INTERNAȚIONAL
Bilanțul lui Klaus Iohannis după cel mai important eveniment găzduit în calitate de președinte: La summitul de la București, Inițiativa celor Trei Mări a atins deplina maturitate
Published
7 years agoon

Asumarea de către România a organizării Summitului celor Trei Mări a avut ca argument principal potențialul acestei Inițiative de a se adresa nevoii reale a celor douăsprezece state participante de dezvoltare economică și de interconectare regională, în vederea atingerii convergenței cu Europa de Vest, a declarat președintele Klaus Iohannis la finalul Summitului desfășurat la București și care a cuprins, în premieră, organizarea unui Forum de Afaceri al 3SI.
În cadrul unei declarații comune de presă alături de preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, de premierul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, şi de secretarul pentru Energie al Statelor Unite ale Americii, Rick Perry, Iohannis a punctat că liderii prezenți la summit au adoptat “o declaraţie comună care stipulează principiile fundamentale ce stau la baza Iniţiativei celor Trei Mări şi obiectivele concrete vizate de această platformă”.
Președintele a făcut aceste precizări în condițiile în care Declarația Finală a Summitului marchează intrarea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.
”O inițiativă pro-dezvoltare economică, pro-UE și pro-legături transatlantice”
“Avem acum o înţelegere comună cu privire la principalele obiective ale Iniţiativei, care sunt pro-dezvoltare economică în regiune, pro-Uniunea Europeană şi pro-legături transatlantice”, a punctat el, reamintind că domeniile de interes din cadrul summit-ului au fost transport, energie şi digital.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr
Aspectul pro-european, a mai spus şeful statului, este subliniat de prezenţa la summit a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
“Mă bucură faptul că domnul Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a acceptat să fie astăzi alături de noi”, a punctat Iohannis. El a adăugat că un alt obiectiv al summit-ului este şi “consolidarea legăturilor transatlantice”.
“Prezenţa economică a SUA în regiune este un catalizator pentru cooperarea în zonă”, a spus el.
Un alt succes politic important al Summitului a fost reprezentat de decizia de a accepta Germania ca stat partener la Iniţiativă.
”Este o premieră şi un rezultat care ne bucură, Germania având multiple interese economice în regiune, în timp ce regiunea are numai de câștigat prin implicarea activă a Berlinului”, a menționat președintele.
Rezultatele primului Forum de Afaceri al 3SI: Rețeaua Camerelor de Comerț și un Fond de Investiții
Klaus Iohannis a vorbit şi despre rezultatele Forumului de Afaceri, organizat în marja Summitului celor Trei Mări, arătând că “succesul acestui eveniment a determinat decizia de a fi organizat regulat, preferabil anual”.
”Cu prilejul Forumului, am asistat la semnarea Declarației comune privind crearea rețelei Camerelor de Comerț din statele participante la Iniţiativa celor Trei Mări. Aceasta are ca obiectiv sprijinirea activității Forumului de Afaceri și asigurarea conectării comunităților de afaceri din regiune. Totodată, au fost întreprinși pași concreți, prin semnarea Scrisorii de Intenţie aferente, pentru crearea Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări”, a mai spus președintele.
Sprijin politic pentru 27 de proiecte regionale. Șase dintre ele, propuse de România
Potrivit șefului statului, cel mai important aspect al Summitului a fost exprimarea sprijinului politic pentru o listă regională de proiecte prioritare de interconectare în domeniile energiei, transportului și digital, listă ce a fost stabilită pe baza contribuțiilor statelor participante la Inițiativă, inclusiv a României.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr
”Selecția acestor proiecte a avut la bază criterii precum impactul regional, fezabilitatea economică, compatibilitatea cu prioritățile și politicile Uniunii Europene. Au fost selectate atât proiecte în curs de derulare, cât și proiecte noi, și s-a manifestat preferință pentru proiecte care implică noi tehnologii sau care asigură modernizarea infrastructurii existente”, a mai spus Iohannis.
În ceea ce privește România, cele șase proiecte propuse au fost aprobate de Guvernul României, cu consultarea Administrației Prezidențiale, a mai arătat președintele.
”Această listă nu este a Președinților țărilor participante, ci reprezintă contribuția guvernelor țărilor noastre. Prin această listă, dăm un semnal politic, la cel mai înalt nivel, investitorilor, în ceea ce privește proiectele majore de interconectare pe care țările noastre le consideră prioritare. Această listă este una dinamică, ea putând suferi noi adăugiri, pe măsură ce unele proiecte se vor implementa, iar alte idei noi își vor face apariția. În perioada următoare va trebui să ne concentrăm pe obţinerea finanţării şi pe implementarea acestor proiecte. Forumul de Afaceri va avea, la ediţia viitoare, sarcina de a discuta și evalua implementarea proiectelor”, a mai detaliat președintele.
Următorul Summit 3SI, în 2019, în Slovenia
La finalul declarației sale, Klaus Iohannis a anunțat că viitorul summit al Inițiativei celor Trei Mări va avea loc, în 2019, în Slovenia, precizând că cu ocazia acestui summit a fost lansat și site-ul web dedicat Inițiativei celor Trei Mări, site creat de partea română și a cărui gestiune va fi preluată succesiv de gazdele următoarelor Summituri.
„Pot astfel spune că Inițiativa celor Trei Mări a atins deplina maturitate, atât din punct de vedere conceptual, cât și politic”, a conchis președintele.
România a găzduit, luni și marți, cea de-a treia ediție a Summitului Iniţiativa celor Trei Mări, o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.
În marja summitului de la Bucureşti a avut loc prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări.
Conform Declarației Finale a 3SI, creșterea dezvoltării economice, consolidarea coeziunii Uniunii Europene și îmbogățirea legăturilor transatlantice rămân principalele obiective ale Inițiativei celor Trei Mări.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”
Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale
Ambasadorii UE au aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ursula von der Leyen: „Acest război trebuie să se încheie”
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas: Nu cred că Rusia este interesată de pace. Dacă ar fi cu adevărat interesată, ar opri atacurile chiar acum
UE și SUA pregătesc un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei „în zilele următoare”, anunță Emmanuel Macron
Zelenski speră ca Trump să înțeleagă că Putin este adevărata piedică în calea păcii
SECURITATE
Black Sea Defense 2025. Ministrul Bogdan Ivan: România își propune să devină un partener de încredere în arhitectura de securitate euroatlantică
Published
11 hours agoon
May 14, 2025By
Diana Zaim
Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării și Antreprenoriatului, Bogdan Ivan, prezent la Black Sea Defense 2025, a reiterat angajamentul ferm pentru „securitate, inovație și reconstrucția capabilităților strategice ale României.”
„Industria de apărare este o prioritate națională: investim peste 1 miliard de lei pentru a consolida capacitățile interne și pentru a susține interoperabilitatea cu aliații noștri din NATO. (…) România își propune să devină un pol regional al industriei de apărare, un hub de tehnologie strategică și un partener de încredere în arhitectura de securitate euroatlantică. Împreună, consolidăm securitatea regiunii Mării Negre și contribuim activ la stabilitatea Europei”, a transmis ministrul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
Astăzi, Cercul Militar Național a găzduit cea de-a IV-a ediție a Black Sea Defense Conference, reuniune de top în domeniul securității și industriei de apărare, cu peste 425 de participanți din 31 de țări – reprezentanți NATO, ambasadori, atașați militari și lideri strategici.
De asemenea, ministrul Bogdan Ivan a trecut în revistă principalele proiecte-cheie ale industriei naționale de apărare: prima dronă românească – în producție la CARFIL Brașov, în parteneriat cu Periscope Aviation (SUA); Pirochim Victoria – prima fabrică de pulberi construită după 1989, cu investiție românească de 550 mil. lei și cofinanțare europeană; fabrica de pulberi Făgăraș – reluarea producției de TNT și modernizarea liniei de producție pentru RDX, cu 125 mil. lei investiți.
INTERNAȚIONAL
Ambasadorii UE au aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ursula von der Leyen: „Acest război trebuie să se încheie”
Published
12 hours agoon
May 14, 2025By
Andreea Radu
Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat miercuri cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Kremlinului care vizează, printre altele, aproximativ 200 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, scrie Politico Europe.
Aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni, miercuri, a avut loc în contextul în care liderii europeni intensifică presiunile asupra președintelui rus pentru a se așeza la masa negocierilor și a pune capăt războiului declanșat în Ucraina în februarie 2022, pachetul fiind adoptat și în contextul unor posibile negocieri la Istanbul, programate pentru joi, între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.
Miniștrii apărării urmează să își dea acordul final pe 20 mai. Două țări ale Uniunii Europene vor trebui să obțină aprobarea parlamentelor naționale, a declarat un diplomat european.
„Salut acordul privind cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Continuăm să restricționăm accesul la tehnologia utilizată pe câmpul de luptă. Am adăugat, de asemenea, încă 189 de nave din „flota fantomă” pe lista de sancțiuni, pentru a viza exporturile energetice ale Rusiei. Acest război trebuie să se încheie. Vom menține presiunea ridicată asupra Kremlinului”, a scris președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe X.
I welcome the agreement on our 17th sanctions package against Russia.
We are further restricting access to battlefield technology.
And we have listed an additional 189 shadow fleet vessels to target Russia’s energy exports.
This war has to end. We will keep the pressure high…
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 14, 2025
UE va interzice, de asemenea, companiilor sale să mai facă afaceri cu aproximativ 30 de entități care eludează sancțiunile prin intermediul unor țări terțe. În plus, 75 de persoane și companii au fost incluse pe listă pentru implicarea lor în mașinăria de război a Rusiei.
În final, Uniunea Europeană extinde și cadrul legal care permite sancționarea navelor implicate în distrugerea infrastructurii subacvatice, a canalelor de propagandă și a finanțatorilor războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei.
Noul cancelar german, Friedrich Merz, a propus intensificarea presiunii sancționatorii în cazul în care Kremlinul va continua atacurile asupra Ucrainei după un posibil armistițiu propus începând de luni. El a sugerat, totodată, confiscarea activelor rusești înghețate.
Șeful cabinetului președintelui Ucrainei, Andriy Yermak, a declarat marți că, dacă președintele rus Vladimir Putin refuză negocierile în Turcia, acest gest va reprezenta semnalul final că Rusia nu are intenția de a pune capăt războiului declanșat în Ucraina. În paralel, Mihailo Podoliak, consilierul pentru politică externă al președintelui Ucrainei, a precizat că Volodimir Zelenski nu va accepta să se întâlnească joi în Turcia cu niciun alt reprezentant al Rusiei în afară de șeful statului rus.
INTERNAȚIONAL
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas: Nu cred că Rusia este interesată de pace. Dacă ar fi cu adevărat interesată, ar opri atacurile chiar acum
Published
12 hours agoon
May 14, 2025By
Andreea Radu
Uniunea Europeană lucrează în mod constant la noi pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, în efortul de a intensifica presiunea economică menită să pună capăt războiului, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, potrivit unui comunicat de presă.
„Pregătim în mod constant diferite pachete, pentru că trebuie să intensificăm presiunea asupra Rusiei pentru a opri acest război. Avem la dispoziție instrumente – instrumente economice – pentru a exercita această presiune”, a transmis Kallas, la Summitul democrației de la Copenhaga.
Întrebată dacă Rusia este cu adevărat interesată de negocieri de pace, Kaja Kallas, a răspuns că nu crede în disponibilitatea Moscovei de a opri conflictul, atâta timp cât continuă să bombardeze Ucraina.
„Nu cred că Rusia este interesată de pace. Și de ce spun asta? Pentru că încă bombardează Ucraina. Dacă ar fi cu adevărat interesată de pace, ar putea opri atacurile chiar acum. Au trecut peste două luni de când Ucraina a acceptat un armistițiu necondiționat, iar din partea Rusiei nu am văzut decât jocuri. Este evident că Moscova încearcă să câștige timp, sperând că acest lucru va lucra în favoarea sa. Nu am observat niciun efort real sau vreun semn de bună credință din partea lor”, a avertizat șefa diplomației UE.
Totodată, în discursul său, Kaja Kallas a avertizat că autocrațiile se află într-o ascensiune alarmantă.
„Dacă luăm exemplul Ucrainei, Rusia nu a pornit războiul pentru că se temea cu adevărat că Ucraina ar putea invada Rusia. L-au declanșat pentru că au văzut cum democrația se extindea spre Ucraina – ceea ce însemna, implicit, apropierea de granițele lor. De ce se teme Putin de acest lucru? Pentru că, într-o democrație, liderii sunt trași la răspundere pentru deciziile lor. Într-o democrație, nu poți obține votul cetățenilor pentru a ataca o țară vecină”, a subliniat aceasta.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Donald Tusk, mesaj de susținere în română pentru Nicușor Dan, rememorând un discurs din 2019 la București: Mănușile cu care Duckadam a apărat la Sevilla trebuie primite de Nicușor Dan pentru a apăra România, Europa și libertatea

Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”

George Simion, primit la Varșovia de președintele Poloniei cu patru zile înainte de alegeri. Discuțiile, axate pe “relația bilaterală dintre Polonia și România”

Comunitatea de business avertizează asupra deteriorării accelerate a climatului de afaceri și cere decizii politice stabile și coerente pentru menținerea României pe traiectoria euro-atlantică

Atragerea de noi investiții străine directe este vitală pentru progresul economic al României, semnalează Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în cea de-a 15-a ediție a Cărții Albe

Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

BNR: Investițiile străine directe în România au scăzut cu peste 32% în primul trimestru din 2025

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
“Un singur drum: Europa! / RO, rămâi!”. O manifestație pro-europeană va avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei, înainte de turul doi al prezidențialelor
- ROMÂNIA7 days ago
Prima dezbatere George Simion – Nicușor Dan, candidații din turul doi al alegerilor prezidențiale 2025, are loc la Euronews România, joi, 8 mai, de la ora 20:00
- EVENIMENTE1 week ago
MLNR marchează 145 de ani de la momentul fondator al Masoneriei române moderne. Peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele, găzduiți la București în perioada 9-10 mai
- POLITICĂ1 week ago
Prima confruntare George Simion – Nicușor Dan, LIVE ora 16:00 la Congresul BNS. “România este ca un bolnav ținut pe aparate”, afirmă președintele BNS
- POLITICĂ1 week ago
Nicușor Dan: Turul al doilea al alegerilor prezidențiale va fi despre direcție pro-occidentală sau anti-occidentală pentru România