Connect with us

SOCIETATEA CUNOASTERII

BIOCARBURANŢII – FORMĂ ATIPICĂ DE ENERGIE REGENERABILĂ

Published

on

Emilian M. Dobrescu

Diminuarea rezervelor mondiale recuperabile de hidrocarburi fosile şi majorările succesive ale preţului barilului de ţiţei, ca urmare a crizei petrolului, au creat premise favorabile abordării altor surse pentru obţinerea de combustibili. Astfel, au apărut preocupări pentru fabricarea de biocarburanţi din materii prime regenerabile (biomasă). Mai mult, unele ţări ale Comunităţii Europene au legiferat o serie de politici şi reglementări ce favorizează dezvoltarea domeniului biocombustibililor (reduceri ale accizelor pentru carburanţi, credite acordate fermierilor pentru obţinerea de biomasă etc.).

După ce ani de zile biocarburanţii au fost priviţi ca un produs special, în prezent rolul benefic pe care utilizarea lor l-ar putea avea asupra mediului înconjurător este pus la îndoială de tot mai multe voci. Există semnale potrivit cărora febra ce a cuprins lumea politică şi economică în goana lor după biocarburanţi poate avea efecte nefaste asupra mediului, dar şi asupra asigurării cu hrană a populaţiilor planetei, din ce în ce mai numeroase.

 

Carburanţi şi biocarburanţi

Biocarburantul est un carburant produs pornind de la materiale organice, non fosile, provenind din biomasă. Existe în prezent două filiere principale pentru obţinerea de biocarburant: a) din ulei şi derivaţii acestuia (ex, biodieselul); b) din alcool,  pornind de la amidon, celuloză sau lignină hidrolizată. Alte forme mai puţin dezvoltate de producţie a biocarburanţilor, aflate încă în stadiu de cercetare, sunt carburantul gazos (biogazul, dihidrogenul) sau carburantul solid.

Expresia «biocarburant» indică obţinerea carburantului pornind de la materia organică (biomasă), prin opoziţie cu «carburantul» obţinut din resurse fosile. «Biocarburant» este şi denumirea reţinută de Parlamentul european[1].

În prezent, sursele de energie sunt reprezentate de combustibilii fosili (petrol, gaze naturale şi cărbuni), compuşi radioactivi sau alte surse (soarele, căderile de apă, vântul, mareele) care permit obţinerea de lucru mecanic şi căldură. Dintre acestea, petrolul şi gazele naturale sunt considerate ca fiind principalele surse energetice ale planetei. Aceste surse naturale sunt epuizabile ireversibil. Estimările efectuate pe baza nivelului actual de consum şi al evaluărilor privind rezervele certe de combustibili fosili, arată că acestea ar putea fi utilizate încă 44 de ani pentru petrol, 62 de ani pentru gaze naturale şi 280 de ani pentru cărbune[2]. Dar, rezervele de combustibili fosili sunt repartizate neuniform pe glob, iar cantitatea exploatată creşte de la an la an.
De aceea, statele şi firmele acordă o atenţie tot mai mare biocarburanţilor obţinuţi din materii prime regenerabile (biomasă).

Biomasa înglobează orice material regenerabil de natură organică, cuprinzând vegetalele terestre (culturi agricole de uz alimentar, pomi şi culturi destinate producerii de energie, plante industriale, nutreţuri) şi acvatice (algele, ierburile de mare), precum şi ansamblul de deşeuri şi reziduuri organice din agricultură, piscicultură, silvicultură, deşeuri municipale şi alte deşeuri. Dintre culturile erbacee destinate producerii de energie se pot menţiona cele de sorg, bambus, miscanthus (iarba de elefant), pir etc., iar dintre culturile pomicole, destinate aceluiaşi scop, cele de plop, frasin, arţar, salcie, mesteacăn etc. O cantitate însemnată de biomasă o constituie rezidurile de culturi agricole reprezentate de părţile plantelor cultivate care rămân pe teren după recoltare (cocenii, frunzele şi pănuşile de porumb, paiele de cereale etc.), precum şi reziduurile rezultate din silvicultură, în urma exploatării plantaţiilor forestiere de esenţă moale sau tare.
O importantă resursă regenerabilă de energie o reprezintă deşeurile orăşeneşti ce conţin cantităţi însemnate de material organic (hârtie, carton, deşeuri lemnoase, deşeuri din grădini etc.).

În UE, Franţa, Italia, Spania şi Germania (care deţine rolul de lider în UE) susţin reorientarea politicii agricole comunitare (PAC) pe sprijinirea producţiei de biocombustibil, fapt cum nu se poate mai eronat, aşa cum urmează să constate, fiecare din statele respective, dar şi UE în ansamblul său[3]. PAC a UE se bazează, mai recent pe o vaietate de forme de subvenţii directe pentru culturi de biomasă prin intermediul PAC, subvenţii pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul biocarburanţilor, deductibilităţi fiscale, tarife vamale preferenţiale, stadarde tehnice speciale de producţie. În 2009, subvenţiile europene pentru biocarbuanţi au totalizat cca 4 miliarde  euro (reprezentând 0,74 eurocenţi pe litrul de etanol şi 0,5 eurocenţi pe litrul de biodiesel, însă rata efectivă de subvenţionare a preţurilor atinge chiar 250 la sută în calcul dacă sunt luate în calcul toate elementele protecţioniste[4].

 

Transformarea biomasei în bioenergie

Biomasa poate fi recoltată şi utilizată pentru obţinerea de alimente, materiale de construcţii sau combustibili. De asemenea, se poate descompune în mediul natural şi prin fosilizare, să conducă la obţinerea de combustibili fosili (petrol, cărbune, gaze naturale). Conţinutul de energie al biomasei poate fi utilizat prin arderea directă a acesteia sau prin conversia chimică în combustibili, urmată de arderea acestora. Biomasa are un rol foarte important de fixare a bioxidului de carbon din atmosferă.

Mecanismul cel mai eficient de captare a energiei solare la scară mare este creşterea biomasei. Cantitatea totală de carbon din biomasă poate produce o cantitate de energie de 110 ori mai mare decât necesarul de energie al omenirii. Biomasa poate fi considerată o resursă energetică foarte importantă care are două mari avantaje: este regenerabilă şi nu produce o creştere a concentraţiei de bioxid de carbon din atmosferă.

Sunt foarte mulţi parametri care interacţionează, iar combinaţiile de procese posibile şi avantajoase economic sunt dependente de tipul de biomasă. De exemplu, în cazul unei alge marine („Macrocystis pyrifera”) care conţine 95% apă intracelulară nu este recomandabilă utilizarea unor procese termice de conversie. Lemnul, având un conţinut redus de umiditate, poate fi utilizat în procesele de conversie termică.

Principalele tipuri de procese de conversie ale biomasei pot fi clasificate în patru grupe: a) fizice (măcinare, separare, uscare, brichetare etc.); b) biologice-biochimice (fermentare anaerobă, aerobă, alcoolică); c) termice (combustie, piroliză, gazeificare, hidrogenare); d) chimice (folosesc iniţial procese biologice şi biochimice care sunt apoi completate cu sinteze chimice; de exemplu, sinteza biodisel-ului). Din masa vegetală, sub diferitele ei forme se pot obţine biocarburanţi, iar aceştia sunt benefici pentru mediul înconjurător, deoarece adaugă mult mai puţine emisii nocive în atmosferă (conţin şi oxigen în structura lor chimică, acesta având efecte benefice pentru ardere şi emisiile de gaze de ardere) şi utilizează diferite deşeuri agricole ca resursă.

 

Principalii biocarburanţi

Biocombustibilii sunt substanţele sau materialele care au rol şi efecte combustibile, în general. Biocarburanţii sunt biocombustibili folosiţi în procesele de ardere din motoarele termice. În prezent, principalii biocarburanţi existenţi sunt: bioetanolul, biodiesel-ul şi biogazul. Bioetanolul este definit ca alcoolul etilic de provenienţă naturală.

Materiile prime utilizate în fabricarea etanolului sunt: 1. materii prime glucidice (trestie de zahăr, sfecla de zahăr, sorgul zaharat, unele fructe etc.); 2) materii prime amidonoase (porumbul, grâul, cartoful, maniocul); 3) materii prime lignocelulozice lemnul şi alte materiale din plante fibroase).

Cea mai importantă sursă de obţinere a bioetanolului, din punct de vedere cantitativ, o reprezintă materiile prime lignocelulozice sub formă de deşeuri agricole (paie de cereale şi orez, bagasă – deşeuri de trestie de zahăr, fibre şi deşeuri de bumbac etc.), culturi erbacee destinate acestui scop, deşeuri industriale etc. Obţinerea bioetanolului din surse bogate în glucide este un proces ce are la bază fermentaţia glucidelor cu 6 atomi de carbon în etanol, cu ajutorul tulpinilor de drojdii, un proces relativ simplu; în schimb, transformarea materialelor lignocelulozice în glucide fermentescibile este un proces mai dificil. Disponibilitatea materiei prime constituie una din constrângerile majore actuale pentru a dezvolta fabricarea şi utilizarea acestui biocarburant.

Biodieselul, din punct de vedere chimic, este un amestec de mono-alchil esteri ai acizilor graşi, obţinut în mod obişnuit prin reacţia de transesterificare a trigliceridelor cu un alcool inferior. Combustibilul biodiesel prezintă o serie de avantaje comparativ cu combustibilul diesel provenit din petrol, fiind mai puţin poluant, biodegradabil şi obţinut din surse regenerabile. Sursele obişnuite de trigliceride utilizate pentru obţinerea de biodiesel le constituie uleiurile vegetale şi grăsimile animale.

 

Moda biocarburanţilor

In ultimii ani (2006-2009), SUA au înregistrat cea mai mare creştere cunoscută a producţiei de etanol. Fermierii americani trimit sute de mii de tone de porumb catre rafinarii, rafinarii de unde porumbul se intoarce in stare lichida – etanol. Marii producători auto din Statele Unite s-au angajat să producă tot mai multe maşini care să funcţioneze pe bază de biocarburanţi, iar guvernul american acordă subvenţii generoase producătorilor de etanol. SUA şi-au luat angajamentul ca până în 2012, jumătate din numărul total de vehicule comercializate să fie dotate cu astfel de motoare hibrid care funcţionează cu un combustibil format din 15% benzină şi 85% etanol. În perioada 2004-2007, producţia de etanol s-a dublat în SUA, ajungând la aproape 5 miliarde de galoane în 2006 (1 galon=3,8 litri). În 2009, în SUA existau peste 200 fabrici de etanol, aflate în funcţiune. În perioada 2009-2012 este aşteptat să se înregistreze o dublare a cantităţilor de etanol produse.

Atât SUA, cât şi Marea Britanie subvenţionează producţia şi importul de biocarburanţi, dar Olanda a renunţat la folosirea acestora, ca urmare a pagubelor aduse mediului. Preţul porumbului s-a majorat în ultimii ani pe fondul cererii tot mai mari pentru această plantă, etanolul fiind obţinut din porumb. ONU estimează că până în 2022, 98% din pădurile Indoneziei vor dispărea pentru a face loc culturilor de palmieri destinaţi producţiei de biocombustibil[5].

Brazilia este al doilea mare producător de etanol şi primul exportator la nivel mondial. După efectuarea unei vizite în Brazilia în 2007, ex-premierul Italiei, Romano Prodi a anunţat că ia în calcul construcţia unor fabrici de biocarburant în Africa, cel mai probabil în Angola.

Există însă semnale clare potrivit cărora febra care a cuprins lumea politică şi economică în goana după biocombustibili are efecte nefaste asupra mediului şi, mai ales, produce o concurenţă strânsă între maşini şi siguranţa alimentară a oamenilor.

 

Efectele producţiei de biocarburanţi

Specialiştii în măsurători de mediu au constatat că beneficiile aduse mediului înconjurător în urma dezvoltării producţiei şi consumului de biocarburanţi sunt limitate. Astfel, întreg procesul de obţinere a etanolului, de exemplu, pornind de la însămâţarea porumbului, până la distilarea lui efectivă şi obţinerea etanolului este la fel de poluant pentru mediu, ca şi producţia de benzină. Pe de altă parte, cultivarea intensivă  a porumbului pentru producţia de etanol are nevoie de ajutorul pesticidelor şi fertilizatorilor, care produc pagube imense solului şi apei. Mai mult, producţia de etanol este economică, la actualul preţ al porumbului, preţ care s-a dublat deja în ultimii trei ani, în timp ce sporirea cererii de porumb destinat fabricarii etanolului ar putea să pericliteze siguranţa alimentară a Statelor Unite şi apoi a altor state ale lumii.

Mai mult de jumătate din producţia de porumb a prinicipalelor state ale lumii este folosită pentru hrana animalelor, fiind astfel de asteptat ca preţurile la carne să crească foarte mult. George Monbiot, editorialist al cotidianului britanic The Guardian si fervent susţinător al campaniilor de protecţie a mediului are o opinie radicală, considerând că pentru salvarea planetei e nevoie de îngheţarea tuturor activităţilor de producerea a biocombustibililor pe o perioada de cinci ani de zile. Potrivit acestuia, în 2009, preţul porumbului a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, totul petrecându-se pe fondul reducerii stocurilor mondiale la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Un raport realizat de ONU în 2009 şi citat de Monbiot specifică faptul că unul din motivele pentru care stocurtile de porumb sunt la un nivel extrem de redus il constituie folosirea acestuia în scopul producerii de etanol.

Problema atinge un cinism maxim atunci când se pune în oglindă nevoia de carburanţi a oamenilor care conduc maşini, cu cei ameninţaţi de înfometare. În Mexic, o ţară în care porumbul e aliment de bază, dar şi în unele state africane subdezvoltate au avut loc de mai multe ori revolte spontane cauzate de penuria de hrană. Pe lângă problema cauzată de lipsa hranei pentru o mare parte a populaţiei lumii, nu trebuie omis nici efectul asupra mediului. În condiţiile în care cererea de porumb este tot mai mare, terenurile agricole sunt obţinute prin defrişări, ceea ce conduce la stricarea unui alt echilibru, cel al mediului, care afectează profund dezvoltarea durabilă a regiunilor respective. În ianuarie 2007, Olanda a anunţat că elimină pe o perioadă nedeterminată subvenţiile acordate importurilor de bio-diesel. Potrivit raportului care a stat la baza deciziei guvernului olandez, cererea tot mai mare de ulei de palmier, venită din rândul statelor europene, cauzează prejudicii imense pădurii tropicale, aceasta fiind defrişată pentru a face loc plantaţiilor de palmieri. Mai mult, utilizarea îngrăşămintelor chimice are efecte devastatoare asupra mediului.

Studiile organizaţiilor de protecţie a mediului sunt tot mai dese şi alarmiste. Astfel, organizaţia olandeză Delft Hydraulics estimează că pentru fiecare tonă de ulei de palmier, rezultă 33 tone de dioxid de carbon, de 10 ori mai mult decât se produce în urma rafinării şi arderii compuşilor din petrol.

 

Concluzii

Din ce în ce mai mulţi specialişti şi mai multe insituţii încep să înţeleagă păcăleala uriaşă rezultată pentru umanitate din folosirea biocarburanţilor. Efectul negativ al acestei acţiuni nu prea bine gândite, ca multe altele în goana numai după profit, este triplu: 1. obţinerea aproximativ a aceluiaşi grad de poluare din folosirea biocarburanţilor ca şi din folfosirea carburanţilor clasici; 2. creşterea preţului la alimentele, mai puţine astfel, produse din plantele care stau la baza fabricării biocarburantului respectiv (exemplu în acest sens este porumbul, dar şi alte plante de cultură); sărăcirea şi înfometarea indirectă a unei mari mase de populaţie, mai ales din state în curs de dezvoltare sau subdezvoltate, în care producţia de plante agricole trebuie îndreptată exclusiv pentru satisfacerea nevoilor de hrană, nu pentru luxul obţinerii unor biocarburanţi.

Propunem deci, tuturor factorilor interesaţi de problemă, adâncirea cunoaşterii efectelor negative ale folosirii biocarburanţilor pentru omenire şi, de aici, renunţarea treptată la folosirea lor. Există alte forme de energie regenrabilă – solară, mai ales, dar şi eoliană, a mareelor, a subsolului etc. – la dispoziţia celor interesaţi de tranziţia la societatea energiilor regenerabile, viitorul salt tehnologic pe care omenirea deja îl parcurge în prezent!

 

Bibliografie selectivă

 

  • Călinescu, Ioan şi Chipurici, Petre, Resurse regenerabile şi biocombustibili, în Biodisel Magazin. Energii alternative, pe site-ul

www.biodieselmagazin.ro/revista/analize/132/resurse-regenerabile-si-biocombustibili, vizitat pe 14 octombrie 2010

  • *  *  *, DIRECTIVE 2003/30/CE DU PARLEMENT EUROPÉEN ET DU CONSEIL du 8 mai 2003, publicată în Journal officiel nr. L 123 din 17 mai 2003, p. 0042-0046
  • Enache, Bogdan, Biodiselul ia faţa alimentelor în politica agricolă a UE, în Săptămâna Financiară, 1 martie 2010, p. 13
  • *  *  *, Les biocarburants. Leur potentiel au sein du bouquet energetique. Apercu des projets (16 projets financs par le programme Energie intelligente – Europe), Direction generale de l’energie et des transports, Office des publications, Luxembourg, nr. 1, avril 2008,  
  • Telibaşa, V., Marile puteri încep goana după biocombustibili, analiştii ridică semne de întrebare, pe site-ul www. Hot.News.ro, 27 martie 2007

 



[1] Cf. DIRECTIVE 2003/30/CE DU PARLEMENT EUROPÉEN ET DU CONSEIL du 8 mai 2003 visant à promouvoir l’utilisation de biocarburants ou autres carburants renouvelables dans les transports, care defineşte «biocarburanul» drept un combustibil lichid sau gazos utilizat pentru transport şi produs pornind de la biomasă; «biomasa» reprezintă fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor provenind din agricultură (aici se înţeleg şi substanţele vegetale şi animale), din silvicultură şi industrii conexe, ca şi din fracţiuni biodegradabile ale deşeurilor industriale şi municipale – după  Journal officiel nr. L 123 din 17 mai 2003, p. 0042-0046

[2] Călinescu, Ioan şi Chipurici, Petre, Resurse regenerabile şi biocombustibili, în Biodisel Magazin. Energii alternative, pe site-ul www.biodieselmagazin.ro/revista/analize/132/resurse-regenerabile-si-biocombustibili, vizitat pe 14 octombrie 2010

[3] după Enache, Bogdan, Biodiselul ia faţa alimentelor în politica agricolă a UE, în Săptămâna Financiară, 1 martie 2010, p. 13

[4] idem, art. citat

[5] Telibaşa, V., Marile puteri încep goana după biocombustibili, analiştii ridică semne de întrebare, pe site-ul www. Hot.News.ro, 27 martie 2007

foto: ziare.com

centrul pentru studii complexe

LIVE 29 ianuarie, ora 19.30. Cafeneaua Complexității – Brașovul, promotor în Societatea Cunoașterii

Published

on

Începând din 29 ianuarie 2018, “Cafeneaua Complexitatii” își reia întâlnirile. Sezonul VI al cafenelei se va desfașura la Brașov iar întrevederile vor fi transmise LIVE pe pagina de Facebook a Centrului pentru Studii Complexe (CSC) și pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro. Evenimentul va avea loc la Hotel CUBIX – Brașov, B-dul Saturn, Nr 47, începând de la ora 19.30. Pentru prima întâlnire, accesul este permis în baza invitației, urmând ca detaliile referitoare la următoarele să fie furnizate ulterior.

Foto: Facebook/ Florin Munteanu

Acest eveniment face parte din programul de promovare a științei Complexității în societate, program inițiat și asumat de CSC.

Foto: http://complexity.ro/

Făcând trimitere la faptul că anul 2018 este anul în care celebrăm Anul Centenarului, Florin Munteanu, președintele Centrului pentru Studii Complexe a precizat că ”în societatea modernă se manifestă acut analfabetismul funcțional, ca urmare a presiunii exercitate de descoperirile din știință și tehnologie, ”o dezvoltare mult prea rapidă care nu i-a permis omenirii să asimileze informația produsă în ultimii 100 de ani”.

”Acest clivaj între societate și mediul academic generează tensiuni și crize pe care politicul, din lipsă de cunoaștere și metodologie, nu le poate gestiona. Limbajul științific s-a îmbogățit substanțial cu noțiuni și concepte dificil de <<tradus>> într-o cumunicare obișnuită. Au apărut meserii și produse noi bazate pe aceste descoperiri, iar piața muncii se află într-o restructurare majoră. Omenirea traverseazî o perioadă critică, ”turbulența”, puțin predictibilă”, a avertizat Florin Munteanu, potrivit unei postări pe pagina sa de Facebook.

Pentru a ieși din acestă criză, președintele Centrului pentru Studii Complexe a sugerat că este nevoie de o ”schimbare majoră de mantalitate”, invocând un citat al lui Albert Einstein, și anume că ”nu putem rezolva problemele folosind același tip de gândire pe care l-am folosit atunci când le-am creat”.

Această schimbare începe prin informarea societăţii cu privire la noua viziune ce fundamentează şi structurează viitorul omenirii, viziune cunoscută sub denumirea de Societatea şi Economia bazate pe Cunoaştere”, stipulează Florin Munteanu.

Cafeneaua Complexității este un eveniment regulat, organizat pentru a comunica publicului larg domeniile de interes și direcțiile de cercetare ale Centrului pentru Studii Complexe. Aceasta creează un loc de intercțiune propice dezbaterilor multidisciplinare, prin atmosfera nonformală și diversitatea profesională a participanților.

Cafeneaua Complexităţii este un loc în care invitaţi de marcă vor descifra complexitatea crizelor multiple pe care omenirea le traversează în prezent, vor prezenta semnificaţia unor noi noţiuni, concepte, teorii şi modele moderne, dar şi implicaţiile şi aplicaţiile practice ale acestora. Aceasta se doreşte a fi un loc în care se naşte, dincolo de năzuinţe şi speranţe, o Sămânţă pentru o altă lume.

Continue Reading

ROMÂNIA

Cele mai inovative regiuni din Uniunea Europeană. Cum se situează România la capitolul inovare

Published

on

Silicon Valey, zona cea mai inovatoare a Statelor Unite, este cu siguranță apreciată și admirată la nivel global, dar și de către statele europene. Germania este una dintre acestea, ea însăși o țară ce excelează la capitolul inovație, notează The Washington Post.

Dacă la nivelul întregii Uniuni există discrepanțe majore între state, acestea pot fi prezente chiar și în interiorul aceluiași stat, chiar dacă nu la fel de evidente, potrivit unui raport al Comisiei Europene. România nu se poate lăuda cu foarte mari performanțe, după cum putem observa și din hărțile de mai jos. Majoritatea absolvenților unei facultăți din țara noastră sunt cei din zona capitalei, însă regiunea nu este mai inovatoare comparativ cu media la nivel național. 

Modelul Germaniei, cel al școlilor profesionale ar putea fi răspunsul pentru toată Europa, în condițiile în care o diplomă nu poate garanta succesul deținătorilor, dar nici nu sprijină neapărat competitivitatea.

Astfel, cele mai creative și productive regiuni se găsesc în Germania, Franța, Britania și în statele nordice, în timp ce România, Polonia și Spania se află la sfârșitul clasamentului.

inovare2

Grad de inovare

Pentru construirea acestui clasament Comisia Europeană a folosit 12 criterii printre care amintim numărul absolvenților, ponderea locurilor de muncă, gradul de ocupare al forței de muncă, numărul nou de produse inventate în acea regiune etc.

inovare

Clasament al performanței regiunilor din Europa

Cu toate aceste, Europa devine tot mai puțin inovativă după ce aceste date au fost monitorizate de-a lungul a opt ani, trendul fiind vizibil în toate regiunile din Uniunea Europeană. În Belgia, Grecia, Irlanda și Olanda performanțele au scăzut în toate regiunile, iar Germania, deseori percepută drept motorul continentului, a fost incapabilă să își crească performanțele. 

inovare3

Raportarea față de media europeană

O concluzie interesantă a studiului este cea conform căreia diplomele nu sunt neapărat necesare pentru ca o regiunie să fie inovatoare. Germania are mai puțini absolvenți ai unei facultăți decât alte state care se situează mult mai jos în clasament. Aceasta se bazează  mai degrabă pe cursuri practice pentru o perioadă stabilită de timp și multe companii oferă stagii de practică în timpul cărora stagiarii deprind o serie de abilități. Angajatorii spun că grație acestui model beneficiază atât ei, precum și tinerii care nu vor să urmeze o carieră academică.

Dezvoltarea și bunăstarea întâlnită în diferite zone ale aceluiași stat sunt deseori invocate pentru secesionism. Astfel, sudul Germaniei, implicit Bavaria, a invocat întotdeauna o autonomie mai mare, principalul argument fiind forța economică puternică. Același raționament este și cel al Țării Bascilor, o regiune autonomă din Spania care este mult mai inovatoare decât media europeană.

Continue Reading

centrul pentru studii complexe

Profesorul Florin Munteanu, președintele Centrului pentru Studii Complexe, despre viitorul societății românești: ”Ne așteaptă o perioadă cu multe provocări induse de convulsiile economice și sociale globale”

Published

on

Florin MunteanuSocietatea românească de peste un deceniu va arăta ”precum un copil, plin de julituri, cu amintiri ce alternează de la agonie la extaz, dar fericit, transformat”, este de părere profesorul Florin Munteanu, președinte al al Centrului pentru Studii Complexe și membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România.

Într-un interviu acordat România Liberă, Munteanu vorbește despre o metamorfoză a societății românești și anticipează o transformare majoră a acesteia. ”Ne așteaptă o perioadă -foarte grea, cu multe provocări sociale induse de convulsiile economice și sociale globale, dar și de schimbările climatice ce ne vor modifica profund, atât ca indivizi, cât și ca societate”.

”Urmează o perioadă turbulentă și necoerentă, ce ne va provoca prin incertitudinea zilei de mâine, ce ne va dezvolta o mai mare toleranță la nou, la -schimbare. Peste zece ani, omenirea nu va arăta foarte diferit la prima vedere, dar va purta pe umeri atât durerea celor zece ani, cât și scânteia transformării care deja germinează, ieșită din percepția că este doar o utopie. Va fi un cu totul alt drum. Vom ieși din constrângerea dată de energie, spațiu și timp și vom avea de înfruntat, ca niște copii -mici, o altă dimensiune. Un om rațional trebuie să-și mobilizeze energiile să se pregătească pentru această nouă aventură pe un alt palier de Cunoaștere, de Conștiință”, mai consideră acesta.

Interviul integral este disponibil aici.

Florin Munteanu este absolvent al Politehnicii din București, promoția 1976, doctor în științe, specializat în geodinamică, econofizică și mediu, precum şi în politici educaționale pentru implementarea societății Cunoașterii. Inițiator al programelor de cercetare desfășurate sub genericul NEXUS  (proiecte deschise) și coordonator al unor proiecte de cercetare fundamentală și aplicativă din cadrul programelor naționale și internaționale de cercetare precum: studiul complex al zonei geodinamice Vrancea – România și Reunion – Oceanul Indian, abordarea geostaziei planetare din perspectiva științei Complexității, tehnologii neconvenționale în inginerie și lista poate continua.

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.11 mins ago

Emmanuel Macron anunță eforturi concertate la nivelul UE pentru deschiderea unei misiuni diplomatice comune în Afganistan

SUA33 mins ago

UE și SUA au agreat o abordare coordonată privind implicarea în Indo-Pacific după primele consultări la nivel înalt cu privire la această regiune

Gheorghe Falcă2 hours ago

Gheorghe Falcă, despre concluziile Consiliului Energie: România a susținut importanța îmbunătățirii cadrului legislativ al pieței de energie electrică și gaze naturale

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană: Aprobarea cererii de plată de 10 mld. euro către Spania trimite „un semnal de încredere” privind implementarea PNRR-ului său ambițios

SUA5 hours ago

SUA și UE au decis să lanseze la începutul anului viitor dialogul strategic privind securitatea și apărarea: Statele Unite vor fi implicate în inițiativele de apărare ale UE

Dragoș Tudorache21 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache a fost numit raportor al Parlamentului European pentru Legea privind Inteligența Artificială

POLITICĂ22 hours ago

PMP solicită Guvernului “reducerea evaziunii și nu creșterea impozitării” după ce România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA

ROMÂNIA22 hours ago

Cătălin Predoiu merge săptămâna viitoare la Bruxelles. Ministrul Justiției va avea întâlniri cu Vĕra Jourová și cu Didier Reynders

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Emiratele Arabe Unite, „acord istoric” cu Franța pentru achiziția a 80 de avioane de luptă Rafale și 12 elicoptere Caracal în valoare de peste 17 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Eurobarometru: Cetățenii din zona euro sprijină puternic moneda unică, programul SURE și Mecanismul de Redresare și Reziliență

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE3 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.5 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA6 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending