Connect with us

INTERNAȚIONAL

Bilanțul lui Klaus Iohannis după cel mai important eveniment găzduit în calitate de președinte: La summitul de la București, Inițiativa celor Trei Mări a atins deplina maturitate

Published

on

Asumarea de către România a organizării Summitului celor Trei Mări a avut ca argument principal potențialul acestei Inițiative de a se adresa nevoii reale a celor douăsprezece state participante de dezvoltare economică și de interconectare regională, în vederea atingerii convergenței cu Europa de Vest, a declarat președintele Klaus Iohannis la finalul Summitului desfășurat la București și care a cuprins, în premieră, organizarea unui Forum de Afaceri al 3SI.

În cadrul unei declarații comune de presă alături de preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, de premierul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, şi de secretarul pentru Energie al Statelor Unite ale Americii, Rick Perry, Iohannis a punctat că liderii prezenți la summit  au adoptat “o declaraţie comună care stipulează principiile fundamentale ce stau la baza Iniţiativei celor Trei Mări şi obiectivele concrete vizate de această platformă”.

Președintele a făcut aceste precizări în condițiile în care Declarația Finală a Summitului marchează intrarea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

”O inițiativă pro-dezvoltare economică, pro-UE și pro-legături transatlantice”

“Avem acum o înţelegere comună cu privire la principalele obiective ale Iniţiativei, care sunt pro-dezvoltare economică în regiune, pro-Uniunea Europeană şi pro-legături transatlantice”, a punctat el, reamintind că domeniile de interes din cadrul summit-ului au fost transport, energie şi digital.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Aspectul pro-european, a mai spus şeful statului, este subliniat de prezenţa la summit a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

“Mă bucură faptul că domnul Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a acceptat să fie astăzi alături de noi”, a punctat Iohannis. El a adăugat că un alt obiectiv al summit-ului este şi “consolidarea legăturilor transatlantice”.

“Prezenţa economică a SUA în regiune este un catalizator pentru cooperarea în zonă”, a spus el.

Un alt succes politic important al Summitului a fost reprezentat de decizia de a accepta Germania ca stat partener la Iniţiativă.

”Este o premieră şi un rezultat care ne bucură, Germania având multiple interese economice în regiune, în timp ce regiunea are numai de câștigat prin implicarea activă a Berlinului”, a menționat președintele.

Rezultatele primului Forum de Afaceri al 3SI: Rețeaua Camerelor de Comerț și un Fond de Investiții

Klaus Iohannis a vorbit şi despre rezultatele Forumului de Afaceri, organizat în marja Summitului celor Trei Mări, arătând că “succesul acestui eveniment a determinat decizia de a fi organizat regulat, preferabil anual”.

”Cu prilejul Forumului, am asistat la semnarea Declarației comune privind crearea rețelei Camerelor de Comerț din statele participante la Iniţiativa celor Trei Mări. Aceasta are ca obiectiv sprijinirea activității Forumului de Afaceri și asigurarea conectării comunităților de afaceri din regiune. Totodată, au fost întreprinși pași concreți, prin semnarea Scrisorii de Intenţie aferente, pentru crearea Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări”, a mai spus președintele.

Sprijin politic pentru 27 de proiecte regionale. Șase dintre ele, propuse de România

Potrivit șefului statului, cel mai important aspect al Summitului a fost exprimarea sprijinului politic pentru o listă regională de proiecte prioritare de interconectare în domeniile energiei, transportului și digital, listă ce a fost stabilită pe baza contribuțiilor statelor participante la Inițiativă, inclusiv a României.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

”Selecția acestor proiecte a avut la bază criterii precum impactul regional, fezabilitatea economică, compatibilitatea cu prioritățile și politicile Uniunii Europene. Au fost selectate atât proiecte în curs de derulare, cât și proiecte noi, și s-a manifestat preferință pentru proiecte care implică noi tehnologii sau care asigură modernizarea infrastructurii existente”, a mai spus Iohannis.

Citiți, pe larg, despre lucrările Summitului Inițiativei celor Trei Mări, desfășurat în premieră la București

În ceea ce privește România, cele șase proiecte propuse au fost aprobate de Guvernul României, cu consultarea Administrației Prezidențiale, a mai arătat președintele.

”Această listă nu este a Președinților țărilor participante, ci reprezintă contribuția guvernelor țărilor noastre. Prin această listă, dăm un semnal politic, la cel mai înalt nivel, investitorilor, în ceea ce privește proiectele majore de interconectare pe care țările noastre le consideră prioritare. Această listă este una dinamică, ea putând suferi noi adăugiri, pe măsură ce unele proiecte se vor implementa, iar alte idei noi își vor face apariția. În perioada următoare va trebui să ne concentrăm pe obţinerea finanţării şi pe implementarea acestor proiecte. Forumul de Afaceri va avea, la ediţia viitoare, sarcina de a discuta și evalua implementarea proiectelor”, a mai detaliat președintele. 

Următorul Summit 3SI, în 2019, în Slovenia

La finalul declarației sale, Klaus Iohannis a anunțat că viitorul summit al Inițiativei celor Trei Mări va avea loc, în 2019, în Slovenia, precizând că cu ocazia acestui summit a fost lansat și site-ul web dedicat Inițiativei celor Trei Mări, site creat de partea română și a cărui gestiune va fi preluată succesiv de gazdele următoarelor Summituri. 

„Pot astfel spune că Inițiativa celor Trei Mări a atins deplina maturitate, atât din punct de vedere conceptual, cât și politic”, a conchis președintele.

România a găzduit, luni și marți, cea de-a treia ediție a Summitului Iniţiativa celor Trei Mări, o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.

În marja summitului de la Bucureşti a avut loc prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări.

Conform Declarației Finale a 3SI, creșterea dezvoltării economice, consolidarea coeziunii Uniunii Europene și îmbogățirea legăturilor transatlantice rămân principalele obiective ale Inițiativei celor Trei Mări.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Sondaj Reuters/Ipsos: 50% dintre americani cred că Statele Unite vor purta un război cu Iranul în următorii ani

Published

on

©House of Representatives/ Flickr

50% dintre americani cred că Statele Unite vor purta un război cu Iranul ,,în următorii câţiva ani”, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos difuzat marţi, pe fondul intensificării tensiunilor între cele două ţări.

Sondajul arată că americanii sunt mai preocupaţi de Iran în 2019 decât în anul precedent, stat pe care îl consideră o ameninţare de securitate la adresa Statelor Unite, însă nu mulți susțin un atac preventiv împotriva armatei iraniene. Dar dacă Iranul ar ataca primul forţele militare americane, patru din cinci respondenţi cred că Statele Unite ar trebui să răspundă militar printr-o ofensivă pe scară largă sau limitată, arată sondajul din perioada 17-20 mai, potrivit sursei citate.

Mai exact, dacă Iranul atacă, 79% au răspuns că armata americană ar trebui să se răzbune: 40% sunt pentru un răspuns limitat cu lovituri aeriene, în timp ce 39% sunt în favoarea unei invazii complete.

De asemenea, gestionarea relațiilor cu Iranul de către Donald Trump este dezaprobată de 49% dintre americani, în timp ce doar  39% aprobă politica lui Trump per ansamblu.

Sondajul mai arată că mai mult de jumătate dintre americanii de vârstă adultă (51%) sunt de părere că Statele Unite şi Iranul vor purta un război în următorii câţiva ani, ceea ce reprezintă o creștere cu 8 pp.  față de un sondaj asemănător din aceeași perioadă a anului trecut.

Trecând la spectrul politic,  atât republicanii, cât şi democraţii văd  Iranul mai mult ca pe o ameninţare şi afirmă că războiul este probabil. În acest sens, percepția că Iranul este o amenințare ,,gravă” sau ,,iminentă” s-a accentuat cu 6 pp. față de luna iulie a anului precedent, ajungând la 53%.

Comparativ, majoritatea americanilor percept Coreea de Nord ca fiind cea mai mare amenințare la adresa securității SUA (58%) și doar 51% dintre ei consideră că Rusia este o ameninţare.

În ciuda preocupărilor lor, 60% dintre americani au declarat că Statele Unite nu ar trebui să efectueze un atac preventiv împotriva armatei iraniene, în timp ce 12% afirmă că americanii ar trebui să lovească primii.

În orice caz, atât Statele Unite, cât şi Iranul au declarat că nu vor război, deşi au existat declaraţii belicoase din ambele părţi.

Relaţiile istoric tensionate dintre Washington şi Teheran s-au înrăutăţit în mai, după ce preşedintele american Donald Trump şi-a înăsprit poziţia anti-Iran şi a restabilit toate sancţiunile asupra exporturilor de petrol iranian după decizia sa cu un an înainte de a retrage Statele Unite dintr-un acord nuclear internaţional cu Teheranul din 2015.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski a convocat alegeri anticipate pe 21 iulie

Published

on

© www.president.gov.ua

Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat marți, a doua zi după învestirea sa în funcție, alegeri legislative anticipate pe 21 iulie, conform unui decret publicat pe site-ul președinției care oficializează dizolvarea Parlamentului, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acest document ”pune capăt puterii Parlamentului”, ostil noului şef al statului şi ”fixează alegeri legislative anticipate pe 21 iulie”.

Volodimir Zelenski, un neinițiat în lumea politică, în vârstă de 41 de ani, care a câștigat cu un scor răsunător în fața contracandidatululi său Petro Poroșenko, atacă astfel o clasă politică neîncrezătoare în fața unui novice care a promis să transforme o țară marcată de războiul din estul separatist și de dificultățile economice.

Partidul său ”Slujitorul poporului”, în prezent aproape inexistent, este creditat cu până la 40% din intenţiile de vot de ultimele sondaje.

Anunţându-şi decizia de a dizolva Parlamentul luni, noul preşedinte a făcut apel la miniştri să demisioneze, chiar dacă legea nu obligă guvernul să plece decât după legislative.

Premierul Volodimir Groisman, în funcţie de trei ani, şi-a anunţat imediat demisia, invocând dezacorduri cu noul preşedinte.

Anunţul dizolvării Parlamentului, procedură foarte complexă şi precis reglementată, a provocat o controversă, anumiţi experţi şi oameni politici denunţând această decizie drept una anticonstituţională şi cerându-i lui Zelenski să renunţe la idee.

Citiți și: 
Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski cere SUA să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei: Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Nu putem face faţă singuri agresiunii Moscovei
Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Serbia a introdus pedeapsa cu închisoarea pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate, în pofida avertismentelor Consiliului Europei

Published

on

© National Assembly of Serbia

Serbia şi-a amendat marţi Codul penal prin introducerea pedepsei cu închisoarea pe viaţă fără posibilitatea eliberării condiţionate, pentru infracţiuni precum violul şi crima atunci când victimele sunt copii, femei însărcinate şi persoane lipsite de ajutor, transmite DPA, potrivit Agerpres.

Legea Tijana a fost iniţiată de către Igor Juric, a cărui fiică Tijana a fost răpită, violată şi ucisă în anul 2011. Juric şi-a asigurat sprijinul a 160.000 de persoane pentru iniţiativa sa şi a fost prezent în parlament în momentul votării actului normativ.

Noua lege permite, de asemenea, o pedeapsă de închisoare pe viaţă, dar cu posibilitatea de eliberare condiţionată după executarea a 27 de ani, pentru infracţiuni ca genocidul şi alte crime de război, asasinatul politic, criminalitatea organizată şi periclitarea ordinii constituţionale.

Pentru infracţiunile respective pedeapsa era de până la 40 de ani de închisoare.

Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, i-a solicitat anterior în cursul acestei luni Belgradului să reconsidere amendamentele respective întrucât regulile europene în domeniu stipulează că o sentinţă pe viaţă trebuie să includă posibilitatea eliberării.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending