Președintele ales al SUA, Donald Trump, președintele francez Emmanuel Macron și liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski, au purtat discuții sâmbătă la Paris, reuniți în cadrul unei ceremonii grandioase pentru a marca redeschiderea Catedralei Notre-Dame, Macron convocând reuniunea trilaterală înaintea unui eveniment de seară pe care îl găzduia pentru a sărbători restaurarea catedralei la cinci ani după ce aceasta a fost devastată de un incendiu.

Zelenski a declarat că întâlnirea a fost “bună și productivă” și că cei trei lideri au convenit să continue să lucreze împreună.

“Președintele Trump este, ca întotdeauna, hotărât. Îi mulțumesc”, a scris Zelenski pe platforma de social media X. “Cu toții ne dorim ca acest război să se încheie cât mai curând posibil și într-un mod corect”, a adăugat el.

Discuția s-a axat pe poporul nostru și pe modalitățile de sprijinire a acestuia, pe situația generală și pe stabilirea unei păci echitabile.

“Cu toții ne dorim pacea. Dar este esențial pentru noi, și aceasta este poziția noastră, ca pacea să fie justă pentru noi toți și ca Rusia, Putin sau orice alt agresor să nu aibă posibilitatea de a se întoarce vreodată. Și acesta este cel mai important lucru – doar pace și garanții de securitate, garanții puternice de securitate pentru Ucraina”, a conchis președintele.

I had a good and productive trilateral meeting with President @realDonaldTrump and President @EmmanuelMacron at the Élysée Palace.

President Trump is, as always, resolute. I thank him. I also extend my gratitude to Emmanuel for organizing this important meeting.

We all want… pic.twitter.com/eKMtuhp2ZI

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) December 7, 2024

Trump s-a aflat în prima sa călătorie în străinătate de când a câștigat alegerile prezidențiale de luna trecută, iar vizita la Paris a fost considerată ca oferindu-i lui Macron o oportunitate timpurie de a juca rolul de mediator între Europa și viitorul președinte, un rol pe care liderul francez l-a apreciat în trecut.

Președintele Zelenski și liderii europeni au fost îngrijorați de faptul că Trump, care își va prelua funcția luna viitoare, ar putea retrage ajutorul militar al SUA pentru Ucraina într-un moment crucial al luptei Kievului de a respinge Rusia.

Macron este un susținător puternic al alianței NATO și al luptei din Ucraina, în timp ce Trump consideră că națiunile europene trebuie să plătească mai mult pentru apărarea lor comună. El a declarat că este nevoie de o soluție negociată pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Sosind la Palatul Elysee, Trump i-a spus lui Macron că s-au bucurat de “un succes cu adevărat mare” lucrând împreună în timpul primului său mandat. “Și cu siguranță se pare că lumea o ia puțin razna acum. Și vom vorbi despre asta”, a adăugat Trump, potrivit Reuters.

Trump i-a dat lui Zelenski o strângere de mână fermă și l-a bătut pe spate înainte ca Macron să stea între ei, iar Trump să zâmbească pentru cameră. Întâlnirea dintre cei trei lideri a durat aproximativ 20 de minute.

Prin invitarea lui Trump la redeschiderea Notre-Dame, Macron a repetat o abordare personalizată care a avut un succes limitat în timpul primului mandat al lui Trump, a declarat Heather Conley, consilier senior al consiliului German Marshall Fund, care promovează legăturile dintre SUA și Europa. “Domnul Macron știe că domnul Trump apreciază foarte mult fastul, circumstanța și grandoarea de stat și i le oferă din abundență”, a spus Conley.

De la realegerea lui Trump, Zelenski și-a exprimat optimismul cu privire la evoluția războiului din Ucraina în contextul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă, declarând că “războiul se va încheia mai devreme” datorită politicilor pe care noua administrație americană intenționează să le implementeze.

Zelenski a demarat și o acțiune de diplomație personală și de angajare cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, făcând trimitere la fostul mare președinte republican Ronald Reagan, pe care Trump îl admiră și care a fost un lider marcant în susținerea eliberării Europei de Est de sub dominația comunistă impusă de la Moscova.

Liderul ucrainean a amintit de conceptul “pace prin forță” promovat de fostul și viitorul președinte al SUA. Confruntată cu o soartă incertă sub noua epocă Trump, Ucraina apelează la acest concept pe care strategii din jurul republicanului l-au promovat ca parte a gândirii de politică externă a președintelui ales. Un articol publicat în vara acestui an în revista Foreign Affairs de fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, Robert O’Brian, prezintă “revenirea păcii prin forță” ca argumente și principiu definitoriu pentru politica externă a lui Trump.

Fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, spune că România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid cibernetic pornit de Rusia împotriva oricărei țări” și că Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 din NATO, care prevede discuții cu aliații atunci când integritatea, independența politică sau securitatea unui membru este amenințată.

Adrian Zuckerman a declarat pentru Știrile Pro TV că, în opinia sa, decizia CCR de anulare al primului tur al prezidențialelor din România este cea corectă, pentru a proteja poporul și integritatea alegerilor democratice. Numește acțiunile Rusiei “cel mai mare atac hibrid cibernetic pornit împotriva orice țări, lucru care s-a dovedit cu claritate, cu documente care au fost desecretizate de Guvernul Român și date Curții Constituționale“.

“Aceasta influență statală a Rusiei, poate și cu ajutor chinez, prin TikTok și poate în alte feluri, nu trebuie să aibă loc în alegerile democratice din nicio altă țară“. Trebuie oprită influența, iar rezultatele obținute prin proces corupt, să fie, de asemenea, oprite, a mai spus Zukerman.

Fostul ambasador consideră că atacul asupra României a fost unul “absolut masiv, care a venit principal prin TikTok, dar și prin alte rețele și cu sprijin de la entități și persoane fizice. (…) Mi s-a spus că în ultimul an sau așa ceva au fost vreo 30 și ceva de atacuri similare în alte țări europene. Dar nu a fost niciodată unul de mărimea și ferocitatea celui de acum, și asta e o problemă”.

Zuckerman vorbește de surse, inclusiv externe, care au spus că documente nedeclasificate încă arată că “atacul ăsta e ceva absolut enorm, cu proporții de necrezut și șocante. (…) România trebuie să invoce articolul 4 din NATO, trebuie să aibă discuții imediat cu aliații, inclusiv cu America, și să vadă cum se protejează membrii NATO împotriva acestor fel de atacuri“.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.

Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.

Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.

Interferența hibridă a Rusiei vizează să submineze realizările democratice, economice și de securitate ale României obținute după 1989, avertizează Daniel Fried, fost ambasador al Statelor Unite în Polonia și expert al Atlantic Council, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, în care explică faptul că decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, deși “controversată” atât pentru România, cât și pentru aliații săi, a fost luată în contextul acuzațiilor “credibile” de interferență străină.

“Decizia Curții Constituționale a României de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale este deja văzută ca una controversată, atât în România, cât și printre prietenii și aliații săi. Acuzațiile de interferență străină sunt credibile, având în vedere ceea ce știm despre practicile Rusiei”, a declarat Fried, subliniind că situația pune o povară majoră pe umerii guvernului și autorităților electorale din România.

“Va fi esențial ca alegerile reluate să fie organizate într-un mod transparent, corect și credibil, cu implicarea observatorilor internaționali încă de la început”, a adăugat el.

Fried a subliniat, de asemenea, că, în acest moment, “alegerile parlamentare nu au fost puse sub semnul întrebării”, oferind un semnal de stabilitate pentru procesul democratic al României.

Avertisment privind efectele interferenței hibride a Rusiei

Referindu-se la riscul unei eventuale îndepărtări a României de NATO și UE, acesta a precizat: “România a muncit din greu pentru a intra în NATO și UE și beneficiază de securitatea oferită de NATO, precum și de sprijinul financiar semnificativ al Uniunii Europene.”

Fried, care a contribuit la elaborarea politicii de extindere a NATO la țările din Europa Centrală și, în paralel, la relațiile NATO-Rusia, a subliniat că securitatea nu este o noțiune abstractă pentru România, mai ales în contextul agresiunii rusești.

“România a fost izolată în anii 1930, o situație pentru care și țara mea, Statele Unite, poartă o parte din vină din cauza retragerii din securitatea europeană în perioada interbelică. A plătit un preț teribil. Însă America a învățat din acea greșeală. Susținerea pentru aderarea României la NATO a fost un efort bipartizan, iar sprijinul pentru NATO rămâne solid, indiferent de politica internă americană”, a afirmat expertul Atlantic Council.

Fried a mai arătat că România are un rol crucial în securitatea europeană: “Poate contribui în continuare la răspunsul NATO și al UE la agresiunea continuă a Rusiei.”

Fostul ambasador a avertizat cu privire la efectele interferenței hibride rusești asupra flancului estic al NATO și asupra democrației românești. “Rusia încearcă să distrugă Ucraina, să slăbească solidaritatea NATO și să creeze condițiile pentru refacerea influenței sale imperiale până la vechile linii trasate la Yalta. Interferența sa hibridă vizează să submineze realizările democratice, economice și de securitate ale României obținute după 1989”, a spus el.

Ambasadorul Fried a devenit unul dintre cei mai importanți experți ai guvernului SUA în Europa Centrală și de Est și în Rusia. În timp ce era student, a locuit la Moscova, s-a specializat în studii sovietice și istorie la Universitatea Cornell (licență magna cum laude 1975) și a obținut un masterat la Institutul rus și Școala de afaceri internaționale din Columbia în 1977. În același an s-a alăturat serviciului diplomatic american.

Riscurile de securitate și economice ale unui viraj al politicii externe și de securitate a României

Referindu-se la un posibil viraj al politicii externe și de securitate a României, Fried a transmis un mesaj clar: “România are dreptul suveran de a-și determina propriile alianțe, dar slăbirea cooperării de securitate cu NATO și SUA ar servi intereselor Rusiei. Este greu de văzut cum ar putea slăbirea securității României să servească interesele sale naționale.”

El a avertizat, de asemenea, asupra impactului economic al unui astfel de scenariu. “Limitarea investițiilor externe ar afecta economia României, alungând investitorii care aduc capital și locuri de muncă”, a spus acesta, în contextul în care după declasificarea documentelor CSAT Statele Unite au avertizat că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.

Principalul partener al României, Statele Unite, și alți parteneri precum Polonia și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.