Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și-a exprimat marți speranța că până la finalul anului va fi adoptată o decizie pozitivă cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, informează Agerpres.

”Am avut recent o misiune de informare în Bulgaria, care a fost cu adevărat reuşită. Voi folosi acest prilej pentru a vorbi despre acest lucru şi despre cât de bine pregătite sunt ambele ţări – atât România, cât şi Bulgaria – pentru a adera la spaţiul Schengen şi am în continuare ca obiectiv să avem această decizie în acest an”, a declarat Ylva Johansson înaintea reuniunilor miniştrilor de interne din Uniunea Europeană, ce are loc la Bruxelles.

Citiți și: Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Conform agendei oficiale, situația la zi privind demersurile de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen va fi abordată de miniștrii afacerilor interne din UE în cadrul reuniunii care are loc marți, dar chestiunea nu va fi supusă votului.

Motivul acestei decizii este acela că țara noastră așteaptă să afle dacă Olanda va susţine aderarea Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie europeană pentru a lua o decizie în dosarul Schengen.

Există posibilitatea, conform declarațiilor susținute la finalul lunii noiembrie de ministrul de Interne Cătălin Predoiu, ca în cursul acestei luni, după ce se va fi clarificat poziția Olandei, să fie organizate și alte reuniuni extraordinare ale Consiliului Justiție și Afaceri Interne, având în vedere că dialogul României cu Austria s-a îmbunătățit în ultima perioadă, doar că Suedia, prin ministrul său pentru Migrație, a devenit reticentă față de primirea de noi membri în Schengen, considerând că ”sistemul trebuie reformat” înainte, că ”trebuie să preluăm controlul asupra migrației”, conform Digi24.

România și Bulgaria au demonstrat că pot contribui la consolidarea spațiului Schengen și nu la slăbirea lui, dovadă stând activitatea din proiectele-pilot privind procedurile rapide de azil și de returnare demarate de Comisia Europeană împreună cu cele două țări.

Executivul european a publicat în iunie un raport preliminar pozitiv, iar evoluțiile în cazul Pactului pe migrație și azil, asupra căruia țările membre au ajuns la un compromis, creează climatul necesar pentru a aborda temele de interes major ale României.

Recent, Comisia Europeană a recomandat statelor membre Schengen să intensifice cooperarea în ceea ce privește zona de liberă circulație, a prezintat o serie de bune practici cu rezultate pozitive în ceea ce privește procedurile de azil ale UE pentru a consolida în continuare cooperarea între statele membre și a lansat o Alianță Globală pentru Combaterea Traficului de Migranți.

România aşteaptă să afle dacă Olanda va susţine aderarea Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie europeană, pentru a lua o decizie în dosarul Schengen, a afirmat, luni, premierul Marcel Ciolacu, în vreme ce șefa diplomației române, Luminița Odobescu, a precizat că comunicarea cu Austria pe dosarul Schengen s-a îmbunătăţit în ultima perioadă, relatează Agerpres.

Olanda a avut alegeri pe data de 22 noiembrie. Nu a avut timp să înceapă procedura prim-ministrul actual să supună votului Parlamentului, pentru că au fost alegeri. Era mai mult ca şi sigur că nu se va discuta în JAI-ul din 4 şi 5 decembrie, dar a rămas pe ordinea de zi pentru a se propune o şedinţă JAI extraordinară în cursul lunii decembrie. Aşteptăm întâi decizia Olandei în ceea ce priveşte Bulgaria şi vom vedea cum va acţiona România”, a spus şeful Guvernului, într-o discuție cu jurnaliștii, în cadrul vizitei sale la Washington,

La rândul ei, Luminița Odobescu a precizat că demersurile continuă.

“Comunicarea cu Austria s-a îmbunătăţit în ultima perioadă. Există un dialog nu numai la nivelul Ministerului de Externe, dar şi la nivelul Ministerului de Interne şi continuăm toate aceste demersuri diplomatice împreună cu colegii mei de Externe. De fapt, aceste demersuri diplomatice au loc la cel mai înalt nivel”, a arătat ministrul de externe.

Situația la zi privind demersurile de aderare a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen se află pe agenda finală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, fără ca supunerea la vot să figureze pe agendă. Inițial primirea celor două state la Spaţiul Schengen era menționată ca “decizie posibilă” pe ordinea de zi provizorie a reuniunii miniștrilor de interne din țările UE.

Subiectul va fi discutat marți, 5 decembrie, la reuniunea miniștrilor afacerilor interne în două rânduri, potrivit agendei oficiale.

Mai întâi, va avea loc reuniunea Comitetului mixt Schengen, unde va fi discutată “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România – situația actuală“.

La indigo, subiectul va fi abordat și la prima sesiune a discuțiilor dintre miniștrii de interne.

La ambele sesiuni va fi discutată și situația generală a spațiului Schengen și îmbunătățirea eficienței sistemelor de returnare.

România şi Bulgaria au primit, în cadrul Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022, un vot negativ din partea Olandei şi Austriei pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Croaţia a primit, însă, un vot pozitiv, fiind acceptată în spaţiul de liberă circulaţie.

Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a explicat săptămâna trecută că extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria nu este discutată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 4-5 decembrie pentru că Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria după recentele alegeri care au avut loc, unde extrema dreaptă a obținut cele mai multe voturi la scrutinul parlamentar, îngreunând negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare pro-europene.

Demnitarul român nu a exclus posibilitatea unei reuniuni extraordinare a Consiliului JAI în care să fie abordată această temă.

În perspectiva Consiliului de Justiție și Afaceri Interne din 4-5 decembrie 2023, chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezentat, la Viena, reprezentanților guvernului austriac, un document-sinteză destinat cancelarului federal al Austriei, Karl Nehammer, în cadrul căruia a arătat rolul important și constructiv pe care România îl are și îl poate juca în spațiul Schengen, consolidând protecția frontierelor externe și îmbunătățind funcționarea zonei de liberă circulație, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România îndeplinește de peste 12 ani toate criteriile specifice spațiului Schengen. În ciuda acestui lucru, aderarea țării mele la zona de liberă circulație a fost blocată fără niciun fel de justificare legală. Din nefericire, anul trecut, când toate argumentele au fost de partea României, prin veto-ul aplicat de Austria, parcursul țării mele spre spațiul Schengen a fost blocat, deși România era tehnic mai pregătită din punct de vedere tehnic decât Croația.Argumentele prezentate de guvernul dumneavoastră nu au nimic de-a face cu țara mea și afectează din păcate o relație de prietenie extraordinară care unește Austria de țara mea România de mulți ani”, a subliniat europarlamentarul român, care este recunoscut pentru demersurile sale continue întreprinse, în ultimii zece ani, în vederea aderării României la spațiul Schengen.

Reprezentantul țării noastre în Parlamentul European a menționat atât în documentul transmis, cât și în discuțiile avute cu reprezentanții Austriei la cel mai înalt nivel, că, deși nu a fost primită în Schengen, în cele unsprezece luni care s-au scurs din decembrie 2022, România a continuat să participe activ, cu resurse umane și tehnice, la operațiuni sub egida Agenției Frontex și nu numai.

“Prin eforturile susținute ale Guvernului României, țara noastră a realizat o serie de demersuri care demonstrează clar faptul că românii merită în Schengen. Gestionarea migrației, în cooperare cu statele vecine, este o prioritate constantă a României, acest lucru putând fi observat în teren, în cadrul vizitei voluntare de anul trecut. Ca urmare a acțiunilor sale, țara noastră are o scădere impresionantă în ceea ce privește numărul de preveniri a intrărilor ilegale. Nu în ultimul rând, România a continuat să gestioneze exemplar viețile milioanelor de refugiați ucraineni care au fugit din calea războiului, a asigurat securitatea frontierelor externe ale Uniunii fără nicio sincopă sau eveniment major și prin acțiunile sale, asigură pentru toate statele membre un climat de siguranță și securitate”, a argumentat europarlamentarul Victor Negrescu.

Cu ocazia vizitei efectuate în Austria, chestorul Parlamentului European a avut întâlniri de lucru cu primarul general și guvernator al Vienei, Dr. Michael Ludwig, cu omologul său, Însărcinatul Special pentru afaceri globale al Cancelarului Federal Karl Nehammer, ambasadorul Peter Launsky-Tieffenthal, dar și cu diferiți reprezentanți și decidenți din guvernul federal și ministerul de interne austriac.