Connect with us

EVENIMENTE

VIDEO&TEXT | Biroul de Informare al Parlamentului European în România a organizat, la Râmnicu Vâlcea, dezbaterea „Finanțarea viitorului Europei: Dezvoltarea regională și politica de coeziune după 2020”

Published

on

Biroul de Informare al Parlamentului European în România a organizeat vineri, 29 iunie, la Râmnicu Vâlcea o masă rotundă intitulată „Finanțarea viitorului Europei: Dezvoltarea regională și politica de coeziune după 2020”.

Acest eveniment a adus în dezbatere propunerea formulată de Comisia Europeană în 29 mai 2018 privind bugetul multianual 2021 – 2027 pentru politica de coeziune, implicând autoritățile locale, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai organizațiilor și asociațiilor profesionale, ai mediului academic, ONG-uri și jurnaliști, într-un dialog direct cu eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru transport și turism și membru supleant al Comisiei pentru control bugetar, precum și vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European.

Evenimentul este transmis LIVE în format VIDEO și TEXT pe CaleaEuropeana.ro, vineri, 29 iunie, începând cu ora 11:00:

LIVE TEXT: 

Marian Jean Marinescu, europarlamentar PNL, PPE:

-Mulțumesc pentru organizarea acestei întâlniri

-O astfel de dezbatere am mai făcut la Craiova și la Târgu Jiu, apoi voi mai organiza pe transport la Cluj, Severin și Slatina, vreau să acopăr toată regiunea

-După 7 ani trebuie să stabilim viitorul următorilor 7 ani

-O mică dezamăgire: și acum 5 ani, și acum România nu trece printr-o perioadă propice unei astfel de dezbateri privind bugetul UE

– Noi, România, suntem preocupați de cu totul alte lucruri. PAC și transport și cercetare, toate politicile se vor stabili și se vor decide, iar acum avem o oportunitate extraordinar de mare – toate aceste politici se vor închide în timpul președinției României la UE

– Comisia a venit pe 2 mai cu propunerea de buget pe următorii 7 ani: 2021-2027

-Acum propunerile sunt pe masa PE și a Consiliului; din punct de vedere legislativ, CE nu mai are nicio putere

– Consiliul va dezbate în grupurile de lucru, prezidate de la 1 ianuarie 2019 de un român și când are un text va negocia cu Parlamentul European

-Eu, din partea PE, voi negocia de partea cealaltă a mesei cu un român

– În Consiliu sunt reprezentanți ai tuturor statelor membre

– Negocierile se fac într-un grup de lucru unde este un reprezentant al fiecărui stat membru

– Am vrut să vă explic aceste lucruri de ce această discuție este utilă, eu ce preiau de aici, pot să îl fac

– Eu sunt acum responsabil pentru politica de Transport a UE, 40 de miliarde de euro

-Bugetul propus acum de CE este de 1,11% din PIB, bugetul de acum e la 1%, eu ii spun bugetul Cameron pentru că fostul premier britanic l-a propus

– Propunerea PE este de 1,3%, în urma unor calcule, pentru menținerea sau creșterea unor politici, va fi o negociere

– Toată lumea e de acord că acest buget, alături de politici, trebuie să treacă înainte de alegerile din 2019

-E populism în toată Europa, inclusiv la noi. E o muncă de a spune cetățenilor unde și ce face Europa

-Bugetul este construit pentru 27 de state membre, avem mai puțini bani la venituri după Brexit 

-Consiliul European a cerut bani pentru apărare, securitate, rezolvarea problemei migrației

– Sunt politici noi care au cerut bani noi, e o scădere pentru că Marea Britanie e contributor nu beneficiar

– Politica de coeziune ocupă aprox 30% din buget, e o propunere cu câteva procente mai mică decât actuala alocare

-Vrem să facem mai multe proiecte, având cofinanțare de 70% sau facem mai puține proiecte, dar cu mai mulți bani, 85% finanțare?

-Din propunerea CE, nu este f clar ce se întâmplă cu politica de coeziune. Pentru prima oară avem alocarea națională, o cifră dată în lege – o problemă mare, pentru că toată lumea se va concentra pe cifră, nu și pe reguli, că uite cât are România și cât are Portugalia

-Fondul de coeziune pt toată Europa care e locat pt Portugalia, Grecia și toate statele din est foste comunite a scăzut. Fondul social a crescut puțin

-Ar trebui să privim aceste date pentru a ști cum stăm, unde am crescut, unde am scăzut. Eu cred că am crescut la fondul social și am scăzut pe coeziune

-Este foarte bine că se pot aloca bani pe zona urbană, o veste bună pentru orașele mici

-Despre Semestrul european: În fiecare an, Comisia Europeană dă niște recomandări fiecărui stat. În cazul în care nu le pui în aplicare: pot fi suspendate sau reduse fondurile pt această zonă

-Directiva pentru detașare: pe noi ne afectează, Franța a insistat pe ea. Noi am fost într-o minoritate pe blocaj și a trecut în Consiliu fără probleme. Acolo a fost Ministrul Muncii prezent. (…) Această reducere de 45% la fondul de coeziune a fost aprobată și de comisarul pentru coeziune.

– Politica de coeziune este f importantă pt noi. Moldova reprezintă a cinea regiune ca sărăcie din Europa, noi, Oltenia suntem a șaptea. Banii europeni vin exact pentru aceste regiuni, că lanoi sunt aceste decalaje mari, banii aceștia trebuie să se întoarcă la noi în regiune. Banii de transport, din păcate, nu se întorc la noi, din păcate, nici Sibiu-Pitești nu se face. În 10 ani, acest decalaj nu s-a redus, nu am investit unde trebuie acești bani

Întrebare despre autostrada Pitești-Sibiu, se poate face ceva pentru grăbirea procesului?

Întrebare 2: trebuie să existe o aumită logică în repartizarea fondurilor pe investiții care creează locuri de muncă sau acțiuni sociale. Remarcă: am înțeles eforturile dvs pt a se închide minele de lignit până în 2024. Eu am spus cu alte ocazii că este o greșeală enormă să le închizi pe motivul că activitatea ar fi poluantă. Deja există tehnologie la mondial despre gazificarea cărbunelui, o metodă superioară de extracție. Dacă statul român ar încerca o investiție, aici ar constata că rezultă mai multă energie electrică, mai multă căldură, iar din CO2 pot rezulta detergenți coloranți și, implicit, locuri de muncă. Statul român poate prelungi acest termen?

Întrebare despre regiunile sărace – au rămas sărace deși am avut fonduri europene. Știm foarte bine că există și populație săracă, și regiune săracă în infrastructură și săracă în economie, dacă tot împărțim sărăcia, riscăm să rămânem săraci. Trebuie să încercăm să dezvoltăm economic – degeaba punem canalizare în sate care se depopulează. Dacă dăm bani și zonei private astfel încât să dezvoltăm economic zona, oamenii vor avea bunăstare. Cum au reușit polonezii, deexemplu, să atragă fondurile și să contribuie la dezvoltare?

Marian Jean Marinescu: 

Despre autostradă: în actualul exercițiu financiar, fiecare stat membru a fost obliga să prezinte niște strategii. Adică să nu duc o autostradă unde nu am economie, să arăt că am o idee clară și convergentă pentru dezvoltarea convergentă. Dar nu avem nici până acum o strategie pe energie, de exemplu. Celebrul masterplan pentru transport este o rușine pt că banii care finanțează politica de transport sunt din politica de coeziune, cei 6,9 miliarde de euro și vin și din fodnurile de dezvoltare regională vin datorită Olteniei și Moldovei, în principal, iar masterplanul prevedea proiecte în alte zone.  

Revenind la Sibiu-Pitești, am mari dubii că se va realiza această autostradă. Întâi s-au fpcut 2 apeluri de licitații și prețul de referință este 11 milioane pe km, e preț pentru România acesta, e foarte mult. După aceste licitații, pe SEAP mai este decât una-Pitești-Curtea de Argeș, cealaltă nu știu unde este, după care au dublat prețul, e 3,4 miliarde acum, sub scuza că 1,6 suma inițială nu avea TVA. Nu mai spun că toate studiile geo se fac, se refac, că acolo se dau bani, și e normal cumva, dar se presupune că te și apuci de treabă. Faptul că nu vrea UE este o poveste. 

Despre mediu: Când erau peste 30 de grade la Râmnicu Vâlcea, acum suntem fericiți că e sub 40 de grade. Trebuie să facem ceva, să ne gândim despre cum să ajungem la tehnologia cărbunelui curat- se face greu, cu mari investiții- ori să ne redirecționăm și să avem grijă de forța de muncă. Cine trebuie să se intereseze? Întreprinderile în cauză care au făcut eforturi foarte mari, investiții care să reducă emisiile. (…) Am cerut într-un raport al PE, nu este foarte clar prevăzut în propunere, dar o să insistăm ca pentru ca regiunile să primească bani pentru tranziția la o energie curată. 

Întrebare legată de bugetul UE pentru cercetare: este prevăzută o sumă mai mare decât acum și ce strategie are România pentru a asimila fonduri mai mari pentru cercetare? 

Marian Jean Marinescu, despre cercetare: Fondul se cheamă Horizon Europe. Sunt bani care vin pe cercetare, dar nu sunt suficienți. (…) Criteriile pentru alocarea fondurilor sunt: excelență, impact, calitatea și eficiența implementării . Și vedem ce amendamente pot depune. Ideea mea era să înlocuim ”excelență” cu ”valoarea ideii”. Avem nevoie de inovare.

Întrebare: Nu avem un ecoduct în România. Se discută mereu de parteneriatul public-privat, se poate aplica și din zona de societate civilă?

Marian Jean Marinescu: E ca la bancă, mă duc cu o idee la bancă și dacă e bună, îți dă banii. La noi nu e posibil așa ceva. Dar la cercetare, cei din fața noastră trebuie să știe să o evalueze.

Despre birocrație: 90% dintre reguli nu sunt de la UE, sunt de acasă. Luați regulamentele făcute de UE și apoi luați ghidurile făcute de noi. Despre inteligența artificială: orice stat când vine și preia președinția rotativă vine cu niște priorități ale statului respectiv. Bulgaria a venit cu aderarea Balcanilor, dar a început din timp. Și a mai avut o prioritate: infrastructura din Balcani, periculoasă pentru noi pentur că noi rămânem pe afară. Noi nu avem niciuna. Eu aș fi propus Moldova, să obținem ceva pentru ea, sau securitatea energetică, inteligența artificială. Am spus-o în fața mai multora, dar nu a venit niciuna. Avem lucruri grele e făcut, dar trebuia să venim și noi cu ceva al nostru.

Despre agricultură: Atât coeziune și agricultura au fost sub atacul celorlalte state UE, să tăiem din fonduri. La dezvoltare rurală pierdem 25%, ca toate statele de altfel, aici am avut cel mai mare grad de absorbție, să vedem cum putem să facem ceva. Plafonarea la 100.000 de euro pe fermier – va fi o discuție amplă. majoritatea nu vor această plafonare, unii iau milioane de euro pe anumite suprafețe. Zonele dezavantajate în România, din punct de vedere plăți directe: tot Bărăganul, pentur un simplu motiv – sunt 9 criterii în regulamentul actual și are voie statul membru să folosească unul singur. România a ales calitatea de apă la sol. Asta înseamnă 30 de euro în plus pe hectar. Acum ar trebui să vedem cum facem.

Avem producători de mere care nu au ce să facă cu producția. Există o variantă de ajutorare la nivel european?

Marian Jean Marinescu: Există o modalitate de ajutorare. Regulile pentru „cei răi” nu trebuie să îi afecteze pe ”cei buni”. O problemă este cofinanțarea. Se poate lua pe dezvoltare rurală o sumă pentru a-ți face afacerea. și apoi spre Invest EU să faci un parteneriat cu un alt privat. 

Despre educație: Educația nu ține de competența europeană, ci la nivel național. Europa se implică cât poate, dar nu prea mult pentru că altfel i se dă peste mâini. Sunt programe precum Erasmus care primesc, la propunerea noastră, mai mulți bani. Sistemul de educație trebuie schimbat de noi. 

Există un site, eubudgetforthefuture, unde sunt toate regulamentele propuse. Acolo, parte dintre ele sunt deja în limba română. 


Propunerea Comisiei Europene privind finanțarea politicii de coeziune din 29 mai face parte din propunerea de buget pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (2021-2027) lansată de executivul european la 2 mai prevede un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euroechivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27.

Dintr-un buget de 373 de miliarde euro în angajamente pentru perioada 2021-2027 destinat coeziunii, România ar urma să primească 30,7 miliarde de euro în perioada 2021-2027, luând în calcul inflația. Astfel, România va beneficia de o creștere cu peste 7 miliarde de euro a finanțărilor din cadrul politicii de coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 în comparație cu actuala perioadă de programare financiară.

Propunerea Comisiei Europene poate fi consultată aici, aici și aici.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Published

on

© Votez pentru Sănătate

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează joi, 26 noiembrie, o dezbatere online consacrată necesității unui parteneriat strategic pentru domeniul sănătății.

Evenimentul, intitulat “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?”, va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană de la ora 11:00.

Prin această dezbatere, organizatorii își propun discutarea priorităților partidelor pentru următorii 4 ani în domeniul sănătății și ce măsuri propun formațiunile politice pentru o sănătate europeană, mai ales în contextul în care în viitoarea perioadă de programare financiară europeană 2021-2027, România a luat decizia de a elabora în premieră un program operațional dedicat sănătății, bazat pe strategia națională de sănătate, cu o alocare de circa 4,7 miliarde de euro din fonduri europene.

“Votez pentru Sănătate” este o campanie de informare și implicare publică, lansată în octombrie 2016,  o iniţiativa a Coaliţiei “Votez pentru sănătate”, care își propune să facă din sănătate o prioritate pe agenda publică și să genereze schimbare în sistemul de sănătate.

Peste 20 de entități și instituții s-au alăturat Coaliției: asociații profesionale, societăți medicale, asociații de pacienți, companii private, experți. 

Continue Reading

EVENIMENTE

Centrul Prevenire a Conflictelor & Early Warning lansează două volume consacrate efectelor pandemiei COVID-19 asupra lumii (LIVE, 20 noiembrie, ora 15:00)

Published

on

Centrul de Prevenire a Conflictelor & Early Warning organizează vineri evenimentul de lansare a cărților „Coronavirus pandemic and the changes of the world”, coordonat de Iulian Chifu și de Dumitru Șaranuța și „Technology and social media and their impact on the human being, society and politics”, coordonat de Iulian Chifu și Lavinia Savu.

Evenimentul va avea loc vineri, 20 noiembrie 2020, ora 15:00, în format online, accesul fiind posibil pe platforma Zoom.us (https://zoom.us/j/98087071826 / Meeting ID: 980 8707 1826) și va fi transmis live de CaleaEuropeana.ro.

Evenimentul va beneficia de prezența ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu și a ministrului apărării naționale, Nicolae Ciucă.

De asemenea, sunt invitați Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe; Iulian Fota, directorul general Institutului Diplomatic Român; Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale; dlui Narciz Bălășoiu, directorul CPC-EW; și Alina Inayeh, director al German Marshall Fund of the United States.

Totodată, vor participa și cei doi coordonatori, Iulian Chifu și Dumitru Șaranuța.

Continue Reading

EVENIMENTE

NATO Youth Academy începe luni la București pentru a pregăti o nouă generație de tineri în domeniul securității internaționale

Published

on

© NATO Youth Academy

NATO Youth Academy, printre cele mai importante proiecte de mentorat din România pentru formarea noii generații de experți în studii de securitate și relații internaționale, organizat de Asociația ESCU, în parteneriat cu Divizia de Diplomație Publică a NATO, va desfășura cea de-a doua ediție în acest an într-un format nou, exclusiv online, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Evenimentul va avea loc în perioada 2-7 noiembrie cu cei mai cunoscuți experți și practicieni din zona relațiilor internaționale, atât de la nivel național, cât și european. NATO Youth Academy 2 îi invită pe tinerii profesioniști, selectați în urma unui apel public național din toate centrele universitare din țară, să participe într-un amplu program de pregătire în domeniul relațiilor internaționale, diplomației publice și studiilor de securitate, care să le faciliteze o mai bună înțelegere a provocărilor de securitate actuale, contribuind, de asemenea, la dezvoltarea abilităților personale, necesare pentru a răspunde exigențelor unor viitoare cariere într-un mediu internațional dinamic.

La fel ca și anul trecut, participanții vor avea șansa să interacționeze prin intermediul unei serii de prelegeri, conferințe, dezbateri și mese rotunde – cu personalități de renume – cu reputație internațională –  din zona academică, militară, diplomatică și politică, fără de care reușitele României în cadrul NATO nu ar fi fost aceleași, care vor readuce în România, chiar și în context pandemic, o nouă ediție concentrată de data aceasta pe armele biologice și dezinformarea din jurul amenințărilor hibride.

Cine sunt principalii vorbitori?

Printre numele deja confirmate se numără: dl. Mircea Geoană, Secretar General Adjunct al NATO, dl. General-Maior Iulian Berdilă, Şeful Statului Major al Forţelor Terestre; dl. Iulian Fota, Directorul General al Institutului Diplomatic Român; E.S. dna. Simona-Mirela Miculescu, director al Biroului Organizaţiei Naţiunilor Unite de la Belgrad; dna. Simona Cojocaru, Secretar de stat, șef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale; dl. Ioan-Mircea Pașcu, Ministrul Apărării Naționale în mandatul căruia România a aderat la NATO și fost vicepreședinte al Delegației Parlamentului European pentru Relațiile cu Adunarea Parlamentară NATO; dl. Cristi Dănileț, judecător din anul 1998, fost consilier al ministrului justiției în perioada 2005-2007 și membru CSM în perioada 2011-2016 și dna. Gabriela Horoșanu, unul dintre cei mai apreciați diplomați români din cadrul Reprezentanței Permanente a României la NATO, cu o pregătire multidisciplinară ce îmbină relațiile internaționale, medicina – studiul bolilor infecțioase – și inteligența artificială.

Printre speakerii confirmați mai amintim de: dl. Ioan-Cosmin Mihai, fondator și vice-președinte al Asociației Române pentru Asigurarea Securității Informației și trainer al Agenției UE pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL); dl. Radu Magdin, expert în comunicare strategică și lider emergent NATO al Consiliului Atlantic al SUA (2014), Trendsetter Forbes România (2014) și Lider la Warsaw Security Summit (2015); dl. Colonel Constantin Spînu, Şeful Direcţiei informare şi relaţii publice a MApN și dl. Locotenent-Colonel Constantin Bălan, Șeful Biroului de Presă al MApN; dna. Angela Grămadă, președintele Asociației Experts for Security and Global Affairs; dl. Hari Bucur-Marcu, expert în securitate internațională; dl. Robert Lupițu, redactor-șef CaleaEuropeana.ro; dna. Benedicte Borel – Building Integrity Team Leader NATO; dna. Doyin Adele Shiyanbola, Șefa secției politice a Ambasadei Marii Britanii și dl. Amir Sagron, Vice-ambasador al Israelului la București.

© NATO Youth Academy

Scurt context al acestei ediții

Istoria geopolitică recentă arată că tot mai multe evenimente din sfera securității internaționale tind să prindă contur și să inunde, tot mai frecvent, agenda publică a guvernelor naționale și a organizațiilor internaționale de profil.

Disputa din Mediterana de Est dintre Grecia și Turcia, decizia recentă a Armeniei de a declara legea marțială și de a mobiliza trupele în regiunea Nagorno-Karabakh, protestele masive de stradă din Belarus și Bulgaria, precum și practica – tot mai frecventă – a otrăvirii liderilor opoziției politice din Rusia sunt subiecte ce vor avea un impact semnificativ asupra securității regionale.

Suntem noi pregătiți ca țară să reducem la maximum daunele și să ne asumăm un rol activ ca mediatori? Care este poziția NATO și ce eforturi sunt întreprinse de Alianță zilele acestea pentru detensionarea acestor episoade speciale?

Acestea vor fi câteva dintre subiectele abordate în timpul programului, vom discuta timp de o săptămâna despre toate acestea și ne îndreptăm – în contextul pandemiei – întreaga atenție asupra istoriei armelor biologice și modalităților de contracare a acestui nou tip de amenințare hibridă. Vom aborda, totodată, conflictele înghețate din zona Caucazului care riscă să pună în pericol balanța de putere din zonă și eforturile NATO de a menține un dialog permanent cu țări ale căror regimuri politice vin în contradicție cu valorile promovare de Alianță.

Din cauza situației epidemiologice actuale, ediția din acest an va fi organizată exclusiv online și transmisă din studiourile NATO Youth Academy, găzduite de AWE. Adaptive Work Environment.

Asociația ESCU și Divizia de Diplomație Publică a NATO (Bruxelles), organizatorii acestui program unic de formare a noii generații în spiritul valorilor transatlantice, duc mai departe tradiția începută în 2019 – în contextul campaniei globale #WeAreNATO și al aniversării celor 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Mai multe detalii despre program:  https://world-experience.ro, precum și pe www.asociatiaescu.ro.

Asociaţia ESCU înseamnă Educaţie, Societate, Cultură, Umanitate. Suntem o organizaţie nonguvernamentală tânără, independentă, apolitică, nonprofit, având obiectivul principal de a îmbunătăţi nivelul cultural şi educaţional al publicului din ţară. Principala noastră directive de activitate este dezvoltarea ofertei culturale din spatial public românesc prin proiecte inovatoare care au ca misiune susținerea practicilor culturale la nivel național și multidisciplinar. 

Asociația noastră operează la intersecția dintre creativitate, artă și antreprenoriat cultural, organizând evenimente, programe educaționale, cercetare experimentală și suport pentru producția proiectelor artistice, precum și programe de mentorat în diplomație și relații internaționale.  Proiectele noastre de referință, axate pe domenii precum diplomația culturală și publică, relații internaționale, publicitate și branding, sunt World Experience Festival/Festivalul Ambasadelor, NATO Youth Academy, Diplomatic Backstage Program și Made in RO: muzeu de publicitate și branduri românești, cu trei ediții la activ.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

MAREA BRITANIE19 mins ago

Brexit: Uniunea Europeană și Regatul Unit reiau negocierile în format fizic la Londra, în încercarea de a depăși aceleași ”divergențe fundamentale”

ROMÂNIA1 hour ago

Eurostat: România, țara din Uniunea Europeană care investește cel mai puțin în cercetare

ROMÂNIA1 hour ago

Adrian Teban, primarul orașului Cugir, a fost ales președinte al Asociației Orașelor din România

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru vrea să convingă guvernele din UE să sprijine generațiile viitoare în planurile naționale de redresare și reziliență

EDITORIALE2 hours ago

Op-ed | Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell, la 25 de ani la lansarea cooperării euro-mediteraneene: Putem fi mai puternici numai dacă rămânem împreună

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Deputații europeni se așteaptă ca UE să își intensifice producția de medicamente prin noua Strategie farmaceutică pentru Europa

U.E.2 hours ago

Ungaria și Polonia anunță vor continua să blocheze bugetul multianual al UE în cazul condiţionării fondurilor europene de respectarea statului de drept: Un astfel de mecanism necesită modificarea tratatelor

FONDURI EUROPENE2 hours ago

DOCUMENT Planul Național de Redresare și Reziliență: Cum vor fi investite cele 30,44 miliarde de euro pe care Guvernul se angajează să le folosească integral pentru dezvoltarea României

SUA2 hours ago

Donald Trump a declarat că va părăsi Casa Albă dacă victoria lui Joe Biden este confirmată de Colegiul Electoral

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Eurodeputații condamnă noua lege a avortului din Polonia: UE trebuie să reacționeze la ”prăbușirea statului de drept”

ROMÂNIA21 hours ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.5 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA5 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă6 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA6 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Advertisement
Advertisement

Trending