Connect with us

NATO

Bilanț MApN. Ministrul Mihai Fifor a prezentat ambițiosul plan de înzestrare a Armatei României: Un nou sistem de rachete Patriot, transportoare blindate, avioane F16 și corvete multifuncționale

Published

on

Ministerul Apărării Naționale a continuat, în primul semestru al acestui an, demersurile şi aplicarea măsurilor pentru generarea condiţiilor de modernizare şi adaptare a Armatei României la riscurile şi provocările specifice actualului context geopolitic şi pentru consolidarea profilului de partener strategic relevant al României la nivelul NATO și al Uniunii Europene, a transmis, marți, ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, într-o conferință de presă dedicată bilanțului de activitate în primele șase luni ale anului.

”În contextul angajării României a 2 la sută din PIB pentru bugetul de apărare, suntem unul din puţinii aliaţi care îndeplinesc angajamentele de împărţire echitabilă a responsabilităţilor, cei 3 C – cash, capabilităţi şi contribuţii. Anul 2018 înseamnă investiții în infrastructura principalelor unități militare, continuarea programelor de înzestrare”, a scris Fifor pe Facebook în contextul în care în cadrul conferinței de presă a precizat că în luna septembrie urmează să fie făcută plata pentru cel de-al doilea sistem de rachete sol – aer cu bătaie mare, tip Patriot, în valoare de 2.486 de miliarde de lei.

Mihai Fifor: În luna septembrie urmează să fie făcută plata pentru cel de-al doilea sistem de rachete sol – aer cu bătaie mare, tip Patriot

“Am început procedurile în mai multe programe esenţiale de înzestrare pentru Armata României, aflate în prezent în diferite faze de realizare. Intenţia noastră în acest domeniu este implicarea cât mai mare a industriei naţionale de apărare prin operaţiuni compensatorii de tip offset. În programul sisteme de rachete sol – aer cu bătaie mare, cunoscute ca Patriot, care are ca obiectiv achiziţia a şapte sisteme de rachete sol – aer cu bătaie mare, (…) a fost făcută prima plată în valoare de 745 de milioane de dolari în luna decembrie a anului trecut, iar Departamentul de Apărare al SUA a atribuit deja contractul de începere a construcţiei primei unităţi Patriot pentru România. Urmează ca în luna septembrie a acestui an să fie făcută a doua plată, în valoare de 2.486 de miliarde de lei, practic plătim cel de-al doilea sistem”, a explicat Fifor, citat de Agerpres.

 

Planul înzestrării Armata României cuprinde rachete HIMARS, transportoare blindate, corvete multifuncționale, avioane F16

El a precizat că România doreşte să achiziţioneze trei sisteme de lansatoare multiple de rachete cu bătaie mare HIMARS, Fifor amintind că în luna februarie s-a făcut plata pentru primul sistem, în valoare de 409.434.586 de dolari.

De asemenea, ministrul Apărării a arătat că pentru cele 227 de transportoare blindate pentru trupe 8 X 8 primele plăţi s-au realizat tot în februarie, în valoare de 142.707.217 de euro.

Ministrul Apărării a menţionat că din offsetul acestui program se modernizează Uzina Mecanică Bucureşti, unde vor fi produse aceste camioane. Potrivit ministrului, din cele 36 de vehicule militare care vor fi recepţionate anul acesta, şase vor fi asamblate la Uzina Mecanică Bucureşti.

Mihai Fifor a mai spus că în ceea ce priveşte cele patru Corvete multifuncţionale a fost iniţiată deja procedura de achiziţie şi că valoarea estimată la finalul programului este de 1,6 miliarde de euro. El a susţinut că offsetul de la acest program va fi folosit pentru modernizarea celor două fregate româneşti.

Cât priveşte avioanele F16, ministrul a menţionat că au fost demarate procedurile pentru achiziţionarea a încă cinci aeronave din Portugalia, dintre care una cu dublă comandă.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

IMAGINEA ZILEI Unul din bombardierele americane trimise în Europa pentru a descuraja Rusia a fost alimentat în spațiul aerian al României

Published

on

© U.S. Air Forces in Europe and Air Forces Africa

Un bombardier B-52 al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite, capabil să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, a fost alimentat luni, 18 martie, în spațiul aerian al României, arată Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook în care face referire la misiunile bombardierelor B-52 în Europa.

Recent, SUA au trimis în Europa două bombardiere capabile să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, cele două aeronave de tip B-52 fiind staţionate la o bază a Forţelor Aeriene Regale din Marea Britanie, în ceea ce reprezintă primele măsuri strategice cu valențe nucleare de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

În aceeași zi în care a fost alimentat în România, bombardierul B-52 a efectuat misiuni în Marea Norvegiei, în Marea Baltică și în Marea Mediterană.

Considerată una dintre cele mai de temut arme, aeronava B-52 poate transporta până la 32 de tone de armament şi se află în serviciul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite de mai bine de 60 de ani.

 

Reamintim că, anul trecut, un bombardier B-52 a desfăşurat activităţi de antrenament în comun în spaţiul aerian al României, la Bazele aeriene Mihail Kogălniceanu şi Borcea, alături de Forţele Aeriene Române.

Acțiunea SUA de a trimite două astfel de bombardiere în Europa, în ceea ce reprezintă primele măsuri practice de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a fost urmată și de un anunț de la Moscova.

La cinci ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Rusia a decis să plaseze bombardierele strategice cu capacităţi nucleare Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca răspuns la sistemul anti-rachetă american din România, a scris Ria Novosti, luni.

Reamintim că Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATOcât și ministrul Teodor Meleșcanuau reacționat. Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române cu secretarul general al NATO și cu aliații.

România și NATO au criticat Rusia de o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8.

 

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: România, între două jumătăți. Aproape 50% au ”puțină și foarte puțină încredere” în Uniunea Europeană și NATO

Published

on

Peste 70% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în ceea ce reprezintă o creștere ușoară a percepției că țara merge într-o direcție greșită, relevă un sondaj INSCOP, realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer și remis CaleaEuropeană.ro, și care conține cifre și mai alarmante: aproape jumătate dintre cetățenii români au ”puțină și foarte puțină încredere” în NATO (46,4%) și în Uniunea Europeană (49,2). În schimb, apropierea de momentul alegerilor europarlamentare, dar și evenimente recente care au mediatizat puternic activitatea instituțiilor europene în România – preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene și suita de evenimente generată de acest eveniment excepțional, procedurile privind desemnarea viitorului procuror european -, par să fi favorizat semnificativ îmbunătățirea percepției asupra direcției în care merg lucrurile în Europa.

Comparativ cu sondajul de luna trecută al INSCOP, NATO și Uniunea Europeană au rămas pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu același capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%. Pe de altă parte, procentele arată o relativă similitudine în ceea ce privesc percepțiile negative, 46,4% dintre români precizând că au ”puțin și foarte puțină” încredere în NATO, și 49,2% au aceeași părere defavorabilă privind Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, datele colectate arată că din cei 49,9% dintre români care au încredere în NATO, 13% au răspuns ”foarte multă”, iar 36,9% ”multă. În ce privește cei 46,4% situați la polul opus referitor la nivelul de încredere în Alianța Nord-Atlantică, 30,7% au ”puțină” încredere și 15,7% au ”foarte puțină”.

În privința Uniunii Europene, 12,3% dintre respondenți au ”foarte multă” încredere și 35,5% au ”multă” încredere. La polul opus, 34% au ”puțină” încredere în UE și 15,2% au ”foarte puțină” încredere.

În sondajul INSCOP sunt incluse și alte două instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul European și Comisia Europeană, iar în privința acestora, procentul majoritar al celor care au ”puțină și foarte puțină încredere” este de 51,9% în cazul PE și 52,5% în cazul Comisiei.

Rezultatele sondajului INSCOP relevă o îngrijorare majoră în condițiile în care, între timp, o recentă măsurătoare sociologică realizată de IRES arată 48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România, în timp ce 50% dintre cetățeni nu au încredere în străinii care critică țara noastră.

Astfel, 72,8% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită. Un procent de 17,8% este de părere că direcția în care merge țara este bună, în timp ce 9,4% dintre respondenți nu știu sau aleg să nu răspundă.

Comparativ cu sondajul publicat luna trecută, a crescut ușor atât procentul respondenților care cred că țara merge într-o direcție greșită, cât și al celor care cred că țara merge într-o direcție bună. Față de 2017, procentul optimiștilor s-a înjumătățit. Astfel, de la 36,6% dintre români care erau de părere în iulie 2017 că România merge într-o direcție bună, mai împărtășeau această percepție doar 22,8% în noiembrie 2017, 19,9% în februarie 2018, 19,1% în octombrie 2018, 18,7% în noiembrie 2018 și 16,9% în ianuarie-februarie 2019.

Cei mai mulți respondenți (46,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 35,3% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 17,9%.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Risc de criză diplomatică între Germania și SUA: Vicepreședintele Bundestag-ului cere ca ambasadorul Statelor Unite să fie declarat imediat ”persona non grata”

Published

on

© Instagram/bundeskanzlerin

Vicepreședintele Bundestag-ului, Wolfgang Kubicki, a cerut ca marți ca ambasadorul SUA la Berlin să fie trimis acasă după ce acesta și-a permis să critice planul de cheltuieli al Germaniei pentru NATO, relatează Politico Europe.

Wolfgang Kubicki a declarat pentru AFP că ministrul german de Externe ”ar trebui să-l declare pe Richard Grenell persona non grata imediat”, menționează sursa citată, citând Der Spiegel.

Kubicki, care este și vicepreședintele Partidului Liber Democrat, a cerut înlăturarea diplomatului american după ce Grennell a criticat bugetul Germaniei stabilit de Ministerul Finanțelor și a declarat că este inacceptabil faptul că Germania este pe cale să nu-și îndeplinească angajamentele cu privire la finanțarea NATO.

Ambasada SUA de la Berlin a distribuit luni, contul său oficial de Twitter, un articol AFP în care Richard Grennell preciza că „reducerea angajamentelor sale deja inacceptabile privind pregătirea militară este un semnal îngrijorător pentru cei 28 aliați NATO ai Germaniei”.

Conform ultimului proiect de buget al Germaniei, cheltuielile pentru apărare vor fi de 1,37 % din PIB și vor scădea pe termen mediu. 

Criticile ambasadorului american apar și după ce secretarul general al NATO a publicat săptămâna trecută raportul de activitate al Alianței, iar Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3% din PIB pentru Apărare în 2018, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington.

Reamintim că, anul trecut, dezacordurile majore de la summitul NATO de la Bruxelles între Donald Trump și Angela Merkel au pornit de la criticile vehemente și repetate ale președintelui american pentru ca Berlinul să cheltuiască 2% din PIB pentru Apărare. 

În dese rânduri Germania a replicat, precizând că măsurarea contribuțiilor și responsabilităților în cadrul NATO nu este doar o chestiune de cifre, ci este relevată și prin angajamentul față de misiuni și implicare în inițiativele de descurajare ale Alianței.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending