanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Citând un membru al Parlamentului European, ziarul a afirmat că Franța ar lua în considerare un schimb al locului de membru al Consiliului de Securitate al ONU în schimbul sprijinului din partea celorlalți membri ai UE pentru o armată europeană și a reformelor privind modul în care blocul își formulează politica externă.

„Noi negăm în mod oficial acest lucru. Locul este al nostru și va rămâne așa”, a declarat un purtător de cuvânt al președinției franceze, într-un mesaj pe Twitter. „Ne coordonăm cu UE cât mai mult posibil și în deplină suveranitate”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

În urmă cu aproximativ trei ani, ministrul german al finanțelor Olaf  Scholz a sugerat că mandatul permanent al Franţei din Consiliul de Securitate al ONU ar putea deveni un mandat al Uniunii Europene şi Franţa ar putea în schimb să asigure în mod permanent rolul de ambasador al UE pentru ONU.

Propunerea lui Scholz a survenit după mai multe pledoarii la nivel european pentru o unificare a vocilor în Europa în materie de politică externă, dar și de apărare, pentru a face față provocărilor internaționale.

China, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi SUA au statutul de membru permanent şi deţin dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, format din 15 ţări membre, de la înfiinţarea acestei instituții în 1945. Celelalte 10 ţări membre sunt alese pentru mandate de doi ani, dar nu au drept de veto.

Alegerile pentru cele 10 locuri de membru nepermanent sunt intercalate, în fiecare an schimbându-se câte cinci membri.

 

 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul de cooperare transfrontalieră al UE poate contribui la reconstruirea încrederii în proiectul european

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regionlă, și-a manifestat marți susținerea pentru Programul de cooperare transfrontalieră “Interreg”, subliniind că acesta poate contribui la reconstruirea încrederii între cetățeni, dar și în proiectul european.

E îngrijorător cât de multă dezbinare a adus cu sine această pandemie“, a spus Crețu, citând un studiu recent al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) care indică faptul că pandemia a generat diviziuni majore între europeni, ceea ce subminează parțial și încrederea între cetățenii diferitelor țări.

Autorii acestui studiu lansează un apel ca UE și guvernele naționale să ia măsuri pentru a diminua diviziunile sociale atât între statele membre, cât și în interiorul statelor membre.

“Cred că un răspuns ferm în acest sens ar putea fi asigurat de Programul de cooperare transfrontalieră “Interreg”, care anul acesta a împlinit 31 de ani. Interreg dovedește faptul că, prin colaborarea dintre cetățenii mai multor țări, provocările comune pot fi mai ușor înfruntate”, a precizat fostul comisar european.

Ea a subliniat că a apreciat foarte mult acest program în calitate de comisar european pentru politică regională, considerând că este unul “emblematic pentru politica de coeziune, oferind cadrul necesar implementării unor acțiuni comune a actorilor naționali, regionali și locali din diferite State Membre ale UE, reducând astfel decalajele sociale și economice care încă există între acestea”.

În prezent, România are programe de cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Ungaria, fiind și parte a Programului Operațional Comun “Bazinul Mării Negre” și Programul Transnațional Dunărea.

“Toate acestea sunt oportunități nu doar de a finanța proiecte, de a spori competitivitatea celor implicați, dar și de a reclădi încrederea – atât de greu pusă la încercare în acest ultim an și jumătate”, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac critică lipsa de viziune a politicienilor și decidenților statului: Au abandonat aderarea la zona euro, intrarea în Schengen și atragerea de fonduri UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac atenționează că democrația este în pericol după ce 63% dintre cetățenii români sunt de părere, într-un sondaj prezentat recent, că în comunism era mai bine decât în prezent.

Acest lucru “ar trebui să cutremure precum o undă de șoc toți decidenții statului”, susține Eugen Tomac.

El consideră că primul motiv pentru care românii sunt atât de dezamăgiți de prezent este determinat de lipsa de lideri politici credibili.

“Viața politică a ajuns atât de jos pentru că este dominată de jocuri politice mărunte, minciună și lipsă totală de transparență în ceea ce privește cheltuirea banilor publici. Prăpastia dintre cetățeni și clasa politică este uriașă, iar ea s-a adâncit și mai mult odată cu criza de sănătate. Luptele de putere la vârf, agresive și fără un reper concret, construiesc o imagine falsă a democrației în fața cetățenilor, îndreptându-i foarte ușor in brațele populiștilor și extremiștilor”, afirmă europarlamentarul.

În opinia eurodeputatului român, lipsa de soluții și de viziune a politicienilor a adus România în punctul în care se situează în prezent.

Au abandonat obiective strategice precum aderarea la zona Euro, intrarea în Schengen și atragerea de fonduri europene pentru a dezvolta în mod egal toate regiunile țării, dar mai presus de orice, au abandonat educația. Toată lumea civilizată înțelege că un rol cheie spre a le oferi românilor o perspectivă de viitor pozitivă este educația“, continuă el.

Eugen Tomac deplânge faptul că educația a fost supusă în ultimii 30 de ani unor reforme haotice, fără nicio țintă.

“În consecință, după doar trei decenii, românii au uitat ce a însemnat comunismul și crimele sale, iar generațiile tinere nu au idee ce au însemnat închisorile comuniste, nu au auzit niciodată despre fenomenul Pitești. Nu avem voie să uităm. România va fi respectată peste tot în lume atunci când vom începe să ne respectăm trecutul, oamenii și faptele care sunt adevăratele modele pentru societatea noastră”, conchide el.

Rezultatele unui sondaj realizat de INSCOP arată o situație îngrijorătoare: la 30 de ani de la căderea comunismului, 63% dintre români cred că situația de atunci era mai bună decât cea de acum. Este cea mai mare cifră din ultimii ani și arată amploarea revalorizării comunismului.

Întrebați ce cred despre situația generală din România, comparativ cu cea de acum 30 de ani, 63% dintre respondenți spun că este mai rea, 23,4% că este mai bună, 9,3% că este la fel, iar 4,2% nu răspund, informează Radio Europa Liberă.

Realizat în plină criză politică și pe fondul scumpirilor la energie și gaze, sondajul surprinde, între-o mai mare măsură, starea de nemulțumire a oamenilor față de actuala situație, decât nostalgia față de comunism.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
MEDIU6 mins ago

Florin Cîțu, întâlnire cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați în pădurea din Suceava: SUMAL-ul trebuie îmbunătățit

U.E.17 mins ago

Franța dezminte că ar fi dispusă să-și cedeze în favoarea UE locul permanent în Consiliul de Securitate al ONU

ONU1 hour ago

ONU acordă ajutor de urgență în valoare de 45 de milioane de dolari pentru sistemul sanitar din Afganistan, aflat în pragul colapsului

SUA2 hours ago

Joe Biden a salutat noile legături americane în materie de securitate: SUA nu au un aliat mai apropiat sau mai de încredere decât Australia

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul de cooperare transfrontalieră al UE poate contribui la reconstruirea încrederii în proiectul european

ROMÂNIA2 hours ago

România va avea, din 2022, Agenţia de Calitate şi Marketing a Produselor Agroalimentare: ”Un model european care funcţionează peste tot”

Eugen Tomac2 hours ago

Eugen Tomac critică lipsa de viziune a politicienilor și decidenților statului: Au abandonat aderarea la zona euro, intrarea în Schengen și atragerea de fonduri UE

U.E.3 hours ago

Eurostat: România, țara din UE cu cele mai puține mașini la mia de locuitori, dar și cu cea mai dinamică piață

S&D4 hours ago

Delegația Română PSD: Solicităm dezbatere în Parlamentul European, în cadrul sesiunii plenare din octombrie, cu privire la creșterea dramatică a prețurilor     

MAREA BRITANIE4 hours ago

Prima întrevedere la Casa Albă dintre Joe Biden și Boris Johnson: SUA și Regatul Unit sunt aliați de nădejde și cei mai apropiați parteneri

ONU6 hours ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI4 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA4 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru7 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 week ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

Team2Share

Trending