Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL/PPE) salută formarea unei alianțe europene pentru Reconstrucția Ucrainei, considerând această inițiativă un pas esențial în sprijinirea eforturilor de redresare și modernizare a țării vecine, afectată de agresiunea rusă, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Reconstrucția Ucrainei nu este doar o responsabilitate morală, ci și o oportunitate strategică pentru consolidarea securității și stabilității în regiune. România, în special județele de graniță, trebuie să joace un rol activ în acest proces, valorificând experiența și resursele disponibile pentru a sprijini eforturile de reconstrucție”, a declarat Gheorghe Falcă.

În contextul în care Uniunea Europeană a aprobat un pachet de sprijin financiar în valoare de 50 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027, europarlamentarul subliniază importanța implicării autorităților locale și regionale, inclusiv din România, în proiectele de reconstrucție, precum și necesitatea unei coordonări eficiente între statele membre și instituțiile europene.

„Este esențial ca România să fie parte integrantă a acestor eforturi, nu doar ca beneficiar al stabilității regionale, ci și ca partener activ în procesul de reconstrucție. Alianța pentru reconstrucția Ucrainei oferă cadrul necesar pentru o colaborare eficientă și pentru mobilizarea resurselor în sprijinul acestui obiectiv comun”, a adăugat Falcă.

Europarlamentarul își exprimă disponibilitatea de a colabora cu autoritățile naționale și locale, precum și cu partenerii europeni, pentru a asigura o contribuție semnificativă a României la reconstrucția Ucrainei și la consolidarea securității și prosperității în regiune.

Alianța Eurodeputaților din Europa de Est pentru Reconstrucția Ucrainei (AMEERU) este o inițiativă transpartinică și informală a eurodeputaților est-europeni, fiind coordonată de Gheorghe Falcă și Vasile Dîncu.

„Această inițiativă întărește rolul de lider al Parlamentului European în eforturile de reconstrucție. Noi, eurodeputații din Europa de Est ne asumăm responsabilitatea de a coordona un răspuns comun al UE, demonstrând că unitatea europeană este mai puternică decât provocările cu care ne confruntăm. AMEERU se bazează pe un proces incluziv și consultativ: dialogul constant cu parlamentele naționale, mediul de afaceri și organizațiile societății civile asigură că soluțiile propuse răspund nevoilor reale ale comunităților. Facem un apel către societatea civilă, mediul de afaceri și comunitățile locale din România, Ucraina, Republica Moldova și din întreaga Uniune Europeană să urmărească acest demers și să se implice activ”, a mai transmis Gheorghe Falcă.

O treime dintre eurodeputații români au absentat joi de la votul moțiunii de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de Gheorghe Piperea (AUR) și respinsă categoric de Parlamentul European, cu 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri.

Dintre cei 33 de europarlamentari români, doar opt au votat în favoarea moțiunii: Gheorghe Piperea, Adrian Axinia, Claudiu Târziu, Georgiana Teodorescu, Șerban Sturdza, Cristian Terheș, Luis-Vicențiu Lăzărescu și Diana Șoșoacă — toți provenind din grupurile eurosceptice și auto-considerate suveraniste ECR sau Patrioți pentru Europa.

Alți doi eurodeputați români, Iuliu Winkler și Lorant Vincze (UDMR, PPE), s-au abținut.

Citiți și Parlamentul European respinge moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene și a Ursulei von der Leyen

Un număr de 12 europarlamentari români au votat împotriva moțiunii, printre care Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Siegfried Mureșan, Virgil Popescu și Adina Vălean (PNL, PPE), Dan Barna și Vlad Voiculescu (USR, Renew), Andi Cristea, Claudiu Manda și Ștefan Mușoiu (PSD, S&D), precum și Nicu Ștefănuță (Verzi), vicepreședinte al Parlamentului European.

Nu mai puțin de 11 eurodeputați români au fost absenți: Dragoș Benea, Rareș Bogdan, Gheorghe Cârciu, Vasile Dîncu, Gabriela Firea, Maria Grapini, Dan Motreanu, Victor Negrescu, Dan Nica, Eugen Tomac și Mihai Tudose.

La nivel european, grupul Patrioți pentru Europa a susținut cel mai consistent moțiunea, cu 76 de voturi pentru din 84. În cadrul ECR, din cei 78 de membri, doar 39 au votat pentru, trei împotrivă, doi s-au abținut, iar 34 au fost absenți — inclusiv membri ai grupului din care face parte Piperea.

Grupul PPE a votat în bloc împotriva moțiunii, cu excepția celor doi eurodeputați UDMR care s-au abținut. De la grupul Renew, un europarlamentar a votat pentru moțiune și cinci s-au abținut, în timp ce din S&D un singur membru a votat pentru și trei s-au abținut.

Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la restricțiile impuse de China asupra exportului de materii prime esențiale.

La 4 aprilie 2025, China a impus restricții la exportul a șapte elemente de pământuri rare și magneți utilizați în sectoarele apărării, energiei și automobilelor, ca răspuns la creșterea tarifelor americane asupra produselor chineze.

În conformitate cu noile norme, exportatorii vor avea nevoie de licențe suplimentare pentru a putea exporta din China.

Într-o rezoluție, adoptată cu 523 de voturi pentru, 75 împotrivă și 14 abțineri, Parlamentul European afirmă că acțiunea Chinei este nejustificată și se dorește a fi coercitivă, având în vedere poziția cvasi-monopolistă a țării.

Eurodeputații subliniază necesitatea ca UE să identifice, să operaționalizeze și să consolideze domeniile în care deține avantaje critice față de China în ceea ce privește bunurile și tehnologiile esențiale. Aceștia sunt profund îngrijorați de cererile Chinei ca solicitanții de permise de export să dezvăluie date sensibile.

Comisia și statele membre trebuie să accelereze punerea în aplicare a Legii privind materiile prime critice (CRMA), spun eurodeputații. CRMA urmărește să garanteze că UE are acces sigur, diversificat și durabil la materii prime.

Rezoluția subliniază, de asemenea, necesitatea ca UE să activeze proiectele miniere interne și solicită Comisiei Europene și statelor membre să evalueze nivelul minim al stocurilor strategice de elemente de pământuri rare.

Eurodeputații solicită încheierea de parteneriate bilaterale privind materiile prime cu țări care îndeplinesc standarde ridicate de durabilitate și drepturile omului.

Parlamentul European subliniază importanța exprimării de către UE a acestor preocupări și a implicațiilor lor mai largi pentru lanțurile globale de aprovizionare la viitorul summit UE-China.

În ultimele două decenii, după ce a aderat la OMC, China a ajuns să domine lanțurile globale de aprovizionare cu materii prime esențiale, iar UE nu face excepție când vine vorba de dependența față de Beijing în acest sector, arată un material al Consiliului European pentru Afaceri Externe (ECFR). 

China furnizează 100% din aprovizionarea UE cu pământuri rare grele, 45% din germaniu, 71% din galiu, 97% din magneziu, 67% din scandiu, elemente necesare în domeniul tehnologic precum producția de semiconductori, baterii electrice sau avioane, arată Consiliul într-un grafic.

Citiți și: UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Summitul UE-China este programat pentru 24-25 iulie, primul din ultimii doi ani și va avea loc într-un context comercial tensionat generat de tarifele impuse de președintele american Donald Trump, dar și de practicile anti-concurențiale ale Beijingului de pe piața vehiculelor electrice, ce a determinat Uniunea Europeană să impună taxe în acest sector pentru a proteja piața unică europeană.