Connect with us

SUA

Blinken neagă dublul standard al SUA privind presupusele abuzuri israeliene împotriva drepturilor omului în cazul palestinienilor

Published

on

© Antony Blinken/ Twitter

Investigația Departamentului de Stat privind acuzațiile de abuzuri israeliene asupra drepturilor omului și rolul armelor americane în eventualele încălcări se desfășoară la același standard ca și în cazul oricărei alte țări, a declarat luni secretarul de stat Antony Blinken.

Blinken a luat cuvântul cu ocazia publicării rapoartelor de țară ale Departamentului de Stat privind practicile în domeniul drepturilor omului pentru anul 2023, dar s-a referit la faptul că departamentul se pregătește să anunțe în zilele următoare restricții privind asistența militară pentru anumite unități ale armatei israeliene din cauza unor rapoarte credibile privind abuzuri ale drepturilor omului.

„Avem un dublu standard? Răspunsul este nu”, a declarat Blinken ca răspuns la o întrebare adresată de Reuters.

El a precizat că este de așteptat un anunț „în zilele următoare” cu privire la concluziile Departamentului de Stat privind restricționarea asistenței pentru unitatea militară Netzah Yehuda din cauza unor presupuse abuzuri ale drepturilor omului.

Unitatea, care este formată în mare parte din israelieni ultraortodocși și care operează în principal în Cisiordania, se pare că are cea mai mare rată de condamnare pentru abuzuri împotriva civililor palestinieni.

Restricțiile americane privind asistența militară în cazul abuzurilor împotriva drepturilor omului sunt impuse de Legea Leahy, numită după fostul senator Patrick Leahy, autorul legislației din 1997 care impune SUA să întrerupă asistența acordată oricăror unități militare sau de aplicare a legii străine dacă se stabilește că există dovezi credibile de încălcare a drepturilor omului.

„În ceea ce privește raportul Leahy Law la care cred că vă referiți la început, acesta este un bun exemplu de proces foarte deliberat și care caută să afle faptele, să obțină toate informațiile ceea ce trebuie făcut cu atenție”, a declarat Blinken luni, ca răspuns la o interpelare a Reuters la Departamentul de Stat.

„Cred că veți vedea în zilele următoare că vom avea mai multe de spus, așa că vă rog să rămâneți la curent cu acest lucru.”

Posibilul anunț al sancțiunilor americane a atras reacții de respingere din partea premierului israelian Benjamin Netanyahu și a șefului opoziției israeliene, Benny Gantz, care a discutat cu Blinken duminică.

„Ministrul Gantz i-a exprimat secretarului de stat că potențiala decizie de a impune sancțiuni asupra batalionului ‘Netzah Yehuda’ este o greșeală”, a declarat Tom Sagiv, purtătorul de cuvânt al lui Gantz, într-un comunicat, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Gantz a declarat că sancționarea unității militare israeliene ar afecta legitimitatea internațională a Israelului în timp de război și nu are „nicio justificare, deoarece sistemul judiciar israelian este puternic și independent”.

Blinken, în comentariile sale către presă, a remarcat că Israelul „a demonstrat capacitatea de a se uita la el însuși”, de a efectua investigații privind infracțiunile și de a aplica pedepse.

„Din câte am înțeles, au multe investigații deschise pe baza rapoartelor care au venit cu acuzații privind abuzuri ale drepturilor omului sau abuzuri ale dreptului umanitar internațional, ale legilor războiului etc.”, a spus el.

„În primul rând, cred că acesta este cel mai important lucru pe care oricare dintre democrațiile noastre trebuie să se asigure că ne supraveghem pe noi înșine, că ne respectăm standardele pe care le cerem celorlalți”, a adăugat el. „Cred că Israelul este în curs de a face acest lucru pe baza cunoașterii investigațiilor deschise pe care le are. Și, așa cum am spus, atunci când incidentele ne sunt aduse la cunoștință, le analizăm și, în special, dacă există posibilitatea ca în acele cazuri să fi fost folosite arme americane.”

Decizia de a sancționa Netzah Yehuda ar marca o acțiune semnificativă pentru administrația Biden, care a trimis în grabă arme Israelului pentru războiul împotriva Hamas în Fâșia Gaza, dar a criticat armata israeliană pentru numărul mare de morți în rândul civililor palestinieni, estimat la peste 20.000 de victime.

În Cisiordania, unde violențele s-au intensificat între israelieni și palestinieni, administrația a luat o măsură extraordinară în martie pentru a sancționa anumiți israelieni pentru că au comis acte de violență împotriva palestinienilor.

În rapoartele de țară ale Departamentului de Stat pentru 2023 privind practicile în domeniul drepturilor omului, administrația condamnă atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, care a ucis peste 1.100 de persoane, a rănit mai mult de 5.400 și a dus la răpirea a 253 de ostatici. Hamas ține ostatici aproximativ 133 de israelieni, ostaticii eliberați făcând mărturisiri despre tortură și abuzuri sexuale. Nu este clar câți dintre ostaticii rămași sunt încă în viață.

Însă, în raportul 2023, administrația a adus în discuție și modul în care Israelul a condus războiul. Acesta a remarcat că „Israelul a răspuns cu o operațiune militară susținută și pe scară largă în Gaza, care a ucis peste 21.000 de palestinieni și a rănit peste 56.000 până la sfârșitul anului, a strămutat marea majoritate a palestinienilor din Gaza și a dus la o criză umanitară severă”.

Raportul subliniază că problemele semnificative privind drepturile omului includ rapoarte credibile privind „abuzuri grave în cadrul unui conflict între Hamas și Israel”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

SUA anunță o restricționare a vizelor pentru ”persoanele responsabile de subminarea democrației” în Georgia și revizuirea cooperării cu țara din Caucaz în contextul legii privind ”influența străină”

Published

on

© State Department photo by Chuck Kennedy/ Flickr

Statele Unite au anunțat că introduc noi restricții de viză împotriva Georgiei după ce Parlamentul acestei țări a adoptat o lege controversată privind ”influența străină” de sorginte rusească, materializând astfel avertismentele exprimate de secretarul de stat american Antony Blinken, care a anunțat marți că țara sa ar putea lua măsuri împotriva statului din Caucaz.

”În ultimele câteva luni, partidul de guvernământ <<Visul georgian>> a elaborat și adoptat o lege privind <<influența străină>> care înăbușă exercitarea libertății de asociere și de exprimare, stigmatizează organizațiile care servesc cetățenii Georgiei și împiedică organizațiile media independente care lucrează să ofere georgienilor acces la informații de înaltă calitate.  Pe măsură ce cetățenii georgieni și-au exprimat opoziția față de această lege, am văzut indicii clare ale unei campanii de intimidare și ale utilizării violenței pentru a suprima disidența pașnică. Atât <<legea privind securitatea națională>>, cât și tacticile represive utilizate pentru a înăbuși disidența legitimă subminează democrația georgiană și libertățile fundamentale la care are dreptul poporul georgian și contravin obiectivului de lungă durată al Georgiei – reflectat în constituția sa – de integrare euro-atlantică și de parteneriat strategic cu Statele Unite”, explică același oficial american mai sus amintit într-un comunicat dat publicității de Departamentul de Stat al SUA.

În această situație, ”Departamentul de Stat pune în aplicare o nouă politică de restricționare a vizelor pentru Georgia, care se va aplica persoanelor care sunt responsabile sau complice la subminarea democrației în Georgia, precum și membrilor familiilor acestora”.

Aceasta vizează ”persoanele responsabile de suprimarea societății civile și a libertății de întrunire pașnică în Georgia printr-o campanie de violență sau intimidare”.

”Sprijinul Statelor Unite pentru democrația din Georgia este de lungă durată și reprezintă un element fundamental al relației noastre bilaterale. Orice persoană care subminează procesele sau instituțiile democratice din Georgia – inclusiv în perioada premergătoare, în timpul și după alegerile din Georgia din octombrie 2024 – poate fi considerată neeligibilă pentru vizele americane în temeiul acestei politici și i se poate interzice să călătorească în Statele Unite. Membrii de familie apropiați ai acestor persoane pot face, de asemenea, obiectul acestor restricții”, a explicat secretarul de stat american.

De asemenea, Antony Blinken a anunțat că lansează ”revizuire cuprinzătoare a cooperării bilaterale dintre Statele Unite și Georgia”, după cum anunța și Casa Albă săptămâna trecută. 

”Rămâne speranța noastră că liderii Georgiei vor reconsidera proiectul de lege și vor lua măsuri pentru a merge mai departe cu aspirațiile democratice și euro-atlantice ale națiunii lor. Pe măsură ce revizuim relația dintre cele două țări, vom lua în considerare acțiunile Georgiei în luarea deciziilor noastre”, continuat acesta.

Parlamentarii georgieni au aprobat planurile controversate de a califica sute de ONG-uri și instituții media drept agenți străini, deschizând calea ca proiectul să devină o lege de inspirație rusească.

Legiuitorii din această țară au ignorat astfel avertismentele venite din partea Occidentului și nemulțumirea manifestată de populație, care a ieșit în stradă pentru a-și arăta opoziția față de legislația care riscă să deturneze parcursul european al țării.

Este posibil ca partidul aflat la putere, “Visul georgian”, iniţiatorul legii, să nu renunțe și să o adopte definitiv, chiar dacă președinta țării a respins-o prin veto, având în vedere că dispune în Parlament de numărul necesar de voturi.  

Continue Reading

SUA

SUA avertizează că vor lua „măsuri” după adoptarea în Georgia a legii privind agenții străini: Este „exact din manualul de joc al Moscovei”

Published

on

© Official State Department photo by Chuck Kennedy/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat miercuri că SUA vor „lua măsuri” împotriva unui proiect de lege controversat adoptat săptămâna trecută de parlamentul fostei republici sovietice Georgia, care a generat proteste în masă, informează AFP, preluat de Agerpres.

În cadrul unei declarații în fața Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților cu privire la cererea de buget pentru anul 2025 a Departamentului de Stat, Blinken a declarat, ca răspuns la o întrebare, că SUA sunt „foarte îngrijorate” în legătură cu proiectul de lege privind „agenții străini”, afirmând că acesta este „exact din manualul de joc al Moscovei”.

„Ne uităm foarte atent la ceea ce putem face ca răspuns la acest lucru și anticipez că vom lua măsuri. UE analizează impactul asupra procesului de aderare a Georgiei”, a declarat el, adăugând că proiectul de lege contracarează dorința poporului georgian de a se îndrepta spre UE.

„Aș anticipa că vor urma lucruri din cauza impactului pe care această lege îl poate avea”, a adăugat el.

De altfel, în urmă cu o săptămână, Casa Albă și-a exprimat „îngrijorarea profundă” față de adoptarea controversatei legi, atrăgând atenția că SUA ar putea „reevalua” relația lor cu această țară din Caucaz.

Proiectul de lege prevede ca organizațiile, inclusiv instituțiile media, care primesc peste 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze la stat. De asemenea, le obligă să publice rapoarte financiare anuale.

Proiectul de lege, care a fost introdus pentru prima dată în martie 2023, a fost clasat după ce a declanșat proteste în masă care s-au soldat cu arestarea a 66 de persoane și rănirea a peste 50 de ofițeri de poliție, dar a fost reintrodus în parlament la începutul lunii trecute.

Criticii spun că proiectul de lege ar submina democrația, catalogându-l drept o „lege rusească”. Însă membrii majorității de guvernământ susțin că acesta ar spori transparența.

Președinta pro-europeană a Georgiei, Salome Zourabichvili, a anunțat sâmbătă că și-a exprimat dreptul de veto față de acest proiect de lege, la câteva zile după ce parlamentul georgian l-a adoptat în a treia și ultima lectură, pe fondul protestelor.

Cu toate acestea, partidul de guvernământ Visul Georgian poate trece peste veto-ul președintelui prin obținerea a 76 de voturi, după care președintele parlamentului poate semna legal proiectul de lege.

Continue Reading

RUSIA

SUA susțin că Rusia a lansat o armă spaţială capabilă să atace alţi sateliţi pe orbita joasă a Pământului

Published

on

© DoD photo by U.S. Army Sgt. James K. McCann

Rusia a lansat ceea ce este probabil o armă spațială capabilă să atace alți sateliți pe orbita joasă a Pământului, a susținut marți purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder, conform DPA, citat de Agerpres.

Acesta a explicat că lansarea a avut loc pe 16 mai și că satelitul rus este acum pe aceeași orbită cu satelitul guvernului american.

Întrebat dacă satelitul rus a ameninţat satelitul american, Ryder a spus: ”Ei bine, este o armă de apărare spaţială pe aceeaşi orbită cu un satelit al guvernului american”.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului dublează mesajul transmis de reprezentantul SUA la ONU, Robert Wood, săptămâna trecută, când Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a respins rezoluția Rusiei privind interzicerea tuturor armelor în spațiu.

De altfel, Statele Unite au precizat că nu este pentru prima dată când Moscova lansează astfel de arme spațiale, făcând trimitere la momente din 2019 și 2022.

Washingtonul a încercat să prevină o cursă periculoasă a înarmării în spațiu, cu precădere o cursă a înarmării nucleare, și a depus alături de Japonia o rezoluție, care a fost însă respinsă de Rusia.

Documentul ar fi cerut tuturor țărilor să nu dezvolte sau să desfășoare arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă în spațiu, care sunt deja interzise în conformitate cu un tratat internațional din 1967.

Ambasadoarea SUA la ONU a anunțat rezoluția SUA-Japonia în martie după ce, la mijlociul lunii februarie,  Casa Albă, prin purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională, John Kirby, a declarat că SUA au informații că Rusia dezvoltă o armă antisatelit, despre care Washingtonul crede că nu este încă operațională.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE1 hour ago

Țările UE solicită Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în iunie 2025: Piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli

NATO2 hours ago

Summitul NATO din 2025 va avea loc în Olanda, la Haga, anunță secretarul general Jens Stoltenberg

U.E.4 hours ago

UE pregătește modificarea taxelor vamale pentru coletele de sub 150 de euro pentru a contracara volumele uriașe de colete Shein și Temu, acuzate că nu respectă legislația europeană

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

România și R. Moldova își reactualizează cooperarea militară, miniștrii apărării celor două țări semnând un protocol de amendare a acordului bilateral din 2012

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Apărării evidențiază nevoia unui sprijin ”ferm” pentru Ucraina și R. Moldova și necesitatea unei abordări cuprinzătoare a securităţii în regiunea Mării Negre

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan a lansat consultările interministeriale asupra Cadrului național de competențe digitale, inițiativă ambițioasă realizată cu sprijinul Băncii Mondiale

ROMÂNIA6 hours ago

MAE: Un diplomat din cadrul Ambasadei Rusiei a fost declarat persona non grata pe teritoriul României

CONSILIUL UE6 hours ago

Statele membre solicită o politică spațială ambițioasă pentru consolidarea competitivității UE: Sectorul spațial va juca un rol din ce în ce mai important în autonomia strategică a Europei

CONSILIUL UE6 hours ago

Consiliul UE a adoptat noul Cod al frontierelor Schengen pentru a securiza granițele și a aborda migrația clandestină

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Reuters: Oameni din anturajul lui Putin susțin că liderul de la Kremlin dorește încetarea focului în Ucraina pe actualele linii ale frontului

U.E.1 day ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.1 day ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA1 day ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL3 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL4 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA4 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA6 days ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

Trending