Connect with us

U.E.

Bilanț la final de mandat: Care sunt măsurile adoptate de Comisia Juncker, după 5 ani, pentru implicarea cetățenilor în procesul decizional al UE și simplificarea acestuia?

Published

on

@Frans Timmermans/Facebook

Comisia Europeană face astăzi un bilanț al măsurilor introduse în timpul mandatului Comisiei Juncker pentru a oferi rezultate mai bune cetățenilor și întreprinderilor din UE prin intermediul unui proces de elaborare a politicilor mai deschis, mai transparent și bazat într-o mai mare măsură pe date concrete, informează un comunicat al instituției.

Comisia Juncker, învățând din lecțiile trecutului, s-a angajat ca intervenția sa să se limiteze numai la cazurile în care UE aduce valoare adăugată și să acționeze numai pe baza celor mai bune date disponibile, analizând simultan impactul economic, social și de mediu și evitând costurile inutile. Eforturile Comisiei au fost recunoscute pe plan internațional de către OCDE, care, în 2018, a clasat politica de legiferare a UE pe un loc fruntaș. 

„Este larg recunoscut faptul că suntem un model de urmat în materie de mai bună legiferare, iar cetățenii ne cer să ne îndeplinim în continuare angajamentul pe care ni l-am asumat în acest domeniu. Mai buna legiferare este integrată acum în ADN-ul procesului decizional european. Este momentul să ne continuăm și să ne intensificăm eforturile, în special într-o lume post-factuală, în care este contestată însăși esența dezbaterilor noastre democratice și a autorității noastre științifice”, a declarat Prim-vicepreședintele Frans Timmermans. 

Rezultatele bilanțului sunt clare: mai buna legiferare a îmbunătățit modul în care se elaborează politicile UE. Există o cerere la scară largă ca mai buna legiferare să facă în continuare parte integrantă din modul de lucru al Comisiei, fiind totodată necesare noi îmbunătățiri:

  • deschiderea procesului de elaborare a politicilor: din 2015, Comisia a organizat peste 400 de consultări publice, la care au participat milioane de europeni. De asemenea, noul portalExprimați-vă părerea!, un ghișeu unic menit să permită cetățenilor europeni să contribuie la procesul de elaborare a politicilor UE, a fost accesat de aproape 900 000 de ori în 2018. 
  • instrumente mai bune pentru politici mai bune: nou-înființatul Comitet de analiză a reglementării (raport anual disponibil aici) garantează calitatea acestor analizelor justificative de impact.  În 75 % din cazuri, evaluările s-au bazat pe o analiză a măsurilor deja existente, ceea ce demonstrează că principiul „evaluare înainte de acțiune” este aplicat din ce în ce mai mult. În același timp, în unele situații au fost necesare adaptări și excepții de la practicile de mai bună legiferare, atunci când a trebuit să se răspundă unor nevoi politice urgente, așa cum s-a întâmplat în perioada în care s-a atins punctul culminant al crizei migrației.
  • asigurarea faptului că legislația UE este adecvată scopului: Comisia a prezentat aproximativ 150 de inițiative de simplificare ce reduc sarcinile administrative inutile, sprijinind, în același timp, obiectivele de politică. Comisia a răspuns, de asemenea, unui număr de aproape 90 de opinii prezentate de nou-instituita platformă REFIT. O legislație mai simplă și mai puțin împovărătoare îmbunătățește punerea în aplicare, conformitatea și asigurarea respectării acesteia, conducând, în cele din urmă, la rezultate mai bune, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, dar trebuie să îmbunătățim modul în care partajăm și aprofundăm practicile noastre.
  • mai buna legiferare este un efort comun: Parlamentul European, Consiliul, Comisia și statele membre au responsabilitatea comună de a elabora și de a pune în aplicare o legislație de înaltă calitate la nivelul Uniunii, care să fie adecvată scopului și să nu aibă niveluri de complexitate nejustificate. Comisia poate facilita anumite îmbunătățiri, dar nu le poate asigura de una singură. De exemplu, consultările publice pot avea un număr mult mai mare de respondenți dacă sunt implicate și alte instituții de la nivelul UE și de la nivel național, regional și local. În plus, impactul amendamentelor propuse de Parlament și/sau de Consiliu la propunerile Comisiei trebuie analizat într-un mod mai sistematic. De asemenea, statele membre ar putea să raporteze într-un mod mai transparent măsurile naționale întreprinse pentru a pune în aplicare dreptul UE, în special atunci când aceste măsuri depășesc cerințele dreptului UE (așa-numita „suprareglementare”).

În 2015, Comisia a adoptat Agenda pentru o mai bună legiferare, care a transformat metodele sale de lucru și procesele de planificare interne. Mai buna legiferare implică profesionalizarea fiecărui aspect al procesului european de elaborare a politicilor și asigurarea adecvării acestuia la oportunitățile și provocările curente. Astfel, raportul prezentat astăzi arată că eforturile de a plasa mai buna legiferare în centrul procesului decizional au fost încununate de succes, iar baza pentru aducerea altor îmbunătățiri viitoare cu scopul consolidării noii culturi instituționale a fost deja stabilită.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Eurostat: România, țara cu cele mai puține permise de rezidență acordate în 2017 cetățenilor din afara UE

Published

on

@Karl Allen Lugmayer /Pixabay License

România a acordat în anul 2017 un număr de 54.045 de permise de rezidenţă pentru cetăţenii din afara Uniunii Europene, în scădere cu peste 14% comparativ cu cele 62.882 de permise de rezidenţă acordate în 2016, aceasta fiind cea mai mare scădere înregistrată în rândul statelor membre, arată datele publicate marţi de Eurostat.

În comparație, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Ungaria, unde stocurile de permise acordate cetățenilor din afara UE s-au dublat (113%), urmate de Bulgaria (41%), Malta (25%) și Slovacia (21%).

Per ansamblu, la sfârșitul anului 2017, cetățenilor din afara UE li s-au acordat 20,3 milioane de permise de ședere valabile, permițându-le să locuiască într-unul din statele membre ale Uniunii Europene (UE). Germania (23%), Italia (18%), Franța (14%), Spania (13%) și Regatul Unit (8%) reprezintă trei sferturi din toate permisele de ședere valabile acordate cetățenilor din afara UE.

Potrivit Eurostat, stocul permiselor de ședere valabile emise cetățenilor din afara UE a crescut cu 5% între sfârșitul anului 2016 și sfârșitul anului 2017. Majoritatea statelor membre ale UE au raportat un număr tot mai mare de permise valabile.

Dintre cele cinci state membre cu cele mai mari stocuri de permise rezidențiale, Germania a înregistrat cea mai mare creștere, numărul permiselor valabile a crescut cu 14% între sfârșitul anului 2016 și sfârșitul anului 2017. Creșteri s-au înregistrat și în Franța, Spania și Regatul Unit. În acest grup, numai Italia a înregistrat o reducere a stocului de permise valabile (-3%). Dintre toate statele membre, alte cinci țări au raportat un declin: Estonia, Cehia, Letonia, Grecia și România.

Aproximativ două cincimi (38%) din toate permisele de ședere valabile la sfârșitul anului 2017 au fost eliberate din motive familiale, cu cote mai mici din motive de angajare (16%), statut de refugiat și protecție subsidiară (7%) sau motive educaționale %).

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Guy Verhofstadt, mesaj pentru liderul italian de extremă dreaptă, Matteo Salvini, înainte de alegerile europene: “Te provoc la o dezbatere unu-la-unu, deoarece oamenii au dreptul să știe ce planuri diabolice pregătești”

Published

on

Guy Verhofstadt, liderul ALDE din Parlamentul European, îl convoacă pe Matteo Salvini la o dezbatere înainte de alegerile europene și îl acuză în același timp pe liderul italian de extremă dreaptă de un  complot cu Vladimir Putin, ce are ca scop „distrugerea Europei.”, relatează Politico.

Într-un mesaj video, postat pe contul său oficial de Twitter, fostul prim-ministru belgian i s-a adresat direct lui Matteo Salvini, ministrul italian de interne și lider al Partidului Ligii de extremă dreaptă. “Te provoc la o dezbatere unu-la-unu, deoarece oamenii au dreptul deplin să știe ce planuri diabolice pregătești”, a declarat el, cu trei zile înainte de începerea alegerilor pentru Parlamentul European.

În mesajul postat, Verhofstadt a făcut referire și la alte figuri eurosceptice, printre care Heinz-Christian Strache, liderul austriac de extremă dreaptă, care a demisionat recent în urma unui scandal  de corupție. Guy Verhofstadt consideră că asemenea lideri “sunt plătiți de Putin și completează împreună cu el pentru a distruge Europa”.

Verhofstadt a declarat că a avut recent o dezbatere în Parlamentul European cu premierul italian Giuseppe Conte. Dar “știm cu toții că tu ești adevăratul lider al guvernului italian”, i-a transmis Guy lui Matteo Salvini.

“Spune-mi doar unde vrei să avem dezbaterea, la Bruxelles sau în Italia”, “voi fi acolo”, a adăugat Verhofstadt, care este, de asemenea, coordonatorul privind Brexit in Parlamentul European.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele francez Emmanul Macron dorește organizarea unei Convenții pentru Europa, după alegerile europene, pentru definirea strategiei UE în următorii ani și schimbarea Tratatelor

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

La doar câteva zile distanţă până la alegerile europene, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron se implică şi mai mult în campania electorală. Acesta a primit un grup de 9 jurnalişti din presa regională franceză, la Palatul Elysée, pentru a apăra viziunea sa asupra Europei. Absenteism, mediu, economie, agricultură, combaterea populismului și a influențelor externe sunt subiectele abordate, iar în acest interviu preşedintele Emmanuel Macron dă semnalul mobilizării pentru votul din 26 mai, relatează RFI.

În viziunea lui Macron, Uniunea Europeană se confruntă cu ,,un risc existențial” care transformă momentul alegerilor europene de peste câteva zile într-un punct de cotitură în ultimii 40 de ani.  Liderul de la Paris  consideră că opțiunea de vot ar trebui să reprezinte răspunsul la următoarea întrebare: ,,dorim să fim divizaţi în faţa Statelor Unite şi a Chinei sau preferăm unitatea pentru a apăra viitorul european?”.

Absenteismul, eșec pentru democrație

În opina sa, absenteismul reprezintă un eşec pentru democraţie. Și explică: ,,există un paradox: a nu vota înseamnă a da votul celor care doresc să distrugă. Este ceea ce s-a întâmplat în urmă cu trei ani cu votul britanicilor, în cazul Brexit. Iar pentru a ne exprima alegerea, este 26 mai ori niciodată”.

Președintele francez face trimitere la posibilitatea foarte ridicată ca extrema dreaptă naţionalistă, conservatorii eurosceptici şi populiştii să obţină un rezultat confortabil la alegerile din 2019 destinate să reînnoiască Parlamentul European.

Potrivit ultimelor estimări, sunt anunțați 173 de deputaţi aleşi sub culorile acestor formaţiuni, faţă de 154 în PE actual, rezultat după alegerile din 2014, dintr-un total de 751 de locuri, informează Agerpres.

Migrația și reforma Schengen, prioritare în următorii 5 ani

Emmanuel Macron doreşte organizarea unei ,,Convenţii fondatoare europene”, după alegeri, unde ,,şefii de stat şi de guvern, cu noul executiv şi responsabilii PE, împreună cu cetăţenii, să îşi acorde timp ca să definească strategia Europei pentru următorii cinci ani, inclusiv schimbarea tratatelor.” Emmanuel Macron susţine că este pregătit să deschidă dezbaterea în ceea ce priveste migraţia. Liderul de la Elysée doreste reformarea spațiului Schengen, deoarece, în opinia sa, ,,frontierele comune nu sunt protejate suficient iar diferenţele sunt prea mari în ceea ce priveşte dreptul la azil”.  Astfel, el și-ar dori o mai bună protecţie a frontierelor comune şi o armonizare a dreptului la azil.

Investiții europene pentru protecția mediului

Macron și-ar dori creșterea investițiilor în proiecte de mediu, iar o soluție în acest sens ar fi înființarea unei bănci europene de mediu. În opinia sa, trebuie taxate societăţile cele mai poluante şi instituită o taxă de carbon la frontieră.

Menținerea ambițiilor modelului agricol european

Preşedintele Emmanuel Macron consideră că existența Politicii Agricole Comune este vitală pentru dezvoltarea proiectelor agricultorilor și fermierilor datorită finanțării pe care o pune la dispoziție. În acest sens, Brexit-ul nu ar trebui să determine o reducere a ambiţiilor modelului agricol european. Totodată, naționaliștii  care ,,doresc renaţionalizarea agriculturii şi sunt împotriva politicii agricole comune” ar trebui combătuți, deoarece ,,renaţionalizarea ar însemna o eroare profundă pentru agricultorii europeni”.

Coaliție inamică pentru subminarea UE

De asmenea, preşedintele francez a afirmat că vede pentru ,,prima dată o complicitate între naţionalişti şi interesele străine” pentru dezmembrarea Europei, vizându-l pe lobbyistul Steve Bannon, ,,apropiat puterii americane”, precum şi pe ruşi, care ,,nu au fost niciodată atât de intruzivi”, relatează Agerpres.

,,Nu pot fi decât tulburat. Nu trebuie să fim naivi. Dar nu confund statele şi anumiţi indivizi, deşi grupurile de influenţă americane sau oligarhii ruşi afişează relaţii apropiate cu guvernele”, a adăugat Emmanuel Macron într-un interviu acordat presei regionale franceze.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending