Connect with us

COMUNICATE DE PRESĂ

VIDEO&TEXT Biroul de Informare al Parlamentului European în România organizează dezbaterea ”BREXIT: situația curentă și perspective de viitor”

Published

on

Biroul de Informare al Parlamentului European în România organizează vineri, 24 februarie 2017, între orele 10:00 – 12:00, la sediul său din strada Vasile Lascăr 31, o dezbatere intitulată „BREXIT: situația curentă și perspective de viitor”.

Evenimentul se va bucura de participarea domnului Ioan Mircea Pașcu, vicepreședinte al Parlamentului European (S&D) și a domnului Marian-Jean Marinescu, membru al Parlamentului European (PPE). Dezbaterea va fi moderată de jurnalistul Ion M. Ioniţă, redactor-şef al revistelor „Historia” şi „Foreign Policy România”.

Evenimentul este transmis LIVE pe CaleaEuropeana.ro, vineri, 24 februarie, cu începere de la ora 10.00.

LIVE TEXT

Ion M. Ioniţă, redactor-şef al revistelor „Historia” şi „Foreign Policy România”, moderator

– Sperăm că va fi o ocazie deosebită pentru a afla ce se întâmplă la nivelul UE după votul pentru ieșirea Marii Britanii din UE;

– Este un moment în care se încearcă să se configureze viitorul UE;

– Este important ce idei are România pentru un viitor care ne privește pe toți;

Bogdan Bârla, Biroul de Informare al Parlamentului European în România

– În numele BIPE vă urez bun venit și vă mulțumesc pentru că ați răspuns invitației noastre;

– Evenimentul organizat astăzi este în linie cu misiunea noastră, a Biroului, aceea de a aduce în discuție temele importante;

– Vorbim astăzi despre un moment fără precedent în istoria UE;

– Deși este o situație prevăzută de Tratatul de la Lisabona, ea ridică foarte multe semne de întrebare;

– Avem nevoie de clarificări privind viitorul relației UE-Marea Britanie, viitorul cadru instituțional etc.;

– Brexit este un proces de durată și aflat în plină desfășurare;

– Ne angajăm să asigurăm cadrul pentru viitoare dezbateri pe această temă;

Ioan Mircea Pașcu, vicepreședinte al Parlamentului European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților

– Există un studiu foarte serios legat de Brexit, considerațiile instituționale și legale, făcut la solicitarea Comisiei pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European;

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Sunt evaluări, gânduri care s-a exprimat cu privire la acest subiect, iar ceea ce vreau eu să spun nu se va situa la nivelul acestui studiu, ci sunt mai mult considerații personale;

– Ați menționat patru teme: impactul instituțional după Brexit, impactul asupra României, situației românilor din Marea Britanie și viitorul relației UE-Marea Britanie;

– Am fost luat prin surprindere că Marea Britanie a renunțat la principala sa ancoră a politicii de securitate și anume pentru a rămâne implicată în afacerile europene pentru a evita apariția unui inamic pe continent;

– Marea Britanie pleacă din clubul instituțional european, iar acest lucru m-a surprins;

– Mă aștept ca Marea Britanie să fie principalul apărător al NATO, așa cum este el, în fața prietenilor din SUA;

– Eram elev și apoi student când Marea Britanie încerca, de două ori, să intre în Uniune. Iar acest lucru s-a întâmplat abia în 1973. 

– Impactul asupra politicii de apărare comună: Din momentul în care poporul britanic s-a pronunțat, Marea Britanie a devenit mai puțin exigentă cu privire la acest subiect, mai conciliantă;

– Este un răspuns de bun simț. În același timp trebuie să remarcăm că Marea Britanie vrea să rămână apropiată de politica de apărare comună, în special în zona operațiilor;

– S-au făcut precizările că chiar dacă Marea Britanie va coopera în continuare cu UE, poziția de comandă va rămâne ferm în mâinile Bruxelles-ului;

– Prin plecarea Marii Britanii din UE, noi românii am pierdut un aliat puternic: 1) prima se leagă de viitorul Europe și anume Europa cu două viteze: Europa primei viteze este Europa țărilor euro. Marea Britanie, prin acordul negociat înainte de referendum, adusese decizia la nivelul Consiliului în privința euro. Dar rezultatul referendumului a anulat, prin urmare, acest acord.

– 2) A doua chestiune sunt sancțiunile față de Rusia. Marea Britanie se pronunța ferm pentru acestea, și aici a pierdut România un aliat.

– În privința negocierii, acest cuplu, Barnier-Verhofstadt (n.r. – negociatorii Comisiei și Parlamentului), are ca trăsătură comună o mare experiență politică și am încredere că sunt oameni serioși;

– Atât timp cât Marea Britanie este membru al UE, ea trebuie să respecte regulile UE, mai ales în privința negocierii acordurilor sale comerciale;

– Statele au fost avertizate să nu înceapă negocieri bilaterale cu Marea Britanie;

– Negocierile oficiale vor ocupa partea principală a scenei, însă nu vor exclude discuții bilaterale;

– Va fi o negociere foarte complexă. Insist și acum, la aproape un an de la momentul referendumului, nu cred că cineva este în măsură să știe toate domeniile ce vor fi discutate;

– De exemplu: Motoarele Rolls Royce sunt certificate european. Dacă Marea Britanie iese din UE, ce se întâmplă cu acestea?

– Nu cred că doi ani de zile vor fi suficienți pentru a descurca toate aceste ițe. Lucrurile mari se vor rezolva în acești doi ani, iar pentru celelalte discuțiile vor continua până la rezolvarea lor;

– În ceea ce privește rolul României, noi am ajuns în situația de a fi parte importantă în negocieri din cauza/ datorită Marii Britanii pentru că vom deține președinția UE în prima parte a anului 2019, atunci când vom prinde finalul negocierilor. Altfel, a doua parte a anului 2019, când ar fi trebuit să avem președinția, era un semestru pașnic, fără Comisie, cu un Parlament abia configurat.

– În ceea ce privește lucrătorii străini (3 milioane europeni în Marea Britanie, 1 milion britanici în Europa), cred că se va găsi o formulă trade-off. Însă să nu uităm, detaliile sunt cele mai păcătoase;

– Ambele părți recunosc, însă, importanța cetățenilor;

– Noi vorbim despre viitorul relației dintre Marea Britanie, care va ieși din UE, și Uniunea Europeană, despre al cărei viitor trebuie să vorbim. Trebuie să privim cele două procese: unul în care se pune noua bază a relațiilor Marea Britanie-UE și viitorul Uniunii Europene;

– Vom avea interese comune, geografia impune anumite lucruri. De aceea mă aștept să se păstreze un dialog foarte strâns;

– 25% din potențialul militar al Uniunii Europene este dat de Marea Britanie. Cineva trebuie să suplinească diferența, dacă putem.

Marian-Jean Marinescu, deputat în Parlamentul European, Grupul Partidului Popular European

– Sunt foarte multe studii care s-au elaborat atât înainte de referendum cu previziuni, cât și după vot.

– Negocierea se face de către o echipă condusă de domnul Barnier. Se încearcă finalizarea acestor negocieri până în 2019. E adevărat că atunci România are președinția UE;

FOTO: CaleaEuropeana.ro

– Tot atunci vor fi și alegerile pentru Parlamentul European și va fi un moment foarte important pentru România dacă îl joacă;

– Faptul că Marea Britanie ar putea ieși în timpul președinției noastre e important, dar decizia se ia cu vot în Consiliu și apoi în Parlament;

– Sunt foarte multe modele privind viitorul relației UE-Marea Britanie: pe modelul raporturilor cu Norvegia, cu Elveția etc.

– Sunt foarte multe legături care nu pot fi tăiate așa simplu.

– Este exemplul cu Rolls Royce. Ar fi un exemplu la fel de important și Airbus

– Am fost în vizită la Airbus, iar ei au semne de întrebare despre cum vor arăta lucrurile.

– Pentru noi este foarte important că negocierile se vor derula fără negocierea celor patru libertăți;

– Marea Britanie are un proces de descentralizare, iar fiecare dintre entități (Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord) au elaborat poziții cu privire la ceea ce așteaptă de la Brexit;

– Evoluția nu pare foarte clară. Probabil că vor mai fi niște evenimente în următoarea perioadă;

– Primul lucru pe care ar trebui să îl discutăm este bugetul. Marea Britanie alocă un procent mare în buget;

– Am vorbit cu comisarul pentru Buget, Gunther Oettinger, la Strasbourg.

– Finalizarea negocierilor în 2019 ar putea să ne aducă în situația de a negocia bugetul UE pentru următoarea perioadă financiară, care ar putea fi de cinci ani și nu de șapte, în prima parte a anului 2019, atunci când România va avea președinția UE.

– Ceea ce ar trebui să reținem este că bugetul ar putea fi discutat în această perioadă și nu ar trebui să avem o influență foarte mare.

– Apoi sunt politicile, cea de coeziune, cea agricolă, cea de cercetare. Ieșirea Marii Britanii din UE va avea un impact asupra acestora.

– Vor să aibă un control asupra imigrației. Sunt 2.8 milioane de cetățeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, iar 1.8 sunt rezidenți, dar sunt și mulți britanici care trăiesc în UE, în special în Spania și Franța. În general sunt pensionari, însă se discută de drepturile lor și modul în care vor primi pensiile;

– Pentru cei care au contracte de muncă și sunt rezidenți nu cred că vor fi probleme. Pentru cei care trăiesc din ajutoare sociale, atunci e complicat. Marea Britanie nu acordă ajutor social celor din țările terțe, iar România va deveni un stat terț.

– Dacă ne gândim la studenți, ei vor avea aceleași drepturi până în 2018, dar guvernul britanic nu vorbește despre ce se va întâmpla după.

– Comerțul este extrem de discutat, fiind motorul dezvoltării și al economiei. Guvernul britanic menționează că vrea un acord de liber schimb, dar condiția UE este respectarea drepturilor cetățenilor;

– Și serviciile financiare vor fi extrem de dezbătute, mai ales că majoritatea companiilor care furnizează astfel de servicii sunt în Marea Britanie;

– Aceste companii vor putea să furnizeze servicii în Europa, în aceleași condiții de reglementare, numai după își vor muta sediile în UE.

– Mai sunt cele două agenții care se discută – cea pentru medicamente și cea pentru servicii bancare – care vor fi mutate din Marea Britanie. Sper ca România să intervină și să poarte discuții pentru găzduirea lor.

– Viitorul? Am avut săptămâna trecută trei rapoarte nelegislative la Strasbourg – unul despre buget, unul despre îmbunătățirea UE pe actualul tratat, altul pentru un viitor tratat.

– Au trecut toate trei, dar cu număr de voturi pentru puține, ceea ce eu am văzut foarte rar.

– Am reușit să scot amendamentul bugetului pentru zona euro din propunere, dar au trecut altele;

– Europa trebuie să se schimbe într-un anume fel. Așa cum arată acum va putea merge înainte, dar nu la nivelul pe care ni-l dorim. Mai multă Europă sau mai puțină? Asta trebuie să decidem toți.

– Decizia aceasta trebuie luată, creșterea populismului este un pericol foarte mare.

– În sondajele care s-au făcut după referendumul din Marea Britanie, în celelalte țări sprijinul pentru UE a trecut;

– Este un moment acum și trebuie să vedem cum putem utiliza la maxim potențialul actualului trecut sau ce trebuie schimbat.

Leonard Orban, consilier prezidențial, departamentul „Afaceri europene”, Administrația prezidențială

– Dezbaterea vine într-un moment extrem de potrivit. Din punct de vedere al calendarului negocierilor, Marea Britanie ar urma să facă anunțul începerii procedurii de retragere în luna martie.

– E mult mai probabil ca această notificare să fie făcută la finalul lunii martie după ceremoniile de la Roma, când se împlinesc 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma.

– Foarte important este calendarul negocierilor. Trebuie să avem o imagine foarte clară asupra subiectelor.

– Imediat după ce se va face notificarea va apărea un proiect de opțiuni.

– Mă bucur că doamna Birchall este aici pentru că ea va participa la Consiliul Afaceri Generale acolo unde se vor directivele de negociere;

– Negocierea va trebui să se încheie, cel mai târziu, în octombrie 2018. Este nevoie de un anumit moment astfel încât Parlamentul European să poată să analizeze și să se pronunțe asupra acordului de retragere;

– Insist asupra acestei chestiuni: 1) e un acord de retragere și 2) un alt acord pentru viitoarele relații dintre UE și Marea Britanie;

– Din punct de vedere juridic, dar și politic, această chestiune este un wishful thinking.

–  Este de așteptat ca ieșirea efectivă să se producă în timpul președinției române, atunci când Consiliul și Parlamentul European trebuie să decidă.

– Pot să vă spun că din punct de vedere al ieșirii din UE, negocierile vor fi mai complexe decât ar fi cele de aderare;

– Negocierea nu va putea să acopere toate subiectele: Nu toate subiectele vor putea fi abordate în acordul de ieșire, va fi un număr limitat de domenii avut în vedere;

– Vă dau exemplul siguranței alimentare sau agriculturii.

– Primul domeniu este legat de situația britanicilor din UE și cea a cetățenilor europeni din Marea Britanie. Partea britanică insistă asupra reciprocității. Evaluarea făcută de noi arată că lucrurile sunt mult mai complexe decât o situație de reciprocitate.

– E simplu să zici reciprocitate, dar negocierea va fi complicată;

– O a doua chestiune: bugetul. Cancelarul austriac spunea că Marea Britanie va trebui să plătească 60 de miliarde de euro

– Ideea despre care vorbea domnul Marinescu, o propunere de buget încă din 2019, nu este fezabilă. Asta înseamnă că cadrul actual (2014-2020) ar bulversa totul. Ea trebuie din start exclusă, deoarece nu-i fezabilă.

– Astfel, dacă Marea Britanie își va asuma plata întregii perioade financiare, atunci lucrurile vor decurge bine.

– Trebuie să se creeze grupuri de lucru care să calculeze în detaliu contribuția Marii Britanii.

– Profit că domnul ambasador al Irlandei este aici: chestiunea frontierei dintre Irlanda și Marea Britanie este una sensibilă. Ea va trebui clarificată;

– Părerea și opinia noastră este că aceste subiecte – cetățenii, bugetul, frontierele – vor trebui clarificate cât mai repede în procesul negocierilor, chiar până la finalul acestui an.

– Dacă nu vor fi clarificate repede, ele vor fi un balast enorm în negociere.

– Aceste subiecte trebuie tranșate cât mai repede posibil. Această chestiune va fi discutată la nivelul șefilor de stat și de guvern și acesta va fi mandatul pe care îl va lua Consiliul European al celor 27.

– Modul de desfășurare al negocierilor: mă bucură că declarația șefilor de stat și de guvern din iunie anul trecut a fost respectată. Nu a început negocierea înainte de notificare, nu au fost negocieri separate bilaterale. Discuții au existat și sunt normale, însă. Chestiunea esențială – integritatea pieței interne și indivizibilitatea celor patru libertăți – a fost păstrată ca o linie fundamentală de cei 27.

– Documentul guvernului britanic arată o alegere a subiectelor pe care Marea Britanie dorește să le abordeze și indică dorința unor restricții privind libera circulație;

– Dacă acordul de retragere spune că lucrurile trebuie să finalizate în doi ani, iar ele nu se încheie, acestea trebuie prelungite cu unanimitatea țărilor membre;

– Un acord de liber schimb UE-Marea Britanie trebuie să presupună cu negocierea cu un stat terț. Tratatele UE nu permit încheierea unui astfel de acord cât timp Marea Britanie este membru al UE.

– Dacă acordul de retragere al Marii Britanii este, din punct de vedere al competențelor, de competență europeană, cu totul altceva va fi un acord de liber-schimb cu Marea Britanie. Să privim CETA.

– Aceste acorduri reclamă ratificare în toate parlamentele naționale. Dacă totul merge bine se rezolvă în doi ani de zile, dar dacă anumite state nu sunt de acord cu anumite prevederi atunci ele pot bloca procesul acordului comercial.

– Interesele României: ne dorim ca situația cetățenilor români din UE să fie tranșată cât mai repede. Un alt interes este până la ce dată vor fi acordate drepturi depline românilor prezenți în Marea Britanie.

– Și bugetul este în interesul României. Dacă Marea Britanie nu va dori să își plătească contribuția pentru anii 2019, 2020, atunci fondurile pentru coeziune, agricultură și dezvoltare rurală, atunci bugetul în aceste domenii va fi diminuat în jur de 13%.

– Ne dorim o relație cât mai strânsă cu Marea Britanie. Componenta de politică externă este la fel de importantă pentru noi.

Ana Birchall, ministru delegat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe

– Perioada pe care o traversăm este încărcată de provocări de amploare care pun la grea încercare viitorul Uniunii Europene. 

– Nu vorbim doar de provocarea Brexit, ci trecem printr-un context de restabilire a încrederii între țările europene, între instituții și cetățeni;

FOTO: Calea Europeană

– Rezultatul referendumului din Marea Britanie are o semnificație aparte în acest sens;

– Eu cred că este necesar ca la temelia abordării noastre să stea soluțiile pe care le vom promova împreună pentru a răspunde necesităților și nevoilor comune;

– Este important să nu ratăm obiectivul menținerii unei relații apropiate cu Marea Britanie;

– Este și poziția României de a menține Marea Britanie cât mai ancorată la Europa;

– Provocările cu care se confruntă UE sunt dintre cele mai diverse.

– Rezultatul referendumului britanic și așteptata notificare a guvernului de la Londra sunt momente fără precedent

– Noi ne angajăm ca parteneri fermi și predictibili pentru aceste negocieri în consonanță cu interesele României, cu interesele noastre comune și în scopul unei relații privilegiate cu Marea Britanie;

– Ceea ce vreau să subliniez este continuarea și pe viitor a unei cooperări strânse în relația viitoare cu Marea Britanie;

– Este evident că există diferențe de viziune, abordări diferite, însă aceste aspecte trebuie tratate constructiv.

– România dorește un rol constructiv, cu respectarea principiilor europene – libertatea, valorile și drepturile.

– Respectarea drepturile românilor din Marea Britanie este prioritar pentru noi;

– Această temă este tratată cu maximă seriozitate de noi;

– Vom urmări cu atenție angajamentele financiare dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană;

– Am avut discuții cu negociatorul Barnier, suntem parte a acestor discuții;

– Este indispensabilă contribuția Marii Britanii la securitatea Europei;

– Nu este momentul, dar noi suntem foarte avansați din punct de vedere organizatoric pentru președinția Consiliului UE din 2019;

– Organizarea președinției este unul dintre cele mai importante proiecte de țară, este una dintre cele mai importante acțiuni ale politicii noastre externă, iar ca importanță tinde să se alăture proiectelor aderării la UE și la NATO;

– Este o provocare, dar și o mare oportunitate.

– Mizele sunt importante, iar așteptările pe măsură.

– Este important să avem și pe teritoriul României o agenție și poate reușim să avem agenția medicamentelor.

– În timpul președinției dorim să acționăm ca un onest broker. Vom ține cont și de prioritățile României, ale regiunii noastre. Vom insista pentru o Uniune mai deschisă, mai incluzivă și care să își apere valorile. Cu aceste principii ne vom ghida președinția Consiliului UE.

– Uniunea Europeană rămâne un proiect indispensabil pentru noi toți, dar trebuie să contribuim activ privind viitorul UE.

– Nu sunt de acord cu o UE a mai multor viteze. Suntem aceeași familie și apărăm aceleași valori.

– În perioada imediat următoare vom da publicității calendarul de evenimente pentru anul 2017 ca să avem contribuțiile tuturor în pregătirea președinției României în Consiliul UE.

– Am avut discuții cu Austria, Finlanda și Croația, care vor avea președinții înainte de noi și după noi.

Adam Sambrook, șef-adjunct de misiune, Ambasada Marii Britanii în România

– Discursul premierului de la mijlocul lunii ianuarie exprimă viziunea noastră pentru ieșirea din Uniunea Europeană

– Votul pentru ieșirea din UE nu este o respingere a valorilor pe care le împărtășim.

– A fost un vot pentru decizii naționale, pentru control național al mobilității oamenilor;

FOTO: Calea Europeană

– Respectăm că liderii UE cer indivizibilitatea celor patru libertăți, vrem succesul UE și prosperitatea membrilor săi și vrem să avem un acord comercial cu UE;

– Este o solicitare normală a unui stat să dorească își controleze frontierele.

– Am resimțit presiuni din cauza imigrației, dar aceasta ne-a adus și beneficii.

– Vom continua să dorim să atragem în Marea Britanie pe acei cetățeni talentați și bine pregătiți.

– Majoritatea românilor din Marea Britanie au contribuit la economia noastră, cultura și societatea noastră.

– Vrem să garantăm drepturile tuturor cetățenilor europeni cât mai repede posibil, precum și pe cele ale britanicilor din Europa

– Vrem să negociem un acord de liber schimb și să ne pregătim pentru noi aranjamente în relațiile noastre.

– Marea Britanie nu va sta în izolare, ci are interesul și ambiția unei Marii Britanii globale interesată de afacerile europene și cele mondiale;

– Marea Britanie respectă angajamentele sale în privința apărării în cadrul NATO și al dezvoltării în cadrul ONU;

– Angajamentul financiar al Marii Britanii în NATO este al doilea după SUA și cel mai mare din Europa.

– Nu avem niciun plan să ne retragem din aceste angajamente, iar România este o parte a lor.

– Ceea ce vom face prin ieșirea din UE este că vom desfășura resursele diferite.

– Vom face comerț împreună, vom fi parteneri de durată, aliați importanți și ne vom păstra valorile și interesele comune.

Q&A:

Vasile Secăreș:

– Impactul Brexitului se va regăsi în legătură cu locul UE în lume. Aș duce discuția despre Brexit într-un teren geopolitic. În legătură cu evoluțiile din interiorul UE, avem o Europă cu două viteze care se discută care mă duce cu gândul la ideea centru-periferie. Statele Unite, Rusia, China apar în jocul global, Uniunea nu prea.

Ambasadorul Irlandei la București, Derek Philly:

– Vreau să mulțumesc pentru precizările de aici privind sensibilitatea frontierelor dintre Irlanda și Marea Britanie. În cadrul UE am fost foarte apropiați și unul dintre aspectele care ne preocupă în Brexit este procesul de pace cu Irlanda de Nord. Vrem să menținem asta. Aș menționa legăturile noastre comerciale, dar o mare parte din comerțul nostru este cu Marea Britanie. Economia britanică este importantă pentru toți, cu cât ea e mai sănătoasă, cu atât este mai bine pentru Irlanda. Sperăm că dorințele speciale ale Irlandei cu privire la Brexit vor fi soluționate. Avem un fel de Schengen cu Marea Britanie și am dori să păstrăm asta. Irlanda intenționează și dorește să rămână în UE și în cadrul negocierilor vom fi de partea UE.

FOTO: Calea Europeană

Vladimir Costea, platforma Europunkt:

– Două întrebări: 1) Care sunt pârghiile de care UE dispune pentru a reduce riscul replicării Brexit în alte state UE? 2) Pe fondul discuțiilor care au avut loc privind Europa pentru mai multe viteze, ce scenarii vedeți aplicabile în viitorul apropiat? (întrebări pentru Ioan Mircea Pașcu și Marian-Jean Marinescu).

Marian-Jean Marinescu:

– Discuția despre viitorul Europei poate fi legată de situația geopolitică. Europa trebuie să se întărească pentru ceea ce se întâmplă atât la Vest, cât și la Est. UE ar trebui să se întărească la acest moment pentru a face provocărilor din viitor. Nicio țară nu rezistă singură, nici măcar Germania, în competiția globală. Avem nevoie de o Uniune Europeană mult mai puternică decât acum.

– Eu militez pentru o Europă în care membrii au aceleași drepturi. Am votat împotriva celor trei rapoarte pe care vi le-am menționat pentru că erau extrem de neclare. Repet, trebuie să facem ceva pentru a stăvili și a diminua efectul discursurilor politice ale populiștilor. Ce poate să facă UE? Să arate că viitorul este Uniunea și atunci trebuie diminuate acele opinii eurosceptice.

Ana Birchall:

– Cu privire la comentariile domnului ambasador din Irlanda, trebuie să ținem cont în procesul de negociere de particularitățile date de Irlanda-Marea Britanie. Asta nu înseamnă că se încalcă principiul negocierii unitare, dar trebuie să luăm în calcul toate realitățile existente pentru a preveni tensiuni.

Ioan Mircea Pașcu:

– Locul UE în lume: există o disponibilitate mai mare de dialog în lume. Alte centre de putere au venit pentru discuții spre UE, tocmai pentru că Europa reprezintă o certitudine, într-o mare de incertitudine în care au intrat și Statele Unite.

– Nu cred că trebuie să ne gândim la avantaje pe termen scurt și la impactul deciziilor pentru România: vulnerabilizează sau întăresc România. Cred că în acest fel trebuie să gândească elitele noastre.

– Noi trebuie să găsim modalitățile de a rezista asaltului euroscepticilor și să apropiem decizia cât mai mult de cetățeni.

– Însăși complexitatea procesului de negociere al acestui divorț este un factor descurajator. Nu toți își pot prefigura un viitor în lumea de azi.

– Europa cu două viteze este reală. Unii merg mai repede, alții mai încet, dar toți au aceleași drepturi. 

Bogdan Bârla:

– Pe scurt: Europa poate să comunice și trebuie să transmite mesaje care să ajungă la fiecare cetățean să explice avantajele Uniunii Europene. În acest proces de comunicare avem nevoie de ajutorul tuturor, iar cei din sală sunt parteneri ai noștri, astfel încât mesajele să ajungă la nivelul cetățenilor.

Leonard Orban:

– În măsura în care unele state membre sunt mai ferme în această negociere se consideră că ele dorescă să pedepsească Marea Britanie. Scenariul este mai nuanțat. Trebuie să înțelegem negocierea nu ca pe o pedepsire a Marii Britanii, ci ca o negociere pragmatică pentru conservarea unității Uniunii. Dacă la momentul ieșirii Marii Britanii din UE, aceasta va avea aceleași drepturi ca un stat UE, atunci alte state își pot spune semne de întrebare.

– În ceea ce privește ideea unui buget separat pentru zona euro, deci sprijinit clar de Germania, înseamnă că nu vom avea doar o uniune economică, ci și una politică.

– Apoi criza migrației a lăsat urme extrem de adânci. Am rezolvat dimensiunea sa externă, dar am pus în pericol solidaritatea. Chiar dacă am votat împotriva relocării, România a acceptat un număr important de refugiați.

– Austria propune o indexare a alocațiilor pentru copii ai muncitorilor din Austria care își țin copiii în țara de origine. E o chestiune care trebuie tranșată și care se afla în acordul negociat cu britanicii înainte de referendum. 

– Dacă la aceste probleme mari nu găsim soluții sigur că vor fi probleme extrem de serioase în ceea ce privește unitatea

Marian-Jean Marinescu: 

– Denumirea inițială a raportului despre care vorbeam este capacitatea fiscală a zonei euro. Până la urmă a rămas capacitate bugetară tocmai pentru a nu alimenta ideea că vor exista bugete separate pentru euro și non-euro.

– MCV și Schengen: Comisia Europeană nu a spus că MCV este o condiție pentru Schengen. Unele state membre au utilizat politic pentru alegeri interne MCV-ul pentru a bloca intrarea României în Schengen.

– În 2012, în primăvară, am avut scrisoare a Germaniei și a Franței privind intrarea în Schengen, dar în toamnă era altă situație.

Gabriela Drăgan, directorul general al Institutului European din România:

– Două considerații legate de subiectul în discuție: Ne concentrăm doar pe o problemă punctuală, negocierea ieșirii Marii Britanii. Să ne uităm și pe discursul Theresei May care are elemente destul de clare. Theresa May spune că nu este interesată de piața unică, de cele patru libertăți și de un acord care nu este bun. Marea Britanie va ști foarte bine să își negocieze ieșirea. Va negocia un stat cu poziție coerentă cu un grup de state fără poziție coerentă. Un mod de negociere care pare să profileze – Marea Britanie să obțină ce își dorească – va transmite un mesaj către toate statele membre. E bine să nu mai spunem că nu este posibil să nu se întâmple. Brexit și Donald Trump au fost posibile.

– În prima parte a anului 2019 vom avea alegeri pentru Parlamentul European. Va fi foarte complicat. Nu ne este clar câți membri vom alege, nu este clar ce mesaj vom transmite mai departe.

Adam Sambrook:

– Nu putem accepta o înțelegere care ar fi creată să pedepsească Marea Britanie. Vrem o abordare win-win, avem așteptări pentru succes și nu pentru eșecuri.

Marian-Jean Marinescu:

– Tratatul pe chestiunea retragerii e cert: are 7 rânduri, spune că trebuie să pleci în doi ani și apoi să negociezi în calitate de stat terț.

Leonard Orban:

– Hard Brexit-ul ar fi situația unui niciun fel de acord. Niște exemple: cetățenii britanici devin cetățeni terți, nu va fi acces la piața internă, întoarcerea la uniunea vamală cu tarife de stat terț.

Ana Birchall:

– Eu nu aș vrea să minimalizăm contribuția Marii Britanii la intrarea României în UE și la proiectul european.

Dezbaterea s-a desfășurat în format de masă rotundă, şi va reuni reprezentanţi ai Administrației prezidențiale, ai Guvernului României, ai ambasadei Marii Britanii și ai altor ambasade la București ale statelor membre UE, ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, precum și think-tank-uri, institute de cercetare, organizații ale societăţii civile cu interes în acest domeniu, mass-media, etc.

Dezbaterea, organizată în perioada care precede declanșarea formală a negocierilor de ieșire prin notificarea pe care Marea Britanie urmează să o transmită Consiliului European, și-a propus să faciliteze un schimb de idei cu privire la aranjamentele instituționale necesare acestui proces, rolul pe care l-ar putea juca România în perspectiva deținerii președinției Consiliului Uniunii Europene în primele șase luni ale anului 2019, impactul Brexit-ului asupra cetățenilor români din Marea Britanie și opțiunile posibile cu privire la viitorul relației dintre UE și Marea Britanie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMUNICATE DE PRESĂ

LSRS premiază excelența academică în cadrul celei de-a XI-a ediții a Galei Studenților Români din Străinătate

Published

on

© Liga Studentilor Romani din Strainatate/ Facebook

Gala Ligii Sutdenților din Români din Străinătate (LSRS) premiază, pe baza unei competiții deschise, studenţii şi absolvenţii din diaspora românească ce are ca scop recunoașterea performanțelor academice și extracurriculare.

Acesta este singurul eveniment național destinat promovării meritelor și valorilor studenților români de pretutindeni, anunță LSRS printr-o postare pe pagina sa de Facebook.

Gala Studenţilor Români din Străinătate 2019 a reprezentat o ocazie de a aduce alături reprezentanți de valoare ai diasporei academice și personalități recunoscute din mediul public, privat și non-guvernamental românesc. La împlinirea a 10 ani de LSRS, la gală s-au înscris peste 800 de participanți și au fost acordate 7 premii.

Gala LSRS 2020, care va avea loc la 7 ianuarie anul viitor, premiază astfel următoarele categorii:

Studentul Român al Anului din Europa – Nivel Universitar (licență și masterat)

Studentul Român al Anului din Europa – Nivel Post-Universitar (doctorat și post-doctorat)

Studentul Român al Anului din America de Nord

Studentul Român al Anului de pe alte Continente

Studentul Român al Anului din cadrul ERASMUS

Studentul Anului în România

Premiul Special în Arte (adresată și studenților din România).

Înscrierile se pot face accesând linkul următor: https://bit.ly/2pxkfvm.

Cei care doresc să recomande anonim un student, o pot face accesând următorul link: http://bit.ly/2lKMO6J.

Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) este o organizație neguvernamentală, apolitică și echidistantă, a cărei activitate este susținută de implicarea și devotamentul a peste 300 de voluntari, studenți și absolvenți români din întreaga lume.

Cu ajutorul lor, LSRS reușește să organizeze anual activități și evenimente dedicate celor peste 13.000 de membrii ai Ligii din peste 50 de țări, dar și comunităților de români de peste hotare.

Obiectivul principal al LSRS este de a apăra și promova drepturile și interesele academice, profesionale, sociale, civice și culturale ale membrilor săi, precum și de a sprijini contribuția lor la dezvoltarea României.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Banca Mondială: Georgia și Macedonia de Nord, două dintre cele mai bune destinații de investiții din top 20 la nivel mondial, pe fondul reformelor pentru consolidarea mediului de afaceri

Published

on

Economiile din Europa și Asia Centrală înregistrează o dinamică sporită în avântul, deja accentuat, de îmbunătățire a mediului de afaceri, prin implementarea unui număr de 56 de reforme și prin poziția de lider, la nivel mondial, din punct de vedere al reformelor direcționate către plata impozitelor și punerea în aplicare a contractelor, conform studiului Doing Business 2020 realizat de Banca Mondială, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro

Regiunea Europa și Asia Centrală găzduiește două dintre cele mai bune destinații de afaceri din top 20 la nivel mondial – Georgia (locul 7 în clasament) și Macedonia de Nord (locul 17 în clasament). Tadjikistan se situează printre primele zece economii care au înregistrat cel mai mare grad de îmbunătățire la nivel mondial în perioada de 12 luni premergătoare datei de 1 mai. Azerbaidjan, Kârgâzstan, Kosovo și Uzbekistan se numărau printre primele 20 de economii cu cel mai ridicat grad de îmbunătățire la nivel mondial.

,,Economiile din Europa și Asia Centrală  continuă să înregistreze un progres semnificativ în stimularea spiritului antreprenorial și promovarea creșterii economice”, a declarat Santiago Croci Downes, Manager de Program al Unității Doing Business. ,,Pe măsura accelerării ritmului reformelor, economiile care au rămas în urmă pot învăța din bunele practici adoptate de țările vecine.”

În regiune s-a implementat cel mai mare număr de reforme (nouă), la nivel mondial, cu privire la plata impozitelor – dacă avem în vedere că 22 de economii din regiune permit în prezent depunerea electronică a declarațiilor fiscale, dar și cu privire la punerea în aplicare a contractelor (șase reforme), dacă avem în vedere că în regiunea Europa și Asia Centrală există cel mai eficient sistem judiciar în materie comercială.  Economiile din Europa și Asia Centrală se evidențiază și prin ușurința înregistrării proprietății: transferul de proprietate se realizează la un cost mediu de 2,7% din valoarea proprietății, așadar la un cost mai mic față de media de 4,2% înregistrată în rândul țărilor cu venituri ridicate din OCDE.

Regiunea Europa și Asia Centrală a înregistrat o evoluție bună și pe termen lung, întrucât, în cei 17 ani acoperiți de studiul Doing Business, multe dintre țările din regiune au diminuat cerințele cu privire la capitalul social și au îmbunătățit sistemele de raportare cu privire la credite.

Tadjikistan și-a îmbunătățit locul în clasament datorită reformelor în domenii precum începerea unei afaceri, comerțul transfrontalier și accesul la credite. De exemplu, Guvernul a eficientizat durata procesului de trecere prin vamă în cazul exporturilor de mărfuri perisabile și a îmbunătățit accesul la credite prin lansarea unui registru modern de garanții reale.

Federaţia Rusă a implementat trei reforme pe parcursului anului trecut, acestea incluzând accelerarea procesului de alimentare cu energie electrică și simplificarea conformării fiscale. Investitorii minoritari au beneficiat de sisteme de protecție consolidate, ca urmare a unor cerințe mai mari privind transparența corporativă.

Serbia şi Ucraina au implementat câte șase reforme fiecare. Ambele economii au simplificat procesul de obținere a autorizațiilor de construcție și de alimentare cu energie electrică și au consolidat drepturile investitorilor minoritari. Serbia a simplificat sistemul de plată a impozitelor, iar Ucraina a instaurat un nou registru public al creditelor și a sporit transparența sistemului de administrare a terenurilor.

Regiunea a înregistrat o performanță scăzută în domenii precum obținerea autorizațiilor de construcție și introducerea energiei electrice. În regiune, pentru obținerea autorizațiilor de construcție sunt necesare, în medie, 170 de zile, față de cele 152 de zile necesare în economiile cu venituri ridicate din OCDE. În mod similar, în Europa și Asia Centrală, racordarea unui depozit nou la rețea durează, în medie, aproape 100 de zile, cu 25 de zile mai mult față de economiile cu venituri ridicate din OCDE.

În pofida faptului că majoritatea economiilor din regiune continuă procesul de implementare a reformelor într-un ritm constant, există câteva economii care au rămas în continuare în urmă. În ultimii cinci ani, Bulgaria a implementat o singură reformă menită să îmbunățățească mediul de afaceri, în timp ce Bosnia și Herțegovina și Muntenegru au implementat, în aceeași perioadă, trei, respectiv patru reforme.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Reprezentantul permanent al României la ONU: Egalitatea de gen este centrală pentru toate aspectele corelate cu pacea şi securitatea internaţională

Published

on

Integrarea unei perspective de gen în consolidarea păcii este vitală, este mesajul tranmis de ambasadorul României la ONU, Ion I. Jinga, care a prezidat reuniunea pe tema consolidării legăturilor dintre tematuica Femeile, Pacea și Securitatea și consolidarea păcii, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion I. Jinga, a condus luni, 21 octombrie 2019, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru Consolidarea Păcii (Peacebuilding Commission – PBC), reuniunea pe tema ranforsării conexiunilor dintre tematica Femeile, Pacea şi Securitatea şi consolidarea păcii.

La eveniment au participat reprezentanți de nivel înalt din sistemul ONU, reprezentanți ai organizațiilor regionale, ai societății civile, precum și Reprezentanții Permanenți ai statelor membre ale Comisiei pentru Consolidarea Păcii. Panelul evenimentului a fost format din: doamna Ana Maria Menéndez, Secretar-general adjunct ONU; doamna Anita Bhatia, Subsecretar-general ONU, UN Women; Dr. Alhaji Sarjoh Bah, Consilier principal pentru Pace, Securitate și Guvernanţă în cadrul Delegaţiei Uniunii Africane la Națiunile Unite; doamna Emma Johnson, Youth Action, Irlanda și doamna Mavic Cabrera Balleza, director al organizatiei neguvernamentale Global Network of Women Peacebuilders.

Reprezentantul Permanent al României la ONU a arătat că evenimentul reprezintă o oportunitate pentru statele membre de a evalua progresele înregistrate în implementarea Agendei “Femeile, Pacea şi Securitatea”, în contextul în care în 2020 se vor aniversa 20 de ani de la adoptarea Rezoluției 1325 (2000) a Consiliului de Securitate privind Femeile, Pacea şi Securitatea și 25 de ani de la Conferinţa Mondială privind Femeile (Beijing Platform for Action, 1995). Recomandările rezultate în urma acestei reuniuni vor contribui la dezbaterea din Consiliul de Securitate pe aceeași temă, programată să se desfăşoare pe 29 octombrie 2019.

Diplomatul roman a subliniat, totodată, centralitatea egalității pentru toate aspectele corelate cu pacea şi securitatea internaţională și a punctat că: „integrarea unei perspective de gen în consolidarea păcii este vitală și, în acest scop, subiectul Femeile, Pacea şi Securitatea reprezintă o temă esențială pentru toate aspectele activității sistemului Națiunilor Unite, inclusiv a Comisiei pentru Consolidarea Păcii, în sprijinul statelor membre”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending