Connect with us

INTERNAȚIONAL

Bilanțul lui Klaus Iohannis după cel mai important eveniment găzduit în calitate de președinte: La summitul de la București, Inițiativa celor Trei Mări a atins deplina maturitate

Published

on

Asumarea de către România a organizării Summitului celor Trei Mări a avut ca argument principal potențialul acestei Inițiative de a se adresa nevoii reale a celor douăsprezece state participante de dezvoltare economică și de interconectare regională, în vederea atingerii convergenței cu Europa de Vest, a declarat președintele Klaus Iohannis la finalul Summitului desfășurat la București și care a cuprins, în premieră, organizarea unui Forum de Afaceri al 3SI.

În cadrul unei declarații comune de presă alături de preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, de premierul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, şi de secretarul pentru Energie al Statelor Unite ale Americii, Rick Perry, Iohannis a punctat că liderii prezenți la summit  au adoptat “o declaraţie comună care stipulează principiile fundamentale ce stau la baza Iniţiativei celor Trei Mări şi obiectivele concrete vizate de această platformă”.

Președintele a făcut aceste precizări în condițiile în care Declarația Finală a Summitului marchează intrarea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

”O inițiativă pro-dezvoltare economică, pro-UE și pro-legături transatlantice”

“Avem acum o înţelegere comună cu privire la principalele obiective ale Iniţiativei, care sunt pro-dezvoltare economică în regiune, pro-Uniunea Europeană şi pro-legături transatlantice”, a punctat el, reamintind că domeniile de interes din cadrul summit-ului au fost transport, energie şi digital.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Aspectul pro-european, a mai spus şeful statului, este subliniat de prezenţa la summit a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

“Mă bucură faptul că domnul Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a acceptat să fie astăzi alături de noi”, a punctat Iohannis. El a adăugat că un alt obiectiv al summit-ului este şi “consolidarea legăturilor transatlantice”.

“Prezenţa economică a SUA în regiune este un catalizator pentru cooperarea în zonă”, a spus el.

Un alt succes politic important al Summitului a fost reprezentat de decizia de a accepta Germania ca stat partener la Iniţiativă.

”Este o premieră şi un rezultat care ne bucură, Germania având multiple interese economice în regiune, în timp ce regiunea are numai de câștigat prin implicarea activă a Berlinului”, a menționat președintele.

Rezultatele primului Forum de Afaceri al 3SI: Rețeaua Camerelor de Comerț și un Fond de Investiții

Klaus Iohannis a vorbit şi despre rezultatele Forumului de Afaceri, organizat în marja Summitului celor Trei Mări, arătând că “succesul acestui eveniment a determinat decizia de a fi organizat regulat, preferabil anual”.

”Cu prilejul Forumului, am asistat la semnarea Declarației comune privind crearea rețelei Camerelor de Comerț din statele participante la Iniţiativa celor Trei Mări. Aceasta are ca obiectiv sprijinirea activității Forumului de Afaceri și asigurarea conectării comunităților de afaceri din regiune. Totodată, au fost întreprinși pași concreți, prin semnarea Scrisorii de Intenţie aferente, pentru crearea Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări”, a mai spus președintele.

Sprijin politic pentru 27 de proiecte regionale. Șase dintre ele, propuse de România

Potrivit șefului statului, cel mai important aspect al Summitului a fost exprimarea sprijinului politic pentru o listă regională de proiecte prioritare de interconectare în domeniile energiei, transportului și digital, listă ce a fost stabilită pe baza contribuțiilor statelor participante la Inițiativă, inclusiv a României.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

”Selecția acestor proiecte a avut la bază criterii precum impactul regional, fezabilitatea economică, compatibilitatea cu prioritățile și politicile Uniunii Europene. Au fost selectate atât proiecte în curs de derulare, cât și proiecte noi, și s-a manifestat preferință pentru proiecte care implică noi tehnologii sau care asigură modernizarea infrastructurii existente”, a mai spus Iohannis.

Citiți, pe larg, despre lucrările Summitului Inițiativei celor Trei Mări, desfășurat în premieră la București

În ceea ce privește România, cele șase proiecte propuse au fost aprobate de Guvernul României, cu consultarea Administrației Prezidențiale, a mai arătat președintele.

”Această listă nu este a Președinților țărilor participante, ci reprezintă contribuția guvernelor țărilor noastre. Prin această listă, dăm un semnal politic, la cel mai înalt nivel, investitorilor, în ceea ce privește proiectele majore de interconectare pe care țările noastre le consideră prioritare. Această listă este una dinamică, ea putând suferi noi adăugiri, pe măsură ce unele proiecte se vor implementa, iar alte idei noi își vor face apariția. În perioada următoare va trebui să ne concentrăm pe obţinerea finanţării şi pe implementarea acestor proiecte. Forumul de Afaceri va avea, la ediţia viitoare, sarcina de a discuta și evalua implementarea proiectelor”, a mai detaliat președintele. 

Următorul Summit 3SI, în 2019, în Slovenia

La finalul declarației sale, Klaus Iohannis a anunțat că viitorul summit al Inițiativei celor Trei Mări va avea loc, în 2019, în Slovenia, precizând că cu ocazia acestui summit a fost lansat și site-ul web dedicat Inițiativei celor Trei Mări, site creat de partea română și a cărui gestiune va fi preluată succesiv de gazdele următoarelor Summituri. 

„Pot astfel spune că Inițiativa celor Trei Mări a atins deplina maturitate, atât din punct de vedere conceptual, cât și politic”, a conchis președintele.

România a găzduit, luni și marți, cea de-a treia ediție a Summitului Iniţiativa celor Trei Mări, o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiativei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Varşovia, în 2017.

În marja summitului de la Bucureşti a avut loc prima ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări.

Conform Declarației Finale a 3SI, creșterea dezvoltării economice, consolidarea coeziunii Uniunii Europene și îmbogățirea legăturilor transatlantice rămân principalele obiective ale Inițiativei celor Trei Mări.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Omagiu pentru ”măreția și anvergura” lui Nursultan Nazarbayev: Capitala Kazahstanului, Astana, va fi redenumită după numele său

Published

on

© Akorda.kz/ Kazakhstan Presidency

Parlamentul Kazahstanului a aprobat miercuri propunerea noului preşedinte, Kasîm-Jomart Tokaev, de a redenumi capitala ţării, transmite AFP, care preia agenţia de presă oficială Kazinform, citată de Agerpres.

Oraşul Astana se va numi pe viitor Nursultan – prenumele fostului preşedinte Nazarbayev, care a demisionat marţi, după 30 de ani la conducerea ţării.

Tokaev a subliniat în discursul său cu ocazia învestiturii că decizia lui Nursultan Nazarbayev de a se retrage din funcţie reprezintă “o dovadă a măreţiei sale de om politic de nivel mondial şi anvergură istorică”.

Nursultan Nazarbayev și-a anunțat marți demisia din funcția de președinte al țării, decizie care a intrat în vigoare la o zi distanță.

Decizia redenumirii capitalei apare în condițiile în care Nazarbayev este cel care a decis mutarea capitalei țării de la Alma Ata la Astana la 10 decembrie 1997, un oraș transformat complet prin decizia președintelui de a investi în dezvoltarea infrastructurii și potențialului economic al acestuia.

Cunoscut ca ,,papa” de mulți kazahi, Narzabayev, în vârstă de 78 de ani și apparatchik al partidului comunist, a condus vasta națiune din Asia Centrală, bogată în petrol și gaze, din 1989, când era încă parte a Uniunii Sovietice.

Deși a decis să plece de la conducerea statului, Nazarbayev, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că va continua în funcţia de preşedinte al Consiliului de Securitate precum şi în cea de lider al partidului Nur Otan, gruparea dominantă din parlament. În iulie 2018, Nazarbayev s-a autoproclamat președinte al Consiliului de Securitate pe viață. Decretul prezidențial a conferit Consiliului de Securitate puteri constituționale semnificative, care îi vor permite lui Nazarbayev să-și mențină puterea chiar dacă părăsește prima funcție în stat.

Continue Reading

NATO

IMAGINEA ZILEI Unul din bombardierele americane trimise în Europa pentru a descuraja Rusia a fost alimentat în spațiul aerian al României

Published

on

© U.S. Air Forces in Europe and Air Forces Africa

Un bombardier B-52 al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite, capabil să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, a fost alimentat luni, 18 martie, în spațiul aerian al României, arată Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook în care face referire la misiunile bombardierelor B-52 în Europa.

Recent, SUA au trimis în Europa două bombardiere capabile să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, cele două aeronave de tip B-52 fiind staţionate la o bază a Forţelor Aeriene Regale din Marea Britanie, în ceea ce reprezintă primele măsuri strategice cu valențe nucleare de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

În aceeași zi în care a fost alimentat în România, bombardierul B-52 a efectuat misiuni în Marea Norvegiei, în Marea Baltică și în Marea Mediterană.

Considerată una dintre cele mai de temut arme, aeronava B-52 poate transporta până la 32 de tone de armament şi se află în serviciul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite de mai bine de 60 de ani.

 

Reamintim că, anul trecut, un bombardier B-52 a desfăşurat activităţi de antrenament în comun în spaţiul aerian al României, la Bazele aeriene Mihail Kogălniceanu şi Borcea, alături de Forţele Aeriene Române.

Acțiunea SUA de a trimite două astfel de bombardiere în Europa, în ceea ce reprezintă primele măsuri practice de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a fost urmată și de un anunț de la Moscova.

La cinci ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Rusia a decis să plaseze bombardierele strategice cu capacităţi nucleare Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca răspuns la sistemul anti-rachetă american din România, a scris Ria Novosti, luni.

Reamintim că Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATOcât și ministrul Teodor Meleșcanuau reacționat. Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române cu secretarul general al NATO și cu aliații.

România și NATO au criticat Rusia de o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8.

 

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: România, între două jumătăți. Aproape 50% au ”puțină și foarte puțină încredere” în Uniunea Europeană și NATO

Published

on

Peste 70% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în ceea ce reprezintă o creștere ușoară a percepției că țara merge într-o direcție greșită, relevă un sondaj INSCOP, realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer și remis CaleaEuropeană.ro, și care conține cifre și mai alarmante: aproape jumătate dintre cetățenii români au ”puțină și foarte puțină încredere” în NATO (46,4%) și în Uniunea Europeană (49,2). În schimb, apropierea de momentul alegerilor europarlamentare, dar și evenimente recente care au mediatizat puternic activitatea instituțiilor europene în România – preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene și suita de evenimente generată de acest eveniment excepțional, procedurile privind desemnarea viitorului procuror european -, par să fi favorizat semnificativ îmbunătățirea percepției asupra direcției în care merg lucrurile în Europa.

Comparativ cu sondajul de luna trecută al INSCOP, NATO și Uniunea Europeană au rămas pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu același capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%. Pe de altă parte, procentele arată o relativă similitudine în ceea ce privesc percepțiile negative, 46,4% dintre români precizând că au ”puțin și foarte puțină” încredere în NATO, și 49,2% au aceeași părere defavorabilă privind Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, datele colectate arată că din cei 49,9% dintre români care au încredere în NATO, 13% au răspuns ”foarte multă”, iar 36,9% ”multă. În ce privește cei 46,4% situați la polul opus referitor la nivelul de încredere în Alianța Nord-Atlantică, 30,7% au ”puțină” încredere și 15,7% au ”foarte puțină”.

În privința Uniunii Europene, 12,3% dintre respondenți au ”foarte multă” încredere și 35,5% au ”multă” încredere. La polul opus, 34% au ”puțină” încredere în UE și 15,2% au ”foarte puțină” încredere.

În sondajul INSCOP sunt incluse și alte două instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul European și Comisia Europeană, iar în privința acestora, procentul majoritar al celor care au ”puțină și foarte puțină încredere” este de 51,9% în cazul PE și 52,5% în cazul Comisiei.

Rezultatele sondajului INSCOP relevă o îngrijorare majoră în condițiile în care, între timp, o recentă măsurătoare sociologică realizată de IRES arată 48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România, în timp ce 50% dintre cetățeni nu au încredere în străinii care critică țara noastră.

Astfel, 72,8% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită. Un procent de 17,8% este de părere că direcția în care merge țara este bună, în timp ce 9,4% dintre respondenți nu știu sau aleg să nu răspundă.

Comparativ cu sondajul publicat luna trecută, a crescut ușor atât procentul respondenților care cred că țara merge într-o direcție greșită, cât și al celor care cred că țara merge într-o direcție bună. Față de 2017, procentul optimiștilor s-a înjumătățit. Astfel, de la 36,6% dintre români care erau de părere în iulie 2017 că România merge într-o direcție bună, mai împărtășeau această percepție doar 22,8% în noiembrie 2017, 19,9% în februarie 2018, 19,1% în octombrie 2018, 18,7% în noiembrie 2018 și 16,9% în ianuarie-februarie 2019.

Cei mai mulți respondenți (46,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 35,3% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 17,9%.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending