Biroul de Informare al Parlamentului European în România și Centrul European al Consumatorilor (ECC România) a organizat la București, în data de 16 martie 2018, o masă rotundă cu părțile interesate având ca temă drepturile consumatorilor în economia digitală.

Evenimentul a fost transmis LIVE în format VIDEO&TEXT pe CaleaEuropeana.ro, cu începere de la ora 10:30.

VIDEO I

VIDEO II

LIVE TEXT

Irina Chirițoiu. Ieri s-a srăbătorit Ziua mondială a consumaotrului. Pornind din 1962, când Kennedy a menționat cât de importante sunt drepturile consumatorului, începând cu anul 1963 această zi fiind sărbătorită la nivel mondial. 

Cristian Preda (PPE). Mulțumesc pentru oportunitatrea de a discuta despre o temă importantă. Economia digitală este o provocare politică și economică. Tehnologia informațiilor a acaprat societățile. Citeam zilele trecute un pasaj al lui Hannah Arendt. Astăzi, un asemenea discurs, este ininteligibil pentru un tânăr care vede munca din perspectiva economiei digitale. La nivelul UE sunt provocări. Ceea ce e clar este că a devenit pentru noi toți un lucru de bun simț că este nevoie de un lucru concertat la nivel UE. Acesta este punctul de la care s-a plecat când s-a decis crearea unei piețe digitale unice. Cea mai recentă concretizare a acestei ambiții este revizuirea din mai a strategiei CE din 2015. 

Foto: Calea Europeană

Scopul principal al acestei strategii este de a pune bazele unei economii unice. Doar 4% din serviciile online sunt oferite pe o piață europeană digitală. Valoarea adăugată a pieței unice digitale ar fi de 4.15 milairde de euro și câteva sute de locuri de muncă, dacă acest procent ar crește. S-au indentificat 3 axe imbunătățirea accesului la piața unică digitală, rețele și infrastructuri digitale, susținerea dezvoltării. 

Ce a făcut PE? Parlamentul a fost mai ambițios decât Comisia când s-a discutat despre dinamizarea economiei digitale. Vede strategia din perspectiva cetățenilor, intreprinderilor și sectorului public. Deputații europeni au insititat asupra ideii de a transforma diversele sectoare ale economiei reale în economie digitală. Cât privește chestiunea consumatorului, PE a cerut ca drepturile cetățeanului să fie respectate în același mod în economia digitală, la fel ca în economia reală. 

Până în prezent, au venit de la CE peste 40 de inițiative. Ameliorarea accesului la piața digitală ar face ca consumatorii europeni să economisească peste 11 mialirde de euro. Din cauza barierelor din legislație, doar 15% vin din economia digitală. 

Dintre cele 40 de inițiative, sunt 3 pe care le-aș marca.

Abolirea costurilor de roaming. Importanța vine din faptul că 34% dintre cetățeni călătoresc întru-un an cel puțin o dată și mai mult de jumătate au declarat înainte de a fi adoptată această decizie că nu folosesc telefonul pentru că este prea scump. 

Cazul accesării serviciilor online la care ești abonat în momentul deplasării în alte state membre. LA 1 aprilie, un consumator va putea accesa conținutul site-ului unde este abonat oriune unde se află în lume. 

A treia chestiune ține de geoblocare. Consumatorii nu vor mai fi blocați sau redirecționați, începând cu finalul acestui an, către alt site, indiferent unde se află. 63% dintre site-uri nu lasă un client să cumpere produse decât din statul său. 

Cetățenii sunt obligați să se adapteze la o economie digitală în expansiune. Există o neîncredere în digital. Este clar că sănătatea sau energia ar putea beneficia de pe urma economiei digitale, de aceea fiind nevoie de investiții la nivelul statelor membre.  Aceasta trebuie să fie făcute rapid pentru a reduce fragmentarea economiilor emergente. 

Maria Grapini (S&D). Ceea ce am vrut noi să demonstrăm în propunerile din PE este că trebuie să mergem concomitent, pentru a dezvolta piața unică digitală, cu educația în acest domeniu. Trebuie să ținem cont de o educație în o piață unică digitală. 

Foto: Calea Europeană

Am dorit să facem măsuri reparatorii pentru consumatorii în caz de neconformitate a conținutului digital.

Un raport pe care îl consider importat, este un portal digital unic la nivel european. Noi vrem prin acest portal să creăm oportunități pentru cetățeni, consumatori, lucrători. 

Un alt raport importat vorbește de platforme online și piață unică digitală. Ne-am gândit la consumatori. Cercetarea de piață este foarte scumpă. 

Un alt raport este cardul european pentru servicii. Cardul  era excelent. Deținând acest card, însemna că exista o autoritate națională la tine în țară. 

Un alt raport a fost cel privind piața unică digitală. S-a dorit consolidarea protecției consumatorului.

Alt raport privește un cadrul liber de date fără carater personal. Trebuie să venim cu amendamente.

Alt raport, cel referitor la propunerea de regulament privind serviciile de livrare a coletelor a fost votat pentru că aici trebuia să avem un regulament unitar. Regulamentul, știți, este obligatoriu. Ne-am dorit să fie o uniformizare. 

Juncker prezenta de ce avem noi nevoie de această piață unică. S-a constatat că 60% dintre cetățeni trăiesc în alt stat decât în cel de origine. 

Condițiile pentru consumatori sunt mai bune pentru statele care sunt în nord și vest, decât pentru cele din sud și est. Noi trebuie să facem această educație a acetățenilor, de a se adresa intituțiilor, de a face petiții, dar și de a ști și conștientiza drepturile pe care le are.

Foto: Calea Europeană

Răzvan Popa(S&D). Economia digitală este o realitate în continuă evoluție. Sunt trei lucruri asupra cărora aș dori să mă refer. În primul rând, dacă ne referim la economia digitală nu putem să o facem fără să discutăm fără securitatea cibernetică pentru că este vorba de foarte mulți bani. Confrom unei statistici a anului trecut, fraudele au ajus la 600 de miliarde de dolari, în creștere față de anul 2014. În acest context, este o provocare nu doar la nivel european, ci și mondial. 

Avem internetul cu cea mai mare viteză. La nivel Europei suntem însă codași în ceea ce înseamnă accesul la internet. 

Un al doilea aspect este cel legat de competențele digitale și aici avem un rol cu toții în ceea ce privește diminuarea diferențelor între urbal și rural, cei în vârstă și cei tineri. Piața digitală trebuie să aibă un rol incluziv. 

Al treilea aspect este cel legat de preocuparea și companiile care activează în acest domeniu, al economiei digitale. O problemă care s-a ridicat la nivel european este impozitarea companiilor care activează în acest domeniu. Companiile care înregistrează profituri imense în Europa plătesc taxe reduse. S-a adoptat săptămâna trecuta ca aceste companii să plătească impozitul în statele în care activează, nu în cele în care își au sediul social. 

Cred că cele trei direcții sunt foarte importante și faptul că România are o piață în continuă expanisune este un lucru bun, dar și o provocare pentru că trebuie să așezăm lucrurile pe un făgaș normal. 

Florinel Ioan Chiș. România este un stat norocos deoarece partea de fraudă este cea mai mică din Europa. Privind partea de conectivitate, este adevărat că avem internet de viteză bună, dar acest lucru este concentrat în orașe mari. Un alt aspect, la capitalul uman, ne situăm tot pe ultimul loc. Îmbătățirea infrastructurii digitale este esențială. 

7%din IMM se folosesc de comerțul online. Suprataxarea nu va avea alt impact decât de a crește pretul produsului final.

Bogdan Marcel Pandelică

-Mă bucur că suntem la o masă rotundă. Aceste subiecte au fost pe agenda noastră de lucru, ieri a fost Ziua Mondială a Consumatorului. Trebuie să ne cunoaștem drepturile și să le facem respectate.

E greu să vorbim despre o radiografie a comerțului online deoarece există o dinamică mare în comerț. Vânzările sunt de peste 5 milioan de lei pe zi, problemele pot apărea în fiecare moment. Am câteva perspective: legislație existentă, în desfășurare și în viitor. Ne dorim ca legislația să ajute consumatorul să fie protejat. Legislația este bazată pe câteva directive care au fost implementate în România în anii trecuți. Este importantă legislația din această zonă, inclusiv cea legată de garanțiile produselor. Vorbim de protejarea consumatorului, dar nu și înainte de educația care ar trebui făcută unui consumator. Participăm la o serie de programe. Controlalele în acest domeniu sunt bazate pe tematici și reclamații. Noi instrumentăm fiecare reclamație.

Reușim să rezolvăm reclamațiile, avem o serie de teme de discuție. Termenele sunt de 30 de zile, dar se mai pot adăuga încă 15 zile. În zona turistică erau multe site-uri care comercializau pachete turistice. Site-urile care vând pachete turistice trebuie mai întâi llicențiate de către Ministerul Turismului. Mai sunt tematici generate de UE, tematici legate de riscuri. 

În afară de acea directivă legată de serviciile directe, mai avem și geoblocarea dar și demersurile care urmează a fi făcute de PE, inclusiv în ceea ce privește furtul identității a persoanelor fizice.

Florinel Ioan Chiș 

În legislație este obligația magazinelor online să afișeze aplicația SOL, dar în prezent nu este disponibil acest lucru.

Pentru comerțul online din România care a avut o creștere semnificativă, s-a păstrat trendul de o creștere de 40%. Acest lucru are impact peste tot în economie, dacă ne uităm la companiile de curierat care au crescut foarte mult. Comerțul online încearcă să susțină toate aspectele din economie. În ceea ce înseamnă cross-border, până acum aveam o serie de mici comercianți care se adresau unei piețe locale, limitate. Există un potențial chiar uriaș de creștere și acesta se reflectă în încrederea din partea clienților. În online putem lua  o decizie informată. Anul trecut am depășit pragul de 2,8 miliarde de euro. Nu includem aici vânzarea pachetelor de turism. 

În ceea ce privește securitatea și plata cu cardul, 14% dintre clienți plătesc cu cardul. România este cea mai sigură țară din UE în ceea ce privește plata cu cardul.

Trebuie asigurat un standard uniform în ceea ce privește rezolvarea unor situații pe partea cu comerțul online.

Dacă vrem să facem comerț digital în UE ar trebui să avem aceleași reguli. Responsabilitatea producătorilor – magazinul online e responsabil în fața consumatorilor. Magazinele online alocă resurse semnificative pentri un grad cât mai înalt al satisfacției.

Întrebări

Maria Grapini: Cum se asigură plata online? Cum s-a gândit licențierea plății online. Ar putea fi o suprareglementare pentru pachetele turistice. Rapoartele sunt la nivel mic. De câte ori nu v-ați dus la un bancomat și nu ați găsit bani. Garanția de uniformitate trebuie să existe. S-a pus problema cine dă garanția? Producătorul sau comerciantul?

Bogdan Marcel Pandelică: Este vorba de pachete de servicii turistice. Discutăm despre capacitatea și pregătirea celor care sunt în echipa respectivă de a vinde acele servicii turistice. Vrem să găsim o metodologie unitară la nivel UE în ceea ce privește producătorii vestici și estici. Până la sfârșitul anului vom avea o imagine clară asupra acestor aspecte. Este foarte greu să ajungi la o soluție între consumator și producător doar printr-o măsură impusă.

Gabriela Diaconescu: În legătură cu taxa de mentenanță a domeniilor .ro. Dacă nu plătesc taxa de mentenanță nu mai pot folosi domeniul. De ce sunt obligată să o fac?

Maria Grapini: Nu se aplică retroactiv. Dacă contractele care se încheie după introducerea legislației ar fi taxate și celelalte nu, ar fi o concurență neloială față de cele site-urile care au fost deschise înainte de aplicare legislației.

Irina Chirițoiu: Modalitățile de plată – avem un procent de 26% din site-uri care nu au putut prelua comanda deoarece aveau modalități diferite de plată. Site-urile ofereau interfețe diferite în funcție de cetățenie, naționalitate sau domiciliu. Am avut cazuri pe partea de geo-blocare. 

Cristina Dumitrașcu – Temei pentru preluarea datelor cu caracter personal – consimțământ:

Temeiurile în conformitate cu acest regulament european sunt precum cele românești: -consimțământul;  executarea contractului – putem prelucra date care ne sunt necesare pentru îndeplinirea serviciului; îndeplinirea unei obligații legale; interesul legitim al operatorului- balanță între cel al operatorului și cel al persoanei vizate; interesele vitale ale persoanei vizate; 

Consimțământul

– liber obținut

-nu trebuie obținut într-o relație de presiune

-trebuie dat efectiv pentru fiecare scop

-solicitarea pentru el să fie distinctă de orice alte notificări cerute clientului

-depinde modalitatea de contactare

-trebuie exprimat printr-o acțiune clară a consumatorului, acțiunea trebuie să fie expresă și pozitivă

-trebuie să fie cât mai concisă și inteligibilă

-trebuie să fie formată entitatea care operează datele

-posibilitate de retragere a consimțământului prin aceeași modalitate prin care s-a făcut

-demonstrarea acestuia, trebuie documentat

-evidență a clienților care și-au retras consimțământul

Tudor Galoș

GDPR – puțină lume știe că în Parlamentul European se pot implica persoane în legislația europeană. Cu toate că suntem într-o eră digitală continuă practica ca între mediul politic de business să existe disrupții. Este nevoie de dialog și o implicare mult mai serioasă. Legea GDPR este o lege foarte bună, importantă. Sunt multe țări care o implementează în statele lor.

Este foarte greu să reglementezi prin proceduri IZO. Dreptul la intimitate este important, este unul fundamental. Când pornești o implementare a normelor GDPR începi de la factorul uman. Noi începem prin a explica normele. Toți acești data broker fac profilări despre oameni, profil psihometric și pot fi manipulați. Aceste lucruri sunt făcute pentru a radicaliza oameni, pentru a le da convingeri politice. GDPR reglementează, limitează acest lucru. Organizațiile trebuie obligate să informeze. Este un factor care limitează explozia de generare aleatorie.

Cum pot oamenii să își exercite drepturile? Suntem oameni și avem drepturi și trebuie să învățăm să le folosim. Datele personale sunt ale noastre, nu ale companiilor. Organizațiile nu pot deține date cu caracter personal, ele doar sunt custodele lor. Ne putem împotrivi folosirii lor, le putem șterge, transfera. 

În zona de marketing oamenii sunt creativi și făcuți să încalce regula. Zilnic apar noi și noi spețe. După ce se trece la implementarea măsurilor organizaționale și tehnice, trecem, închidem totul cu o sesiune în care stăm să răspundem întrebări. Aceasta este partea cea mai grea.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

1.Maria Grapini: Regulamentul nu poate intra peste la subsidiaritate. Există diferență de preț indusă de TVA.

Este foarte bine că ne putem gestiona datele cu caracter personal. Există atacurile cibernetice. S-a gândit un nou grup de control, dar s-a constatat că s-au întețit aceste atacuri.

2.Dacă o țară investește foarte puțin în educarea consumatorilor cu privire la drepturilor lor, nu se paote face nimic?

Maria Grapini: Cred că ONG-urile pot fi de real folos când o țară nu pote face campanii ample de informare.

3. Facturare online. Cum se poate schimba acest lucru?

Tudor Galoș: Mare parte dintre ele respectă directivele europene. Vor trebui făcute modificări în ceea ce privește partajarea cu terțe părți. Limbajul trebuie să fie cât mai ușor accesibil.

–

”Pornind de la o radiografie a comerțului on-line în România, cu rate anuale de creștere impresionante, participanții vor dezbate teme precum eliminarea blocajelor geografice în achizițiile on-line transfrontaliere, noul regulament privind protecția datelor cu caracter personal și eventualele modificări legislative necesare pentru o mai bună protecție a consumatorilor în cadrul pieței unice europene”, precizează organizatorii într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro. 

Printre vorbitorii care au confimat participarea se numără deputații în Parlamentul European Cristian Preda (PPE), Maria Grapini și Răzvan Popa (S&D), precum și Bogdan Marcel Pandelică, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), Irina Chirițoiu, directorul ECC România, și Florinel Ioan Chiș, directorul Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO).

Agenda evenimentului

10:00 – 10:30 Înregistrarea participanților, cafea de bun-venit

10:30 – 10:40 Cuvânt de bun venit

Mihai ROȘIORU, Biroul de Informare al Parlamentului European în România

Irina CHIRIȚOIU, director, Centrul European al Consumatorilor România

10:40 – 11:20 Consumatori Digitali: viziunea Uniunii Europene

Cristian PREDA, deputat în Parlamentul European, Partidul Popular European

Maria GRAPINI, deputat în Parlamentul European, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților

Răzvan POPA, deputat în Parlamentul European, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților

→ Sesiune de întrebări şi răspunsuri

11:20 – 12:20 Consumatorul digital din România: cu ce riscuri ne confruntăm?

Bogdan Marcel PANDELICĂ, preşedinte ANPC – O radiografie a comerţului online din România

Florinel Ioan CHIȘ, director executiv ARMO – Ce aşteptări au consumatorii de la economia digitală? Evoluţii în câştigarea încrederii consumatorilor

→ Sesiune de întrebări şi răspunsuri

12:20 – 13:20 Noile provocări ale pieței unice digitale în anul 2018

Irina CHIRIȚOIU, director ECC România – Norme privind geoblocarea

Cristina DUMITRAȘCU, avocat – Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR): o perspectivă juridică

Tudor GALOȘ, consultant – Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR): transpunere în practică

→ Sesiune de întrebări și răspunsuri

.