Connect with us

EVENIMENTE

VIDEO&TEXT Biroul de Informare al Parlamentului European în România și Centrul European al Consumatorilor organizează dezbaterea ”Drepturile în economia digitală. O provocare pentru consumatori”

Published

on

Biroul de Informare al Parlamentului European în România și Centrul European al Consumatorilor (ECC România) a organizat la București, în data de 16 martie 2018, o masă rotundă cu părțile interesate având ca temă drepturile consumatorilor în economia digitală.

Evenimentul a fost transmis LIVE în format VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeana.ro, cu începere de la ora 10:30.

VIDEO I

VIDEO II

LIVE TEXT

Irina Chirițoiu. Ieri s-a srăbătorit Ziua mondială a consumaotrului. Pornind din 1962, când Kennedy a menționat cât de importante sunt drepturile consumatorului, începând cu anul 1963 această zi fiind sărbătorită la nivel mondial. 

Cristian Preda (PPE). Mulțumesc pentru oportunitatrea de a discuta despre o temă importantă. Economia digitală este o provocare politică și economică. Tehnologia informațiilor a acaprat societățile. Citeam zilele trecute un pasaj al lui Hannah Arendt. Astăzi, un asemenea discurs, este ininteligibil pentru un tânăr care vede munca din perspectiva economiei digitale. La nivelul UE sunt provocări. Ceea ce e clar este că a devenit pentru noi toți un lucru de bun simț că este nevoie de un lucru concertat la nivel UE. Acesta este punctul de la care s-a plecat când s-a decis crearea unei piețe digitale unice. Cea mai recentă concretizare a acestei ambiții este revizuirea din mai a strategiei CE din 2015. 

Foto: Calea Europeană

Scopul principal al acestei strategii este de a pune bazele unei economii unice. Doar 4% din serviciile online sunt oferite pe o piață europeană digitală. Valoarea adăugată a pieței unice digitale ar fi de 4.15 milairde de euro și câteva sute de locuri de muncă, dacă acest procent ar crește. S-au indentificat 3 axe imbunătățirea accesului la piața unică digitală, rețele și infrastructuri digitale, susținerea dezvoltării. 

Ce a făcut PE? Parlamentul a fost mai ambițios decât Comisia când s-a discutat despre dinamizarea economiei digitale. Vede strategia din perspectiva cetățenilor, intreprinderilor și sectorului public. Deputații europeni au insititat asupra ideii de a transforma diversele sectoare ale economiei reale în economie digitală. Cât privește chestiunea consumatorului, PE a cerut ca drepturile cetățeanului să fie respectate în același mod în economia digitală, la fel ca în economia reală. 

Până în prezent, au venit de la CE peste 40 de inițiative. Ameliorarea accesului la piața digitală ar face ca consumatorii europeni să economisească peste 11 mialirde de euro. Din cauza barierelor din legislație, doar 15% vin din economia digitală. 

Dintre cele 40 de inițiative, sunt 3 pe care le-aș marca.

Abolirea costurilor de roaming. Importanța vine din faptul că 34% dintre cetățeni călătoresc întru-un an cel puțin o dată și mai mult de jumătate au declarat înainte de a fi adoptată această decizie că nu folosesc telefonul pentru că este prea scump. 

Cazul accesării serviciilor online la care ești abonat în momentul deplasării în alte state membre. LA 1 aprilie, un consumator va putea accesa conținutul site-ului unde este abonat oriune unde se află în lume. 

A treia chestiune ține de geoblocare. Consumatorii nu vor mai fi blocați sau redirecționați, începând cu finalul acestui an, către alt site, indiferent unde se află. 63% dintre site-uri nu lasă un client să cumpere produse decât din statul său. 

Cetățenii sunt obligați să se adapteze la o economie digitală în expansiune. Există o neîncredere în digital. Este clar că sănătatea sau energia ar putea beneficia de pe urma economiei digitale, de aceea fiind nevoie de investiții la nivelul statelor membre.  Aceasta trebuie să fie făcute rapid pentru a reduce fragmentarea economiilor emergente. 

Maria Grapini (S&D). Ceea ce am vrut noi să demonstrăm în propunerile din PE este că trebuie să mergem concomitent, pentru a dezvolta piața unică digitală, cu educația în acest domeniu. Trebuie să ținem cont de o educație în o piață unică digitală. 

Foto: Calea Europeană

Am dorit să facem măsuri reparatorii pentru consumatorii în caz de neconformitate a conținutului digital.

Un raport pe care îl consider importat, este un portal digital unic la nivel european. Noi vrem prin acest portal să creăm oportunități pentru cetățeni, consumatori, lucrători. 

Un alt raport importat vorbește de platforme online și piață unică digitală. Ne-am gândit la consumatori. Cercetarea de piață este foarte scumpă. 

Un alt raport este cardul european pentru servicii. Cardul  era excelent. Deținând acest card, însemna că exista o autoritate națională la tine în țară. 

Un alt raport a fost cel privind piața unică digitală. S-a dorit consolidarea protecției consumatorului.

Alt raport privește un cadrul liber de date fără carater personal. Trebuie să venim cu amendamente.

Alt raport, cel referitor la propunerea de regulament privind serviciile de livrare a coletelor a fost votat pentru că aici trebuia să avem un regulament unitar. Regulamentul, știți, este obligatoriu. Ne-am dorit să fie o uniformizare. 

Juncker prezenta de ce avem noi nevoie de această piață unică. S-a constatat că 60% dintre cetățeni trăiesc în alt stat decât în cel de origine. 

Condițiile pentru consumatori sunt mai bune pentru statele care sunt în nord și vest, decât pentru cele din sud și est. Noi trebuie să facem această educație a acetățenilor, de a se adresa intituțiilor, de a face petiții, dar și de a ști și conștientiza drepturile pe care le are.

Foto: Calea Europeană

Răzvan Popa(S&D). Economia digitală este o realitate în continuă evoluție. Sunt trei lucruri asupra cărora aș dori să mă refer. În primul rând, dacă ne referim la economia digitală nu putem să o facem fără să discutăm fără securitatea cibernetică pentru că este vorba de foarte mulți bani. Confrom unei statistici a anului trecut, fraudele au ajus la 600 de miliarde de dolari, în creștere față de anul 2014. În acest context, este o provocare nu doar la nivel european, ci și mondial. 

Avem internetul cu cea mai mare viteză. La nivel Europei suntem însă codași în ceea ce înseamnă accesul la internet. 

Un al doilea aspect este cel legat de competențele digitale și aici avem un rol cu toții în ceea ce privește diminuarea diferențelor între urbal și rural, cei în vârstă și cei tineri. Piața digitală trebuie să aibă un rol incluziv. 

Al treilea aspect este cel legat de preocuparea și companiile care activează în acest domeniu, al economiei digitale. O problemă care s-a ridicat la nivel european este impozitarea companiilor care activează în acest domeniu. Companiile care înregistrează profituri imense în Europa plătesc taxe reduse. S-a adoptat săptămâna trecuta ca aceste companii să plătească impozitul în statele în care activează, nu în cele în care își au sediul social. 

Cred că cele trei direcții sunt foarte importante și faptul că România are o piață în continuă expanisune este un lucru bun, dar și o provocare pentru că trebuie să așezăm lucrurile pe un făgaș normal. 

Florinel Ioan Chiș. România este un stat norocos deoarece partea de fraudă este cea mai mică din Europa. Privind partea de conectivitate, este adevărat că avem internet de viteză bună, dar acest lucru este concentrat în orașe mari. Un alt aspect, la capitalul uman, ne situăm tot pe ultimul loc. Îmbătățirea infrastructurii digitale este esențială. 

7%din IMM se folosesc de comerțul online. Suprataxarea nu va avea alt impact decât de a crește pretul produsului final.

Bogdan Marcel Pandelică

-Mă bucur că suntem la o masă rotundă. Aceste subiecte au fost pe agenda noastră de lucru, ieri a fost Ziua Mondială a Consumatorului. Trebuie să ne cunoaștem drepturile și să le facem respectate.

E greu să vorbim despre o radiografie a comerțului online deoarece există o dinamică mare în comerț. Vânzările sunt de peste 5 milioan de lei pe zi, problemele pot apărea în fiecare moment. Am câteva perspective: legislație existentă, în desfășurare și în viitor. Ne dorim ca legislația să ajute consumatorul să fie protejat. Legislația este bazată pe câteva directive care au fost implementate în România în anii trecuți. Este importantă legislația din această zonă, inclusiv cea legată de garanțiile produselor. Vorbim de protejarea consumatorului, dar nu și înainte de educația care ar trebui făcută unui consumator. Participăm la o serie de programe. Controlalele în acest domeniu sunt bazate pe tematici și reclamații. Noi instrumentăm fiecare reclamație.

Reușim să rezolvăm reclamațiile, avem o serie de teme de discuție. Termenele sunt de 30 de zile, dar se mai pot adăuga încă 15 zile. În zona turistică erau multe site-uri care comercializau pachete turistice. Site-urile care vând pachete turistice trebuie mai întâi llicențiate de către Ministerul Turismului. Mai sunt tematici generate de UE, tematici legate de riscuri. 

În afară de acea directivă legată de serviciile directe, mai avem și geoblocarea dar și demersurile care urmează a fi făcute de PE, inclusiv în ceea ce privește furtul identității a persoanelor fizice.

Florinel Ioan Chiș 

În legislație este obligația magazinelor online să afișeze aplicația SOL, dar în prezent nu este disponibil acest lucru.

Pentru comerțul online din România care a avut o creștere semnificativă, s-a păstrat trendul de o creștere de 40%. Acest lucru are impact peste tot în economie, dacă ne uităm la companiile de curierat care au crescut foarte mult. Comerțul online încearcă să susțină toate aspectele din economie. În ceea ce înseamnă cross-border, până acum aveam o serie de mici comercianți care se adresau unei piețe locale, limitate. Există un potențial chiar uriaș de creștere și acesta se reflectă în încrederea din partea clienților. În online putem lua  o decizie informată. Anul trecut am depășit pragul de 2,8 miliarde de euro. Nu includem aici vânzarea pachetelor de turism. 

În ceea ce privește securitatea și plata cu cardul, 14% dintre clienți plătesc cu cardul. România este cea mai sigură țară din UE în ceea ce privește plata cu cardul.

Trebuie asigurat un standard uniform în ceea ce privește rezolvarea unor situații pe partea cu comerțul online.

Dacă vrem să facem comerț digital în UE ar trebui să avem aceleași reguli. Responsabilitatea producătorilor – magazinul online e responsabil în fața consumatorilor. Magazinele online alocă resurse semnificative pentri un grad cât mai înalt al satisfacției.

Întrebări

Maria Grapini: Cum se asigură plata online? Cum s-a gândit licențierea plății online. Ar putea fi o suprareglementare pentru pachetele turistice. Rapoartele sunt la nivel mic. De câte ori nu v-ați dus la un bancomat și nu ați găsit bani. Garanția de uniformitate trebuie să existe. S-a pus problema cine dă garanția? Producătorul sau comerciantul?

Bogdan Marcel Pandelică: Este vorba de pachete de servicii turistice. Discutăm despre capacitatea și pregătirea celor care sunt în echipa respectivă de a vinde acele servicii turistice. Vrem să găsim o metodologie unitară la nivel UE în ceea ce privește producătorii vestici și estici. Până la sfârșitul anului vom avea o imagine clară asupra acestor aspecte. Este foarte greu să ajungi la o soluție între consumator și producător doar printr-o măsură impusă.

Gabriela Diaconescu: În legătură cu taxa de mentenanță a domeniilor .ro. Dacă nu plătesc taxa de mentenanță nu mai pot folosi domeniul. De ce sunt obligată să o fac?

Maria Grapini: Nu se aplică retroactiv. Dacă contractele care se încheie după introducerea legislației ar fi taxate și celelalte nu, ar fi o concurență neloială față de cele site-urile care au fost deschise înainte de aplicare legislației.

Irina Chirițoiu: Modalitățile de plată – avem un procent de 26% din site-uri care nu au putut prelua comanda deoarece aveau modalități diferite de plată. Site-urile ofereau interfețe diferite în funcție de cetățenie, naționalitate sau domiciliu. Am avut cazuri pe partea de geo-blocare. 

Cristina Dumitrașcu – Temei pentru preluarea datelor cu caracter personal – consimțământ:

Temeiurile în conformitate cu acest regulament european sunt precum cele românești: -consimțământul;  executarea contractului – putem prelucra date care ne sunt necesare pentru îndeplinirea serviciului; îndeplinirea unei obligații legale; interesul legitim al operatorului- balanță între cel al operatorului și cel al persoanei vizate; interesele vitale ale persoanei vizate; 

Consimțământul

– liber obținut

-nu trebuie obținut într-o relație de presiune

-trebuie dat efectiv pentru fiecare scop

-solicitarea pentru el să fie distinctă de orice alte notificări cerute clientului

-depinde modalitatea de contactare

-trebuie exprimat printr-o acțiune clară a consumatorului, acțiunea trebuie să fie expresă și pozitivă

-trebuie să fie cât mai concisă și inteligibilă

-trebuie să fie formată entitatea care operează datele

-posibilitate de retragere a consimțământului prin aceeași modalitate prin care s-a făcut

-demonstrarea acestuia, trebuie documentat

-evidență a clienților care și-au retras consimțământul

Tudor Galoș

GDPR – puțină lume știe că în Parlamentul European se pot implica persoane în legislația europeană. Cu toate că suntem într-o eră digitală continuă practica ca între mediul politic de business să existe disrupții. Este nevoie de dialog și o implicare mult mai serioasă. Legea GDPR este o lege foarte bună, importantă. Sunt multe țări care o implementează în statele lor.

Este foarte greu să reglementezi prin proceduri IZO. Dreptul la intimitate este important, este unul fundamental. Când pornești o implementare a normelor GDPR începi de la factorul uman. Noi începem prin a explica normele. Toți acești data broker fac profilări despre oameni, profil psihometric și pot fi manipulați. Aceste lucruri sunt făcute pentru a radicaliza oameni, pentru a le da convingeri politice. GDPR reglementează, limitează acest lucru. Organizațiile trebuie obligate să informeze. Este un factor care limitează explozia de generare aleatorie.

Cum pot oamenii să își exercite drepturile? Suntem oameni și avem drepturi și trebuie să învățăm să le folosim. Datele personale sunt ale noastre, nu ale companiilor. Organizațiile nu pot deține date cu caracter personal, ele doar sunt custodele lor. Ne putem împotrivi folosirii lor, le putem șterge, transfera. 

În zona de marketing oamenii sunt creativi și făcuți să încalce regula. Zilnic apar noi și noi spețe. După ce se trece la implementarea măsurilor organizaționale și tehnice, trecem, închidem totul cu o sesiune în care stăm să răspundem întrebări. Aceasta este partea cea mai grea.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

1.Maria Grapini: Regulamentul nu poate intra peste la subsidiaritate. Există diferență de preț indusă de TVA.

Este foarte bine că ne putem gestiona datele cu caracter personal. Există atacurile cibernetice. S-a gândit un nou grup de control, dar s-a constatat că s-au întețit aceste atacuri.

2.Dacă o țară investește foarte puțin în educarea consumatorilor cu privire la drepturilor lor, nu se paote face nimic?

Maria Grapini: Cred că ONG-urile pot fi de real folos când o țară nu pote face campanii ample de informare.

3. Facturare online. Cum se poate schimba acest lucru?

Tudor Galoș: Mare parte dintre ele respectă directivele europene. Vor trebui făcute modificări în ceea ce privește partajarea cu terțe părți. Limbajul trebuie să fie cât mai ușor accesibil.


”Pornind de la o radiografie a comerțului on-line în România, cu rate anuale de creștere impresionante, participanții vor dezbate teme precum eliminarea blocajelor geografice în achizițiile on-line transfrontaliere, noul regulament privind protecția datelor cu caracter personal și eventualele modificări legislative necesare pentru o mai bună protecție a consumatorilor în cadrul pieței unice europene”, precizează organizatorii într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro. 

Printre vorbitorii care au confimat participarea se numără deputații în Parlamentul European Cristian Preda (PPE), Maria Grapini și Răzvan Popa (S&D), precum și Bogdan Marcel Pandelică, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), Irina Chirițoiu, directorul ECC România, și Florinel Ioan Chiș, directorul Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO).

Agenda evenimentului

10:00 – 10:30 Înregistrarea participanților, cafea de bun-venit

10:30 – 10:40 Cuvânt de bun venit

Mihai ROȘIORU, Biroul de Informare al Parlamentului European în România

Irina CHIRIȚOIU, director, Centrul European al Consumatorilor România

10:40 – 11:20 Consumatori Digitali: viziunea Uniunii Europene

Cristian PREDA, deputat în Parlamentul European, Partidul Popular European

Maria GRAPINI, deputat în Parlamentul European, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților

Răzvan POPA, deputat în Parlamentul European, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților

→ Sesiune de întrebări şi răspunsuri

11:20 – 12:20 Consumatorul digital din România: cu ce riscuri ne confruntăm?

Bogdan Marcel PANDELICĂ, preşedinte ANPC – O radiografie a comerţului online din România

Florinel Ioan CHIȘ, director executiv ARMO – Ce aşteptări au consumatorii de la economia digitală? Evoluţii în câştigarea încrederii consumatorilor

→ Sesiune de întrebări şi răspunsuri

12:20 – 13:20 Noile provocări ale pieței unice digitale în anul 2018

Irina CHIRIȚOIU, director ECC România – Norme privind geoblocarea

Cristina DUMITRAȘCU, avocat – Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR): o perspectivă juridică

Tudor GALOȘ, consultant – Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR): transpunere în practică

→ Sesiune de întrebări și răspunsuri

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

Gala celei de-a patra ediții a concursului național PatriotFest și-a decernat câștigătorii

Published

on

© Patriot Fest

Decernarea premiilor celei de a patra ediții a concursului național de inovare PatriotFest s-a desfășurat miercuri, 12 ianuarie, la Cercul Militar Național. PatriotFest este singurul concurs național de inovare, organizat de instituții din domeniul apărării și securității naționale.

Concursul urmărește să contribuie la procesul de inovare pentru a crește securitatea României într-o perioadă plină de provocări, când amenințările hibride devin tot mai variate și sofisticate, în special pe fondul pandemiei. Susținerea performanței românești înseamnă nu numai dezvoltarea unei platforme de sprijin și de recompense pentru inovare, dar și o curajoasă încercare de oprire a fenomenului de exod al creierelor, se arată în comunicatul oficial, remis www.caleaeuropeana.ro.

De-a lungul ultimelor ediții, inovatorii români și-au prezentat proiectele, printre care senzori revoluționari, tehnologii de inteligență artificială care transformă fișiere audio în text, securizarea documentelor și a comunicării electronice sau aplicații pe blockchain cu aplicare în securitatea fluxurilor de bunuri, sub formă de prototipuri funcționale. Tematicile sunt împărțite pe categorii largi, dar importante pentru viitor.

Ediția 2021 a PatriotFest a venit cu doua premiere: o tematică fixă, precum și participarea firmelor mici și mijlocii românești. Astfel, inovatorii cu preocupări în domeniul tehnologiilor emergente si disruptive, dornici să contribuie la întărirea securității naționale, au fost invitați să se înscrie, atenția organizatorilor fiind deschisă față de toate tipurile de sisteme autonome – aeriene, terestre și navale.

Ca recunoașterea a sprijinului acordat concursului PatriotFest și promovării cercetării românești, tiltul de Ambasador PatriotFest pentru anul 2021 a fost acordat domnului general maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente din cadrul MApN.

Citiți și: PatriotFest: Compania Leviatan Design a premiat un proiect de sistem autonom de poziționare și urmărire solară în cadrul singurului concurs național de inovare în materie de apărare


„A patra ediție a concursului național de inovare PatriotFest ne arată cât de necesară este o astfel de inițiativă de a susține cercetarea românească. Aceasta sprijină și recompensează inovația, contribuind la păstrarea ideilor valoroase în țară. Cercetarea și educația reprezintă o componentă esențială a securității naționale, iar valoarea adăugată adusă de proiecte precum cele înscrise în acest concurs sporesc valoarea cercetării științifice la nivel național. Sunt încântat să observ cum colaborările încurajate de PatriotFest între cercetători, instituțiile academice, cele din sfera apărării și securității naționale și companiile private, au dat naștere unor proiecte valoroase ce pote aduce o mulțime de beneficii României”, a transmis ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la evenimentul de ieri. 


Căștigătorii ediției 2021 a concursului Patriotfest sunt:

Premiul ediției – Emilian Vlăsceanu – Sistem de operare pentru stațiile de comandă ale sistemelor aeriene fără pilot uman la bord

Premiul I – Cătălin Pârvulescu, pentru proiectul ”Sistem de celule solare fotovoltaice microtexturate pentru creșterea eficienței – integrat în aripa unui avion fără pilot (UAV)”

Premiul II – Alin Istrate, pentru proiectul ”AHRS (Attitude and Heading Referencing System) Sistem de Referențiere, Atitudine și Direcție”

Premiul III – Bogdan Belean, pentru proiectul ”Sistem autonom de poziționare și urmărire solară”

Premiul Cercetare pentru Apărare – Mihai Palade, pentru ”Sistem C4I cu capabilități de integrare, sincronizare și coordonare a sistemelor ISR de tip Uninhabited Aerial System (UAS)”

Premiul Speranța – Bogdan Fîrtat, pentru proiectul ”Platformă aeropurtată pentru detecția explozivilor în zone greu accesibile”

Premiul pentru Inovare – Marius Dima, pentru proiectul ”Sistem optic cu stabilizare mecanică ambarcat UAV”

Diplome de excelență: Ștefan Gergely, pentru ”Sistem de criptare asimetrică tip RSA pentru comunicația cu drone în domeniul Long-Range” și Florin Dumitru, pentru ”Sistem Lansator Automat aeronave fără pilot, H01-30”

Menționăm că ediția 2021 a PatriotFest a avut ca sponsori companiile Boeing din SUA și Leviatan Design din România. Organizațiilor partenere PatriotFest 2021 au fost Asociația UVS Romania, Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară ”PATROMIL” și Liga Studenților Români din Străinătate.

PatriotFest este inițiat de Asociația New Strategy Center și organizat cu sprijinul mai multor instituții din domeniul securității naționale, parteneri în acest proiect: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.

Gala PatriotFest s-a derulat cu respectarea tuturor măsurilor impuse de pandemie, inclusiv testarea cu teste rapide a tuturor participanților.

Continue Reading

EVENIMENTE

New Strategy Center a încheiat seria de dezbateri online ”30 Years Since the Dissolution of the USSR”

Published

on

© NSC

Luni, 20 decembrie 2021, a avut loc dezbaterea finală din seria de evenimente online organizată de New Strategy Center pentru a marca 30 de ani de la disoluția URSS.

Ultimul eveniment a fost dedicat unei analize a modului în care republicile sovietice componente ale URSS și-au câștigat independența, precum și evoluției spațiului post-sovietic. Demisia lui Gorbaciov în Decembrie 1991 a fost finalul unor momente de mare dramatism în multe dintre republicile sovietice care își redescopereau limba, istoria și doreau să devină independente, intrând într-un conflict dur cu centrul unional.

Moderată de George Scutaru, Directorul General al New Strategy Center, discuția a beneficiat de contribuția lui Raivo Vare, fost ministru de stat în perioda 1990-1992, Estonia, Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA și Alexander Iskandaryan, Director al Institutului Caucaz, din Armenia.

Fostele republici sovietice au avut un parcurs istoric diferit. Țările baltice au devenit parte a lumii euro-atlantice, fiind membre NATO și UE, alte state se luptă încă să iasă din sfera de influență a Moscovei, precum Ucraina, Georgia și Republica Moldova, în timp ce altele, precum Belarus sau Armenia, fac parte din structurile politice, economice și militare aflate sub patronajul Rusiei.

Citiți și: New Strategy Center organizează seria de dezbateri online ”30 Years Since the Dissolution of the USSR”

Continue Reading

EVENIMENTE

New Strategy Center, a patra dezbatere din seria dedicată împlinirii a 30 de ani de la dispariția URSS. Discuția a abordat parcursul statelor către democrație și către spațiul euro-atlantic

Published

on

© New Strategy Center

New Strategy Center a organizat vineri, 17 decembrie 2021, a patra dezbatere din seria dedicată împlinirii a 30 de ani de la disoluția Uniunii Sovietice. Intitulată ”30 Years Since the Dissolution of the USSR. The Impact on the Former States of the Communist Camp”, discuția a abordat evaluările și percepția asupra evenimentelor din acel moment din statele fostului Tratat de la Varșovia.

Parcursul acestor state către democrație și către spațiul euro-atlantic după încheierea Războiului Rece a reprezentat un proces marcat de provocări, iar speakerii au prezentat desfășurarea evenimentelor de la acea dată, din perspectiva de martori și experți deopotrivă.

 

La discuția moderată de Ambasador (Ret.) Doru Costea, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, au luat parte ambasador Elena Poptodorova, vicepreședinte Atlantic Club Bulgaria, fost ambasador al Bulgariei în SUA, ambasador Sergiu Celac, președintele de onoare al New Strategy Center, și primul ministru de externe al României după căderea regimului comunist în decembrie 1989, și Dr. Przemysław Żurawski vel Grajewski, membru al Consiliului Consultativ al Centrului pentru Studii Estice, OSW, Polonia.

Citiți și:
30 de ani de la destrămarea URSS: New Strategy Center, dezbatere despre percepția Europei Occidentale asupra acestui eveniment istoric din decembrie 1991
New Strategy Center a organizat prima dezbatere din seria dedicată împlinirii a 30 de ani de la dispariția URSS, având în vedere impactul acestui eveniment în SUA
30 de ani de la dispariția Uniunii Sovietice: New Strategy Center, dezbatere despre modul în care rușii au trăit întregul proces ce a dus la încetarea existenței URSS

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA28 mins ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE44 mins ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA1 hour ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA2 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA2 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO2 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

RUSIA2 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA1 day ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA1 day ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending