Connect with us

EVENIMENTE

VIDEO Dezbaterea ”Agenda digitală a Uniunii Europene: oportunități de dezvoltare pentru România”, organizată la Cluj-Napoca de Biroul de Informare al Parlamentului European

Published

on

Biroul de Informare al Parlamentului European în România a organizat vineri, 4 noiembrie, dezbaterea ”Agenda Digitală a Uniunii Europene: oportunităţi de dezvoltare pentru România”, eveniment ce va avea loc la Cluj-Napoca, un oraș cu proiecte de succes în domeniul IT&C dezvoltate cu fonduri europene.

La eveniment au participat eurodeputații Iuliu Winkler (PPE), Victor Negrescu (din cadrul Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor și europarlamentar al anului 2015 pentru Agendă Digitală) și Daniel Buda (PPE).

agenda-digitala

Evenimentul a fost transmis LIVE pe CaleaEuropeana.ro vineri, 4 noiembrie, cu începere de la ora 11.00.

Principalele teme de discuție în cadrul dezbaterii au fost:

1) principiile Agendei Digitale în România: investițiile trebuie corelate cu obiectivele;

2) Platformele online: centre de putere ale economiei digitale;

3) Cluj : proiecte de succes IT&C dezvoltate cu fonduri europene;

4) Piața Unică Digitală – componentă strategică a Uniunii Digitale.

Evenimentul va avea loc în Aula Domşa a Facultăţii de Automatică şi Calculatoare, strada Constantin Daicoviciu 15, etaj 1, şi va fi urmat de un prânz de socializare.


LIVE TEXT. Principalele declarații:

Vasile Țopa, Rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca

-Universitatea Tehnică din Cluj este una dintre cele mai mari universități din România și suntem într-o continuă creștere numerică și calitativă

-Clujul numără astăzi în jur 100.000 de studenți, orașul trăiește din studenți, iar acest lucru ne dă forța și puterea de a continua

-Suntem în fața unei mari provocări și trebuie să răspundem prin poziția pe care o avem; a venit momentul ca politicienii să înțeleagă că avem nevoie de locuri bugetate în domeniile de viitor și nu în cele care produc șomeri

-Ne este greu să ținem cadrele didactice tinere în universitate, însă Univesitatea Tehnică din Cluj asigură resursa umană în IT în această zonă

Iuliu Winkler, europarlamentar, Grupul Partidului Popular European:

-Această discuție este despre viitor, de aceea îi mulțumesc Biroului de Informare al Parlamentului European în România pentru organizarea acestei dezbateri

-Lucrez în domeniul comerțului internațional însă știm că avem cotacte prvind agenda digitală a UE, și îi cunoaște prioritățile; știm că ea trebuie să acopere 28 de state membre cu 28 de realități diferite

-Astăzi avem foarte mulți tineri care lucrează în IT în România și care contribuie la agenda digitală

-Bruxellesul elaborează foi de parcurs, însă realitățile diferă de la stat la stat, de asemenea guvernul are propria strategie privind Agenda Digitală

-Clujul este pe harta digitală a României, cu o amprentă foarte puternică

-IT-știi din România sunt în primul rând exportatori de IT, ceea ce traduce prin o valoare adăugată imensă

-Nivelul următor îl poate constitui antrepronoriatul, a start-up-urilor

-Este nevoie de o mică „revoluție” privind modul de ieșire din acest nivel: IT-ul ca sector de prioritate și de performanță al României la nivel european

-Singurul sector în care România depășește media europeană este cel al IT-ului: trebuie creat un sistem de antreprenoriat în IT la Cluj, la Iași, la Timișioara

-Trebuie să punem la punct finanțarea, dar mai ales trebuie să punem la punct sistemul educațional antrepronorial

-Când antreprenoriatul este prezentat în școala primară, altfel va fi mentalitatea tinerilor de 14, 16 ani și acest lucru va produce schimbări importante pentru România

-Parteneriatele public-private, descentralizarea nu doar universitară ci și financiară, formele de finanțare trebuiesc toate puse la punct

-La modelele pe care le putem vedea în Europa, fie că vorbim de Franța sau Germania, modelul e același: academia, administrația și finanțarea

-Dacă vorbim de viitorul Clujului, atunci cu siguranță trebuie să ne uităm la domeniul IT-ului

Victor Negrescu, europarlamentar, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților:

-Ne lăudăm cu sectorul digital, dar reușita noastră în acest domeniu e o simplă întâmplare

-Trebuie acționat coerent, consistent, strategic pentru că trebuie să avem un domeniu digital românesc dezvoltat, cu impact asupra Europei și asupra lumii

-Avem resursa umană de care avem nevoie pentru inovare; dar ceea ce ne lipsește este un ecosistem 

-Trebuie să facem în acest fel încât să avem o linie cât mai dreaptă pentru a uni inovarea de resursa umană, să avem grijă de fiecare componentă

-Clujul e un oraș care inovează foarte mult, dar trebuie să colaboreze și cu alte orașe

-România este o țară a discrepanțelor; până în 2020 ne vor lipsi 1 milion de cetățeni cu competențe digitale

-Trebuie să investim în profesori pentru a pregăti în IT-iști; aceștia nu sunt bine plătiți

-Ideea de cultură a riscului a Danemarcei este foarte reprezentativă și România ar putea avea de învățat

-O inovație nu poate funcționa dacă nu avem un produs pe care să îl vindem

-Vorbim de ideea de a crea sinergii între industrie, creare, inovare, cercetare

-Nu accesăm fondurile  programului Orizont 2020 suficient; Există și proiecte pilot ale PE dedicate inovării, dar românii nu aplică pentru acestea; există o teamă a românilor de a le accesa 

-Trebuie creată o cultură a finanțării private; trebuie să vorbim despre clustere 

-Trebuie să avem o Agendă Digitală incluzivă pentru a nu crea disprepanțe și să depunem un efort mai mare, chiar și de informare, inițiativa de astăzi fiind una importantă

-Putem lucra împreună pentru interesul cetățenilor

Daniel Buda, europarlamentar, Grupul Partidului Popular European:

-Am participat la o conferință iar acolo se spunea despre importanța aceastei zone digitală

-În România avem 11.2 milioane de utilizatori de internet și 8 milioane de utilizatori de Facebook

-Nouă ne crează posibilitatea de a comunica cu cetățenii, dar și responsabilitatea , și de aceea sunt conectat la această piață unică digitală

-Deși suntem acuzați uneori de prea multă reglementare în toate domeniile, ceea ce Parlamentul European dorește este exact implicarea activă dar și pentru a pune la punct aceastăagendă

-UE oferă nenumărate oportunități; sunt foarte multe fonduri europene pe care România le poate accesa, dar din păcate nu reușim să accesăm acest bani

-Există dificultăți, chiar și europenii se plâng de prea multă birocrație, dar nu avem ce face și nu ne putem împiedica de aceasta. Trebuie găsite mecanismele accesării banilor din Orizont 2020

-Sunt dezbateri multiple pentru a se asigura drepturilor producătorilor și ale consumatorilor și de a limita manifestările extremismul de dreapta și de stânga pe internet

-Acești 450 de milioane de euro trebuiesc accesați

Ion Vaciu, moderator:

-Deși se vorbește mult despre reglementare, dar și despre dereglementare; răspunsul stă în antrepronoriat

-Problema salarizării este una importantă în România; ne-am aliniat la prețurile europene, dar nu și la salariile europene

-Nivelul de salarizare este pe primul loc oriunde în ceea ce privește motivația 

Liviu Miclea, Decanul Facultății de Automatică și Calculatoare:

-Universitatea Tehnică a accesat printre cele mai multe fonduri dintre universitățile din România 

-Avem un deficit de 500.000 de persoane în IT în prezent, iar în 2020 vom avea un deficit dublu, dar studenții pot profita și pot face facultăți în domeniu pentru a reduce această nevoie acută

-Forța de muncă e repartizată inegal la nivel european: România are aproximativ 130.000

-Facultatea noastră acoperă două domenii mari: calculatoare și automatică, iar la master avem 7 specializări tot din aceste domenii; avem 100 de doctoranzi

-Există un efort pe care îl facem pentru a școlariza cât mai mulți studenți și există un trend ascendent al studenților care sunt acum bugetați 

-Tinerii doresc să se înscrie la această facultate deși încă avem examen de admitere la matematică

-Problema este că dintre toți studenții numai 60% dintre aceștia reușesc să termine facultatea

-Avem o puternică activitate de cercetare; anul trecut o treime din bugetul total al facultății a venit din cercetare 

-Planurile de învățământ au background internațional și 80% dintre cunoștințe sunt similare cu cele din țară

-Provocările cu care ne confruntăm sunt legate de spațiu, motivații și salariile a personalului 

 Întrebări și comentarii: 

Iuliu Winkler: Cine face primul pas: antreprenorii, statul sau tinerii? Trebuie să ieșim din paradigma actuală, și anume nivelul scăzut de salarizare. Acest lucru trebuie să fie depășit. Tocmai economia reală va începe să ajute la creșterea salariilor minime. 

Ion Vaciu: Trebuiesc sprijinite incubatoarele de afaceri și să fie legată partea de educație de un alt job pe lână pentru a-i determina pe tineri să rămână în educație. Nu toți profesorii trebuie să devină manageri, dar câțiva pot. Banii nu se fac la stat, ei se fac în privat. Cred că toată lumea așteaptă să se facă ceva de la nivel de guvern pentru ca mai apoi să se propage către restul societății.

Victor Negrescu: Nu trebuie ca universitatea să facă un ONG, ci statul trebuie să le dea bani pentru a crea incubatoare de afaceri. Avem exemplul Tel Avivului sau al orașului Chicago unde statele le oferă fondurile necesare dezvoltării.

Daniel Buda: Cu toții ne dorim ca statul să ne dea bani, dar statul român nu are; mai degrabă trebuie să luăm fondurile europene pe care le putem accesa și să nu mai așteptăm să ne dea statul. Toate sectoarele doresc bani, România nu este capabilă să satisfacă toate ncesitățile României. Șansa României o reprezintă fondurile europene.

Despre metode mai bune de salarizare și despre învățământul românesc:

Dacă vrem să investim în viitor trebuie să facem o paralelă cu începuturile umanității. România trebuie să se gândească să  investească în educație. Trebuiesc alocate multe fonduri. Viitorii ingineri trebuie să aibă gândire flexibilă. Universitatea Tehnică face eforturi, dar are nevoie de ajutor pentru a fi un vârf al inovării. 

Ion Vaciu: Oracle România nu are 2000 de angajați care nu au background tenhic. Câteodată vânzarea e mai importantă decât produsul. SUA face un marketing agresiv.

Despre dezvoltare sustenabilă: Am perceput partea de analiză, dar nu am văzut nicio viziune. Trebuie să ținem cont de resurse. Faptul că acești oameni sunt valoroși, rari și inimitabili, e foarte important. Trebuie să facem saltul de a gândi despre clustere în industrii creative pentru a implica toți studenții către instrumente de a scrie proiecte, de a inova. Avem avantaje competitive dar avem de asemenea nevoie să investim în acești tineri.

Despre fonduri europene și clustere: Birocrația face greu accesibilă accesarea fondurilor europene. Cererile se finanțează foarte greu datorită analizei lente, felului extrem de complicat în care autoritățile se implică. Nu avem șanse în competiția  globală și nu avem multe în comun cu Silicon Valley. Pe de altă parte, studenții sunt un atu. Clusterele pot fi o soluție pentru a lega oportunitățile.

Un cluster are un fundament economic. Nu cred că toate cele peste 100 de clustere actuale îndeplinesc acest criteriu. Statul trebuie să perceapă lucrurile mai corect. LaMinisterul Fondurilor Europene și al Dezvoltării Regionale, dacă lucrurile sunt înțelese corect, pot crește nivelul de trai și al salarizării. 

La nivelul PE ar trebui o atenție mai sporită în ceea ce privește ce se petrece în țară. Acesta ar fi un rol pe care parlamentarii români ar putea să îl aibă deoarece au instrumentele și mijloacele pentru influențarea lucrurilor într-un sens pozitiv.

Alexandru Dula: Aș dori șă îi adresez domnului Negrescu o întrebare. Cum se pot aplica modelele Silicon Valley și din Tel Aviv? Proiectul de inovare al Clujului, Cluj Inovation City, nu a avut sprijin public și acesta este suspendat.

Daniel Buda: Putem depăși acest moment. Vă dau un exemplu, acela al asocierii dintre agriculturi, în România acestă asociere este de 5%, pe când în alte state acestea sunt mult mai ridicate. Trebuie să ne asociem în toate domeniile. Fondurile Europene sunt șansa României.

Ovidiu Pintea: Sprijinul administrației este insuficeint, este defectuos pentru mediul de bussiness. Ne interesează să fim un motor al IT-ului în această zonă a României. Ceea ce en definește ca oameni sunt acțiunile noastre, ceea ce facem, ci nu ce reprezentăm ca potențial.

Liderul studenților de la Facultatea Tehnică din Cluj: haideți să inițiem proiecte prin care să îi motivăm pe studenți.

Victor Negrescu: Se pot face prin proiectele pilot, Planul Juncker și nu aveți nevoie de parteneri publici. 

Concluzii

Vasil Țopa: Discuțiile au fost interesante. Este important să accesăm fondurile structurale. Având experiență în accesarea acestora, europarlamentarii trebuie să cunoască problemele cu care universitățile se confruntă.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

A IX-a ediție a Forumului EUROSFAT se desfășoară între 25-29 octombrie sub egida Conferinței privind Viitorul Europei

Published

on

© Europuls - Centrul de Expertiză Europeană

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, lansează a IX-a ediție a Forumului EUROSFAT, care se desfășoară sub egida Conferinței privind Viitorul Europei. Forumul va loc în perioada 25-29 octombrie 2021, atât în format fizic, cât și online.

5 zile, peste 55 de vorbitori și 9 sesiuni în care Europuls își propune să ofere cetățenilor români cadrul propice pentru a discuta următoarele direcții strategice ale Uniunii Europene. 

Sesiunea de deschidere reprezintă un dialog între Anca Dragu – Președinta Senatului, Parlamentul României, Ramona Chiriac – Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Iulia Matei – Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe, România, Doina Gherman – Deputat, Parlamentul Republicii Moldova și Raimar Wagner – Director de Programe, Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate despre importanța leadershipului feminin în conturarea priorităților Europei.

Cele mai importante dezbateri din acest an:

  • Viitorul Europei la feminin (Parteneri: Fundația Friedrich Naumann) – 25 octombrie, 10.00-11.30 AM, Hotel InterContinental, reprezintă o dezbatere despre importanța leadershipului feminin în conturarea priorităților Uniunii Europene,
  • Conturarea viitorului digital al României (Parteneri: UiPath, eMAG, Glovo) – 25 octombrie, 13.00-14.30 PM,  va aborda strategia și reformele cheie necesare, dar și viziunea României pentru respectarea agendei digitale a UE, în conturarea viitorului său digital.
  • Cursa net-zero 2050: Cum va progresa România către neutralitate climatică? – 25 octombrie, 15.00-16.30, va aborda tema asigurării tranziției verzi,  prin mecanismul NextGenerationEU și Planul Național de Redresare și Reziliere (PNRR)
  • Viitorul muncii – Cum să eliminăm bariera competențelor digitale? (Parteneri: UiPath, Fundația Friedrich Naumann) – 26 octombrie, 10.30-12.00 AM, format online va aborda strategia și reformele cheie care vor conduce la un spațiu de muncă de calitate pentru tinerele generații, dar și viziunea României pentru implementarea Planului de acțiune pentru educația digitală (2021-2027), beneficiind de fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
  • Viitorul cooperării transatlantice: provocări și interese comune 27 octombrie, 16.00-17.30 PM, format online, va aborba identificare soluțiilor prin cooperarea transatlantică pentru provocările de zi cu zi
  • Prioritățile societății civile în contextul Conferinței privind Viitorul Europei (Parteneri: Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România) 28 octombrie, 10.30- AM -12.00 PM, reprezintă un dialog solid cu reprezentanții de seamă ai societății civile, pentru a contura o serie de priorități ce vor fi înaintate decidenților români și europeni.
  • Tranziția către sustenabilitate și rolul sectorului digital (Parteneri: eMAG, Glovo) 28 octombrie, 16.00- 17.30 PM, format online, oferă o perspectivă complexă a tranziției către sustenabilitate și importanța rolului sectorului digital,
  • Eforturile îndelungate ale României de a reforma sistemul de justiție  29 octombrie,10.30 AM -12.00 PM, format online, aduce în discuție necesitatea reformării a sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și relevanța respectării statului de drept
  • Colocviu –  Lansarea Revistei Europuls Policy Journal – 29 octombrie, 16.00-17.30 PM, format online, reprezintă lansarea primei ediții a Revistei Europuls Policy Journal alături de participanții primului program de fellowship demarat de Europuls

Vă puteți înregistra la Forumul Eurosfat 2021: https://www.eurosfat.ro/#register 

Partenerii Strategici ai EUROSFAT 2021: UiPath, Glovo, eMAG, Fundația Friedrich Naumann, Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România

Evenimentul este realizat cu sprijinul și sub patronajul Parlamentului European, al Comisiei Europene și al Președinției Sloveniei la Consiliul Uniunii Europene.


EUROSFAT este cel mai mare forum anual de afaceri europene din România. Bazat pe valorile europene ale democrației, implicării civice și dialogului deschis, forumul reprezintă oportunitatea de a dezbate subiecte actuale la nivel european, național și regional. Fiecare dintre edițiile precedente a găzduit peste 600 de participanți, peste 50 de vorbitori, 30 de sponsori și parteneri. În fiecare an, conferința este organizată sub patronajul Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene și, de asemenea, în parteneriat cu diverse instituții internaționale, companii private și reprezentanți ai societății civile române și europene.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, inițiatorul și fondatorul forumului Eurosfat, este o organizație non-guvernamentală înființată în anul 2010 la Bruxelles de un grup de experți români în afaceri europene. Scopul Europuls este de a promova procesul de integrare europeană în România, dar și de a contribui la dezvoltarea unui spațiu public european. Europuls urmărește să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri, ateliere de lucru și conferințe, în timp ce membrii Comisiei Europene, ai Parlamentului European, ai Guvernului și ai Parlamentului, reprezentanți ai societății civile și mediului de afaceri, experți și jurnaliști se întrunesc pentru a discuta temele relevante din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading

EVENIMENTE

Global Shapers Bucharest Hub organizează „Shaping conversations: Industria 4.0, încotro?”, o dezbatere exploratorie despre provocările și oportunitățile revoluției industriale 4.0

Published

on

© Shaping conversations: Industria 4.0, încotro? / Facebook

Global Shapers Bucharest Hub, în parteneriat cu InnovX BCR și România Tech Nation, organizează  marți, 28 septembrie, evenimentul „Shaping conversations: Industria 4.0, încotro?”, o dezbatere exploratorie despre provocările și oportunitățile revoluției industriale 4.0, analizând impactul din sectorul public-privat.

 În cadrul acestei discuții constructive, sunt invitați:

  • Ionuț Stanimir – Director de Marketing & Comunicare al Băncii Comerciale Române (BCR) și co-leader Romania Tech Nation
  • Luiza Drăghicean – fost Coordonator Regional de Comunitate la UiPath și Community Advisor – reprezentant al InnovX BCR.
  • Vlad Cazan – Co-fondator Kfactory.

Discuția va fi moderată de Robert Lupițu, redactor-șef CaleaEuropeană.ro și membru al Global Shapers Bucharest Hub.

Dezbaterea se va desfășura într-un format neconvențional și își propune să aducă în discuție și să răspundă următoarelor întrebări în contextul dimensiunilor celei de-a patra revoluții industriale:

  • Care sunt provocările și oportunitățile pentru lumea prezentului și a viitorului?
  •  Ce impact are asupra mediului de business?
  •  Ce impact are asupra mediului decizional guvernamental?
  • Ce impact are asupra societății, a indivizilor?
  • Cât de (ne)pregătiți suntem și ce măsuri sunt necesare, cât și așteptate în spațiu public-privat pentru a avea un impact societal pozitiv?

Evenimentul este cu prezență fizică, găzduit de Mindspace Business District.

Având în vedere situația sanitară, participanţii trebuie să prezinte certificatul Digital EU COVID-19.

𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗮𝗿𝗮̆ 𝗶̂𝗻𝘀𝗰𝗿𝗶𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗰𝗰𝗲𝘀𝗮̂𝗻𝗱 𝗹𝗶𝗻𝗸-𝘂𝗹 𝗘𝘃𝗲𝗻𝘁𝗯𝗿𝗶𝘁𝗲.

A patra revoluție industrială schimbă modul în care trăim, lucrăm și comunicăm. Reformează și formează guverne, educația, asistența medicală și comerțul; aproape fiecare aspect al vieții. În viitorul apropiat, are potențialul de a schimba lucrurile pe care le prețuim și modul în care le prețuim.

Mai mult, a patra revoluție industrială este un mod de a descrie estomparea granițelor dintre lumile fizice, digitale și biologice. Este o fuziune de progrese în inteligență artificială (AI), robotică, Internetul obiectelor (IoT), imprimarea 3D, ingineria genetică, calculul cuantic și alte tehnologii.

World Economic Forum (WEF) evaluează impactul celei de-a patra revoluții industriale în următorul raport.

Shaping Conversations este un proiect al Global Shapers Bucharest Hub. Comunitatea Global Shapers este o rețea de hub-uri dezvoltate și conduse de tineri care se remarcă prin potențialul lor excepțional, prin realizările lor și prin dorința lor de a contribui la dezvoltarea comunităților lor.

Comunitatea Global Shapers este una dintre mai multe comunități multilaterale din cadrul Forumului Economic Mondial.

Continue Reading

EVENIMENTE

Festivalul Internațional George Enescu continuă până pe 26 septembrie. 32 de orchestre din 14 țări participă în cea de-a 25-a ediție

Published

on

© Festival George Enescu - Facebook

Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu a luat startul pe  28 august și continuă până pe 26 septembrie. În ciuda pandemiei care a adus restricții, atât pentru spectatori cât și pentru ziariști, muzica se aude din nou în sălile de concerte.

Festivalul Internațional George Enescu este finanțat cu precădere de Guvernul României, prin Ministerul Culturii, din vânzarea de bilete și din sponsorizări. Mulțumim instituțiilor, sponsorilor, partenerilor media care au fost alături de noi în acest an, mai dificil ca niciodată, potrivit comunicatului oficial.

Ediția din 2021 a Festivalului este jubiliară, fiind a 25-a de la înființare, în 1958, și celebrând 140 de ani de la nașterea marelui compozitor.

25 DE LUCRURI MEMORABILE DESPRE CEA DE-A 25-A EDIȚIE A CELUI MAI IMPORTANT EVENIMENT CULTURAL INTERNAȚIONAL ORGANIZAT DE ROMÂNIA

Cu o tradiție de a aduce la București cele mai mari nume ale muzicii clasice mondiale și de a ține România ancorată în circuitele culturale internaționale, Festivalul Enescu 2021 promite o experiență de neuitat spectatorilor și artiștilor. Din tot ceea ce este special în acest an, notăm mai jos 25 de lucruri memorabile despre cea de-a 25 ediție a Festivalului Enescu, pentru restul, invităm publicul la concerte.

  1. Festivalul Enescu are loc în ciuda pandemiei, continuând performanța din 2020, când organizatorii au reușit să salveze Concursul Enescu, reinventându-l în format hibrid. Pandemia a complicat efortul de organizare și a cauzat și modificări de program. Festivalul solicită publicului care vine în săli să respecte regulile sanitare. Toți artiștii străini care vin la festival sunt vaccinați si au Certificat Verde COVID. De asemenea, se poate prezenta și un document care să ateste rezultatul negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, în termenul prevăzut de lege.
  2. Cea mai lungă durată din istoria Festivalului – 4 săptămâni. 3500 de artiști români și străini vin la Festival. Evenimentele se desfășoară în București și mai multe orașe din țară: Sibiu, Timișoara, Cluj, Iași, Pitești, Ploiesti, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Constanța, Satu Mare, Păulești. În paralel cu cele patru serii principale de concerte, multe instituții muzicale bucureștene se alătură Festivalului cu evenimente incluse în seria Bucureștiul creativ: Muzeul Național George Enescu, Muzeul Național Cotroceni, Opera Națională București, Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian.
  3. Număr record de lucrări enesciene prezentate în festival cu ocazia sărbătoririi celor 140 de ani de la nașterea compozitorului: 37.
  4. Oratoriul Strigoii – manuscris enescian finalizat postum și înregistrat în premieră absolută la Berlin în 2019, cu Radio Symphonieorchester Berlin – va putea fi ascultat pentru prima dată în Festival pe 23 septembrie.
  5. Toate concertele din programul Festivalului Internațional George Enescu vor fi transmise gratuit pe www.festivalenescu.ro și vor rămâne online timp de 12 ore, pentru a fi văzute și de pe alte meridiane orare. Fiecare concert are pagina sa de eveniment, la care se ajunge din pagina de program. În plus, un pop-up afișează ecranul pe pagina de pornire a site-ului, în fiecare zi.
  6. Violonistul francez Nicolas Dautricourt, cunoscut deja ca ambasador pasionat al muzicii lui Enescu, a pregătit un eveniment special dedicat aniversării marelui compozitor: The Enescu Project, pe 25 septembrie, la Ateneul Român.
  7. Festivalul Enescu aduce noi opere de referință ale secolului XX în premieră pe scenele din România, precum Der Zwerg de Zemlinsky, Die tote Stadt de Korngold, Lulu de Berg.
  8. Mai multe lucrări vocal-simfonice prezentate în festival vor fi acompaniate de proiecții multimedia semnate de Carmen Lidia Vidu și Nona Ciobanu.
  9. Seria Enescu și contemporanii revine în programul festivalului și prezintă universul cameral al primei jumătăți de secol XX, prin 8 programe construite în jurul muzicii lui Enescu ce vor fi oferite publicului la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României.
  10. În seria Muzica Secolului XXI, vor fi prezente un număr record de lucrări în premieră mondială: Exile, Concert pentru violoncel, bariton și orchestră de Jonathan Dove, O Simfonie, de Tim Benjamin, Der Nachbar des Chaos de Mihnea Brumariu, Concertul pentru vioară, live electronics și orchestră de Fred Popovici și Obelisk de Adrian Iorgulescu.
  11. Forumul Internațional al Compozitorilor, condus de Dan Dediu, concept inedit ajuns acum la a treia ediție, aduce compozitorii față în față, îi provoacă la discuții și destăinuiri din universul lor creator și întregește astfel triada fenomenului muzical: creație – interpretare – receptare.
  12. José Cura – renumit tenor, compozitor și dirijor argentinian – a creat un Te Deum dedicat ediției aniversare a Festivalului Enescu, pe care îl va dirija pe 5 septembrie la Sala Palatului. Opera va fi prezentată cu proiecții multimedia, în regia lui Carmen Vidu, realizate pe baza expoziției originale “Enescu. Geniul și Festivalul. Chipuri de iubire”, realizate de echipa de comunicare a Festivalului Enescu, cu imagini ale fotografilor oficiali ai Festivalului – Andrei Gândac, Cătălina Filip, Alex Damian –, precum și cu imagini din Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe și de la Muzeul George Enescu.
  13. Fantezia pentru pian și orchestră, lucrare enesciană de tinerețe, va fi interpretată, de asemenea, pentru prima dată în festival de Saskia Georgini, muziciană care lansa în 2019 un disc cu lucrări de Enescu.
  14. 50 de ani de la trecerea în eternitate a lui Igor Stravinski sunt aniversați printr-un număr important de lucrări compuse de Igor Stravinsky prin care realizează un adevărat dialog Enescu-Stravinsky în 2021.
  15. Pe 1 septembrie Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Berlin și dirijorul Vladimir Jurowski prezintă un concert exclusiv Stravinski.
  16. Lucrarea muzical-teatrală Potopul de Stravinski se cântă pentru prima dată în România. Vocea naratorului este nimeni altul decât Robert Powell, actor celebru pentru rolul său din filmul lui Franco Zeffirelli – Iisus din Nazareth.
  17. Tot pe 1 septembrie, pentru a interpreta Nunta lui Stravinski – lucrare în premieră în România – în care vor fi utilizate patru piane pe scena Sălii Palatului, aduse de Bösendorfer de la Viena special pentru acest concert.
  18. Un program Enescu-Stravinski va fi prezentat la Sala Palatului pe 29 august, cu London Symphony Orchestra și Sir Simon Rattle la pupitru.
  19. Festivalul se bucură de o serie de prezențe în premieră în România: Sonya Yoncheva, Sir Simon Keenlyside, Andrés Orozco-Estrada, Gil Shaham, Lahav Shani, Daniel Harding, Baltic Sea Orchestra, Filarmonica din Atena si cea din Zagreb, Alisa Weilerstein, Santtu-Mattis Rouvali, Nemanja Radulovic, London Mozart Players, Felix Klieser, Ramon Vargas, Avishai Cohen, Gabriela Montero.
  20. Revin pe scena festivalului mai mulți soliști care au avut concerte sold out în edițiile precedente: Joshua Bell, Joyce DiDonato, Yuja Wang, Diana Damrau, Philippe Jaroussky, Jean-Yves Thibaudet, Maxim Vengerov, Valery Gergiev, Daniele Gatti și mulți alții.
  21. La ediția de anul acesta participă nu mai puțin de 32 de orchestre din 14 țări. Din cauza pandemiei însă, nu au putut veni orchestre din cele două Americi și din Israel, care au fost invitate.
  22. Cele mai cunoscute ansambluri muzicale românești susțin concerte în seriile Festivalului, Muzica secolului XXI fiind dedicată aproape în totalitate orchestrelor din România.
  23. Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam continuă tradiția de a încheia Festivalul pe 26 septembrie, de data aceasta alături de un dirijor ce se va afla pentru prima dată în România, Daniel Harding.
  24. Interpretarea informată istoric este un curent din ce în ce mai proeminent pe scena muzicii clasice mondiale care va fi prezent și în festival grație mai multor ansambluri de muzică veche renumite: L’Arpeggiata, Orchestra Controcorrente, LA CETRA BAROCKORCHESTER Basel, LES ARTS FLORISSANTS, MÜNCHENER BACH-ORCHESTER și MÜNCHENER BACH-CHOR.
  25. Trei actori mari urcă în premieră pe scena Festivalului Internațional George Enescu în 2021 – Robert Powell, Maia Morgenstern și Vlad Ivanov – cu roluri în creații de Igor Stravinski, Arnold Schoenberg și Edvard Grieg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending