Biroul de Informare al Parlamentului European în România a organizat vineri, 4 noiembrie, dezbaterea ”Agenda Digitală a Uniunii Europene: oportunităţi de dezvoltare pentru România”, eveniment ce va avea loc la Cluj-Napoca, un oraș cu proiecte de succes în domeniul IT&C dezvoltate cu fonduri europene.

La eveniment au participat eurodeputații Iuliu Winkler (PPE), Victor Negrescu (din cadrul Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor și europarlamentar al anului 2015 pentru Agendă Digitală) și Daniel Buda (PPE).

Evenimentul a fost transmis LIVE pe CaleaEuropeana.ro vineri, 4 noiembrie, cu începere de la ora 11.00.

Principalele teme de discuție în cadrul dezbaterii au fost:

1) principiile Agendei Digitale în România: investițiile trebuie corelate cu obiectivele;

2) Platformele online: centre de putere ale economiei digitale;

3) Cluj : proiecte de succes IT&C dezvoltate cu fonduri europene;

4) Piața Unică Digitală – componentă strategică a Uniunii Digitale.

Evenimentul va avea loc în Aula Domşa a Facultăţii de Automatică şi Calculatoare, strada Constantin Daicoviciu 15, etaj 1, şi va fi urmat de un prânz de socializare.

LIVE TEXT. Principalele declarații:

Vasile Țopa, Rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca

-Universitatea Tehnică din Cluj este una dintre cele mai mari universități din România și suntem într-o continuă creștere numerică și calitativă

-Clujul numără astăzi în jur 100.000 de studenți, orașul trăiește din studenți, iar acest lucru ne dă forța și puterea de a continua

-Suntem în fața unei mari provocări și trebuie să răspundem prin poziția pe care o avem; a venit momentul ca politicienii să înțeleagă că avem nevoie de locuri bugetate în domeniile de viitor și nu în cele care produc șomeri

-Ne este greu să ținem cadrele didactice tinere în universitate, însă Univesitatea Tehnică din Cluj asigură resursa umană în IT în această zonă

Iuliu Winkler, europarlamentar, Grupul Partidului Popular European:

-Această discuție este despre viitor, de aceea îi mulțumesc Biroului de Informare al Parlamentului European în România pentru organizarea acestei dezbateri

-Lucrez în domeniul comerțului internațional însă știm că avem cotacte prvind agenda digitală a UE, și îi cunoaște prioritățile; știm că ea trebuie să acopere 28 de state membre cu 28 de realități diferite

-Astăzi avem foarte mulți tineri care lucrează în IT în România și care contribuie la agenda digitală

-Bruxellesul elaborează foi de parcurs, însă realitățile diferă de la stat la stat, de asemenea guvernul are propria strategie privind Agenda Digitală

-Clujul este pe harta digitală a României, cu o amprentă foarte puternică

-IT-știi din România sunt în primul rând exportatori de IT, ceea ce traduce prin o valoare adăugată imensă

-Nivelul următor îl poate constitui antrepronoriatul, a start-up-urilor

-Este nevoie de o mică „revoluție” privind modul de ieșire din acest nivel: IT-ul ca sector de prioritate și de performanță al României la nivel european

-Singurul sector în care România depășește media europeană este cel al IT-ului: trebuie creat un sistem de antreprenoriat în IT la Cluj, la Iași, la Timișioara

-Trebuie să punem la punct finanțarea, dar mai ales trebuie să punem la punct sistemul educațional antrepronorial

-Când antreprenoriatul este prezentat în școala primară, altfel va fi mentalitatea tinerilor de 14, 16 ani și acest lucru va produce schimbări importante pentru România

-Parteneriatele public-private, descentralizarea nu doar universitară ci și financiară, formele de finanțare trebuiesc toate puse la punct

-La modelele pe care le putem vedea în Europa, fie că vorbim de Franța sau Germania, modelul e același: academia, administrația și finanțarea

-Dacă vorbim de viitorul Clujului, atunci cu siguranță trebuie să ne uităm la domeniul IT-ului

Victor Negrescu, europarlamentar, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților:

-Ne lăudăm cu sectorul digital, dar reușita noastră în acest domeniu e o simplă întâmplare

-Trebuie acționat coerent, consistent, strategic pentru că trebuie să avem un domeniu digital românesc dezvoltat, cu impact asupra Europei și asupra lumii

-Avem resursa umană de care avem nevoie pentru inovare; dar ceea ce ne lipsește este un ecosistem 

-Trebuie să facem în acest fel încât să avem o linie cât mai dreaptă pentru a uni inovarea de resursa umană, să avem grijă de fiecare componentă

-Clujul e un oraș care inovează foarte mult, dar trebuie să colaboreze și cu alte orașe

-România este o țară a discrepanțelor; până în 2020 ne vor lipsi 1 milion de cetățeni cu competențe digitale

-Trebuie să investim în profesori pentru a pregăti în IT-iști; aceștia nu sunt bine plătiți

-Ideea de cultură a riscului a Danemarcei este foarte reprezentativă și România ar putea avea de învățat

-O inovație nu poate funcționa dacă nu avem un produs pe care să îl vindem

-Vorbim de ideea de a crea sinergii între industrie, creare, inovare, cercetare

-Nu accesăm fondurile  programului Orizont 2020 suficient; Există și proiecte pilot ale PE dedicate inovării, dar românii nu aplică pentru acestea; există o teamă a românilor de a le accesa 

-Trebuie creată o cultură a finanțării private; trebuie să vorbim despre clustere 

-Trebuie să avem o Agendă Digitală incluzivă pentru a nu crea disprepanțe și să depunem un efort mai mare, chiar și de informare, inițiativa de astăzi fiind una importantă

-Putem lucra împreună pentru interesul cetățenilor

Daniel Buda, europarlamentar, Grupul Partidului Popular European:

-Am participat la o conferință iar acolo se spunea despre importanța aceastei zone digitală

-În România avem 11.2 milioane de utilizatori de internet și 8 milioane de utilizatori de Facebook

-Nouă ne crează posibilitatea de a comunica cu cetățenii, dar și responsabilitatea , și de aceea sunt conectat la această piață unică digitală

-Deși suntem acuzați uneori de prea multă reglementare în toate domeniile, ceea ce Parlamentul European dorește este exact implicarea activă dar și pentru a pune la punct aceastăagendă

-UE oferă nenumărate oportunități; sunt foarte multe fonduri europene pe care România le poate accesa, dar din păcate nu reușim să accesăm acest bani

-Există dificultăți, chiar și europenii se plâng de prea multă birocrație, dar nu avem ce face și nu ne putem împiedica de aceasta. Trebuie găsite mecanismele accesării banilor din Orizont 2020

-Sunt dezbateri multiple pentru a se asigura drepturilor producătorilor și ale consumatorilor și de a limita manifestările extremismul de dreapta și de stânga pe internet

-Acești 450 de milioane de euro trebuiesc accesați

Ion Vaciu, moderator:

-Deși se vorbește mult despre reglementare, dar și despre dereglementare; răspunsul stă în antrepronoriat

-Problema salarizării este una importantă în România; ne-am aliniat la prețurile europene, dar nu și la salariile europene

-Nivelul de salarizare este pe primul loc oriunde în ceea ce privește motivația 

Liviu Miclea, Decanul Facultății de Automatică și Calculatoare:

-Universitatea Tehnică a accesat printre cele mai multe fonduri dintre universitățile din România 

-Avem un deficit de 500.000 de persoane în IT în prezent, iar în 2020 vom avea un deficit dublu, dar studenții pot profita și pot face facultăți în domeniu pentru a reduce această nevoie acută

-Forța de muncă e repartizată inegal la nivel european: România are aproximativ 130.000

-Facultatea noastră acoperă două domenii mari: calculatoare și automatică, iar la master avem 7 specializări tot din aceste domenii; avem 100 de doctoranzi

-Există un efort pe care îl facem pentru a școlariza cât mai mulți studenți și există un trend ascendent al studenților care sunt acum bugetați 

-Tinerii doresc să se înscrie la această facultate deși încă avem examen de admitere la matematică

-Problema este că dintre toți studenții numai 60% dintre aceștia reușesc să termine facultatea

-Avem o puternică activitate de cercetare; anul trecut o treime din bugetul total al facultății a venit din cercetare 

-Planurile de învățământ au background internațional și 80% dintre cunoștințe sunt similare cu cele din țară

-Provocările cu care ne confruntăm sunt legate de spațiu, motivații și salariile a personalului 

 Întrebări și comentarii: 

Iuliu Winkler: Cine face primul pas: antreprenorii, statul sau tinerii? Trebuie să ieșim din paradigma actuală, și anume nivelul scăzut de salarizare. Acest lucru trebuie să fie depășit. Tocmai economia reală va începe să ajute la creșterea salariilor minime. 

Ion Vaciu: Trebuiesc sprijinite incubatoarele de afaceri și să fie legată partea de educație de un alt job pe lână pentru a-i determina pe tineri să rămână în educație. Nu toți profesorii trebuie să devină manageri, dar câțiva pot. Banii nu se fac la stat, ei se fac în privat. Cred că toată lumea așteaptă să se facă ceva de la nivel de guvern pentru ca mai apoi să se propage către restul societății.

Victor Negrescu: Nu trebuie ca universitatea să facă un ONG, ci statul trebuie să le dea bani pentru a crea incubatoare de afaceri. Avem exemplul Tel Avivului sau al orașului Chicago unde statele le oferă fondurile necesare dezvoltării.

Daniel Buda: Cu toții ne dorim ca statul să ne dea bani, dar statul român nu are; mai degrabă trebuie să luăm fondurile europene pe care le putem accesa și să nu mai așteptăm să ne dea statul. Toate sectoarele doresc bani, România nu este capabilă să satisfacă toate ncesitățile României. Șansa României o reprezintă fondurile europene.

Despre metode mai bune de salarizare și despre învățământul românesc:

Dacă vrem să investim în viitor trebuie să facem o paralelă cu începuturile umanității. România trebuie să se gândească să  investească în educație. Trebuiesc alocate multe fonduri. Viitorii ingineri trebuie să aibă gândire flexibilă. Universitatea Tehnică face eforturi, dar are nevoie de ajutor pentru a fi un vârf al inovării. 

Ion Vaciu: Oracle România nu are 2000 de angajați care nu au background tenhic. Câteodată vânzarea e mai importantă decât produsul. SUA face un marketing agresiv.

Despre dezvoltare sustenabilă: Am perceput partea de analiză, dar nu am văzut nicio viziune. Trebuie să ținem cont de resurse. Faptul că acești oameni sunt valoroși, rari și inimitabili, e foarte important. Trebuie să facem saltul de a gândi despre clustere în industrii creative pentru a implica toți studenții către instrumente de a scrie proiecte, de a inova. Avem avantaje competitive dar avem de asemenea nevoie să investim în acești tineri.

Despre fonduri europene și clustere: Birocrația face greu accesibilă accesarea fondurilor europene. Cererile se finanțează foarte greu datorită analizei lente, felului extrem de complicat în care autoritățile se implică. Nu avem șanse în competiția  globală și nu avem multe în comun cu Silicon Valley. Pe de altă parte, studenții sunt un atu. Clusterele pot fi o soluție pentru a lega oportunitățile.

Un cluster are un fundament economic. Nu cred că toate cele peste 100 de clustere actuale îndeplinesc acest criteriu. Statul trebuie să perceapă lucrurile mai corect. LaMinisterul Fondurilor Europene și al Dezvoltării Regionale, dacă lucrurile sunt înțelese corect, pot crește nivelul de trai și al salarizării. 

La nivelul PE ar trebui o atenție mai sporită în ceea ce privește ce se petrece în țară. Acesta ar fi un rol pe care parlamentarii români ar putea să îl aibă deoarece au instrumentele și mijloacele pentru influențarea lucrurilor într-un sens pozitiv.

Alexandru Dula: Aș dori șă îi adresez domnului Negrescu o întrebare. Cum se pot aplica modelele Silicon Valley și din Tel Aviv? Proiectul de inovare al Clujului, Cluj Inovation City, nu a avut sprijin public și acesta este suspendat.

Daniel Buda: Putem depăși acest moment. Vă dau un exemplu, acela al asocierii dintre agriculturi, în România acestă asociere este de 5%, pe când în alte state acestea sunt mult mai ridicate. Trebuie să ne asociem în toate domeniile. Fondurile Europene sunt șansa României.

Ovidiu Pintea: Sprijinul administrației este insuficeint, este defectuos pentru mediul de bussiness. Ne interesează să fim un motor al IT-ului în această zonă a României. Ceea ce en definește ca oameni sunt acțiunile noastre, ceea ce facem, ci nu ce reprezentăm ca potențial.

Liderul studenților de la Facultatea Tehnică din Cluj: haideți să inițiem proiecte prin care să îi motivăm pe studenți.

Victor Negrescu: Se pot face prin proiectele pilot, Planul Juncker și nu aveți nevoie de parteneri publici. 

Concluzii

Vasil Țopa: Discuțiile au fost interesante. Este important să accesăm fondurile structurale. Având experiență în accesarea acestora, europarlamentarii trebuie să cunoască problemele cu care universitățile se confruntă.