SCHENGEN
Blocaj în Consiliul JAI: Germania și Luxemburg avertizează că vor bloca aderarea Croației la Schengen dacă Austria se opune intrării României și Bulgariei
Published
1 year agoon
Miniștrii de interne din statele UE, reuniți la Consiliul Justiție și Afaceri Interne, nu reușesc să găsească unanimitate pentru a ajunge la un acord privind accesul în Schengen pentru Bulgaria, Croația și România, iar sesiunea comună de negocieri a fost întreruptă, discuțiile fiind continuate în tratative separate între grupuri mai mici de state.
Potrivit jurnalistului Jack Parrock, Germania și Luxemburg au amenințat că vor bloca accesul Croației la spațiul Schengen dacă nu se ridică interdicțiile împotriva Bulgariei și României.
NEW: EU home affairs ministers are unable to find unanimity to agree on Schengen access for 🇭🇷🇷🇴🇧🇬.They’re now breaking up for separate negotiations.
I’m hearing Germany and Lux are threatening to block Croatia’s access if vetos aren’t lifted against Bulgaria and Romania.
— Jack Parrock (@jackeparrock) December 8, 2022
Reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles este una istorică pentru România, fiind pentru prima dată, în cei 15 ani de când țara noastră a aderat la UE și în cei 11 de când îndeplinește condițiile tehnice, când Bucureștiul solicită o discuție și un vot privind aderarea la spațiul de liberă circulație.
Austria este singura ţară din UE care se opune intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia este exprimată şi de către Austria și de către Olanda.
Anterior acestor informații au fost prezentate noi scenarii aflate pe masa tratativelor, care în cazul României ar presupune o eventuală intrare în spațiul Schengen la data de 24 martie pentru frontierele aeriene și pentru 26 octombrie pentru frontierele terestre. De asemenea, un alt scenariu propune ca România să adere la Schengen în primăvara anului viitor cu toate frontierele.
Sosind joi la această reuniune crucială, ministrul român de interne, Lucian Bode, a subliniat mandatul său este unul clar, acela de a “solicita vot pentru aderarea României la Schengen”.
În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație.
Susținere pentru România a fost manifestată și de Germania, Franța, Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.
De asemenea, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a afirmat că este pentru prima dată din 2011 când avem oportunitatea să avem un nou impuls în ceea ce priveşte România şi Bulgaria şi mă aştept să avem un drum clar pentru ambele ţări către Schengen.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
UE nu recunoaște rezultatul alegerilor prezidențiale organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina și amenință leadership-ul politic cu represalii
În prezența lui Netanyahu, Olaf Scholz cere Israelului ”o încetare durabilă a focului” în Gaza, unde situația palestinienilor este ”disperată”: Nu putem privi cum aceștia riscă să moară de foame
SUA condamnă declarațiile lui Medvedev despre România și tezaurul sechestrat: Este ca și cum spiritul eliberatorilor “Davai ceas” este viu și prezent
În prezența a cinci lideri europeni, Ursula von der Leyen și El-Sisi au convenit un parteneriat strategic UE – Egipt. UE va investi 7,4 miliarde de euro, inclusiv pentru gestionarea migrației
SCHENGEN
Klaus Iohannis și Karl Nehammer au convenit să continue procesul de aderare deplină a României la Schengen până la atingerea obiectivului final
Published
2 weeks agoon
March 7, 2024Președintele Klaus Iohannis l-a primit joi la Palatul Cotroceni pe cancelarul austriac Karl Nehammer, fiind prima întrevedere bilaterală oficială între cei doi lideri după veto-ul Austriei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, exprimat în Consiliul UE la 8 decembrie 2022, și după ce guvernul de la Viena a acceptat la finele anului trecut un compromis pentru admiterea parțială a celor două țări în zona de liberă circulație, cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024.
Întâlnirea a avut loc cu prilejul Congresului Partidului Popular European de la București, a cărui primă zi s-a încheiat miercuri cu adoptarea în unanimitate a manifestului electoral al familiei politice pentru alegerile europene din 6-9 iunie și care conține solicitarea aderării depline, inclusiv cu frontierele terestre, a României și Bulgariei la Schengen. Adoptarea în unanimitate înseamnă că delegația partidului ÖVP al cancelarului austriac Karl Nehammer nu s-a opus acestui vot, presa austriacă relatând că ÖVP s-a abținut de la vot
“În discuția mea cu cancelarul Karl Nehammer am convenit să continuăm procesul de aderare deplină a României la Schengen până când vom atinge acest obiectiv final. UE trebuie să fie unită, puternică, prosperă, iar acest lucru va consolida și mai mult securitatea UE în beneficiul tuturor cetățenilor noștri“, a scris Iohannis, pe platforma de socializare X.
In my discussion with Chancellor @karlnehammer we agreed to continue the process for RO🇷🇴’s full accession to Schengen until we reach this final objective.The EU has to be united, strong, prosperous&this will further strengthen the EU security for the benefit of all our citizens. pic.twitter.com/lkWTtUDYTw
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) March 7, 2024
Partidul Național Liberal, co-gazdă a Congresului, a cerut ca această prevedere cu privire la integrarea deplină a României și a Bulgariei la spațiul Schengen să fie inclusă în manifestul electoral al PPE.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, că în documentul final al Congresului Partidului Popularilor Europeni (PPE) se va solicita ca România să devină membru cu drepturi depline, respectiv şi cu frontiera terestră, a spaţiului Schengen. El a precizat că “pe baza discuţiilor cu liderii europeni prezenţi aici, vom avea o decizie în documentul final al Congresului şi vom vedea cum vor vota colegii din Austria”.
“Vom veni cu toate argumentele necesare să-şi schimbe decizia. Este adevărat că în acest moment nu avem o întâlnire bilaterală încă stabilită, dar vom face tot ce este necesar pentru a ne transmite mesajele noastre pentru ceea ce reprezintă dreptul nostru de a fi membru al spaţiului Schengen”, a mai spus Ciucă, cu o zi în urmă.
De asemenea, în cadrul unei întrevederi avute în ajunul Congresului, liderul liberal Nicolae Ciucă a anunțat-o pe președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen că PNL o va susține pentru un al doilea mandat la șefia Comisiei, subliniindu-i acesteia că prioritatea imediată a PNL și a Bucureștiului este aderarea deplină a României la Schengen.
În același timp, președintele Partidului Popular European, germanul Manfred Weber, a transmis clar că formațiunea pan-europeană sprijină extinderea completă a spațiului Schengen cu România și Bulgaria, dar a evocat că provocarea persistă la nivelul partidelor politice din Austria, referindu-se atât la colegii de centru-dreapta din partidul cancelarului Karl Nehammer (ÖVP), cât și la socialiștii austrieci (SPÖ), care se opun acordării accesului deplin la spațiul de liberă circulație pentru cele două state.
Peste 2.000 de delegați din peste 40 de țări, precum și unsprezece şefi de state şi de guverne din Uniunea Europeană, împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, sunt prezenți la Congresul Partidului Popular European din 6 – 7 martie de la Bucureşti în urma căruia va fi decis programul celei mai mari familii politice europene pentru alegerile europarlamentare din 6-9 iunie, precum și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, în persoana Ursulei von der Leyen, în vreme ce lucrările Congresului vor fi închise printr-un discurs al președintelui Klaus Iohannis.
POLITICĂ
Nicolae Ciucă revendică o victorie pentru România în manifestul electoral al PPE: De la București s-a auzit clar și răspicat în Europa că România trebuie să intre în Schengen
Published
2 weeks agoon
March 6, 2024Președintele Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă, a revendicat miercuri seară, la finalul primei zile a Congresului PPE de la București, o victorie pentru România în manifestul electoral al PPE adoptat la congres și care solicită aderarea cât mai curând posibil a României în spațiul Schengen.
“De la București, astăzi, s-a auzit clar și răspicat în întreaga Europă: România trebuie să intre cu drepturi depline în spațiul Schengen”, a spus Ciucă, portretizând o victorie pentru România, la Congresul PPE.
“Manifestul electoral al Partidului Popular European, care cere aderarea cât mai curând posibil a României la spațiul Schengen, a fost adoptat în unanimitate. Austria nu a mai votat împotrivă”, a mai adăugat el.
Congresul Partidului Popular European, reunit miercuri și joi la București pentru a decide programul politic pentru alegerile europene și pentru mandatul 2024-2029, a adoptat în unanimitate manifestul electoral al celei mai influente familii politice europene, document care conține și solicitarea de aderare cât mai curând posibil a României la spațiul Schengen.
Manifestul intitulat “Europa noastră, o casă bună și sigură pentru popoarele noastre” cuprinde mai multe puncte cheie.
PPE susține intrarea deplină în Schengen a României și Bulgariei, ridicând nu doar controalele aeriene și navale, ci și cele la granițele terestre, cât mai curând posibil.
În ceea ce privește securitatea europeană și siguranța economică a tuturor statelor de pe continent, PPE va propune crearea cadrului legislativ pentru intrarea în funcție a două noi roluri cheie – un comisar european pe securitate și apărare și altul pentru IMM-uri -, popularii europeni dorindu-și o Europă sigură și prietenoasă în materie de taxe, care sprijină mediul de afaceri.
De asemenea, manifestul se referă și la o Uniune competitivă care susține antreprenorii, tinerii și fermierii, PPE considerând că politicile de mediu trebuie să meargă împreună cu cele economice și sociale.
Ținta de reducere cu 55% a emisiilor de carbon rămâne în picioare, dar trebuie ca specialiștii și piața să decidă care sunt cele mai bune tehnologii pentru a obține neutralitatea emisiilor de carbon, până în 2050.
“Vreau să subliniez și importanța strategiei PPE pentru extinderea Uniunii Europene, care cuprinde nu doar Ucraina, Republica Moldova și Georgia, ci și Balcanii de Vest. Acest plan este un angajament ferm pentru consolidarea și extinderea valorilor europene în regiunea noastră”, a mai spus Nicolae Ciucă.
Peste 2.000 de delegați din peste 40 de țări, precum și unsprezece şefi de state şi de guverne din Uniunea Europeană, împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, sunt prezenți la Congresul Partidului Popular European din 6 – 7 martie de la Bucureşti în urma căruia va fi decis programul celei mai mari familii politice europene pentru alegerile europarlamentare din 6-9 iunie, precum și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, în persoana Ursulei von der Leyen, în vreme ce lucrările Congresului vor fi închise printr-un discurs al președintelui Klaus Iohannis.
PPE
Congresul PPE: Popularii europeni au votat în unanimitate, la București, manifestul electoral care solicită aderarea deplină a României la Schengen. Partidul cancelarului Austriei nu a votat împotrivă
Published
2 weeks agoon
March 6, 2024Congresul Partidului Popular European, reunit miercuri și joi la București pentru a decide programul politic pentru alegerile europene și pentru mandatul 2024-2029, a adoptat în unanimitate manifestul electoral al celei mai influente familii politice europene, document care conține și solicitarea de aderare cât mai curând posibil a României la spațiul Schengen.
Adoptarea în unanimitate a acestui manifest înseamnă că documentul nu a fost respins de delegația partidului ÖVP al cancelarului austriac Karl Nehammer, al cărui guvern s-a opus aderării României și Bulgariei la Schengen în 2022 și care a acceptat o admitere parțială cu frontierele aeriene și maritime de la 31 martie 2024. Inițial, ÖVP a transmis că nu este de acord cu manifestul PPE pe care Congresul îl va adopta, obiectând cu privire la extinderea spațiului Schengen și utilizarea energiei nucleare.
Manifestul electoral, care va sta la baza programului politic al PPE și al Partidului Național Liberal, cuprinde următorul paragraf: “Avem nevoie de admiterea deplină în spațiul Schengen pentru Bulgaria și România, eliminând cât mai curând posibil nu doar controalele aeriene și maritime, ci și controalele la frontierele terestre. Trebuie să reparăm spațiul Schengen, care în prezent este disfuncțional, în special prin consolidarea în continuare a protecției frontierelor externe ale UE și prin prevenirea migrației ilegale în Europa, pentru a realiza un spațiu Schengen sigur și complet, fără controale la frontierele interne”.
Partidul Național Liberal, co-gazdă a Congresului, a cerut ca această prevedere cu privire la integrarea deplină a României și a Bulgariei la spațiul Schengen să fie inclusă în manifestul electoral al PPE.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, că în documentul final al Congresului Partidului Popularilor Europeni (PPE) se va solicita ca România să devină membru cu drepturi depline, respectiv şi cu frontiera terestră, a spaţiului Schengen. El a precizat că “pe baza discuţiilor cu liderii europeni prezenţi aici, vom avea o decizie în documentul final al Congresului şi vom vedea cum vor vota colegii din Austria”.
“Vom veni cu toate argumentele necesare să-şi schimbe decizia. Este adevărat că în acest moment nu avem o întâlnire bilaterală încă stabilită, dar vom face tot ce este necesar pentru a ne transmite mesajele noastre pentru ceea ce reprezintă dreptul nostru de a fi membru al spaţiului Schengen”, a mai spus Ciucă, cu o zi în urmă.
De asemenea, în cadrul unei întrevederi avute în ajunul Congresului, liderul liberal Nicolae Ciucă a anunțat-o pe președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen că PNL o va susține pentru un al doilea mandat la șefia Comisiei, subliniindu-i acesteia că prioritatea imediată a PNL și a Bucureștiului este aderarea deplină a României la Schengen.
În același timp, președintele Partidului Popular European, germanul Manfred Weber, a transmis clar că formațiunea pan-europeană sprijină extinderea completă a spațiului Schengen cu România și Bulgaria, dar a evocat că provocarea persistă la nivelul partidelor politice din Austria, referindu-se atât la colegii de centru-dreapta din partidul cancelarului Karl Nehammer (ÖVP), cât și la socialiștii austrieci (SPÖ), care se opun acordării accesului deplin la spațiul de liberă circulație pentru cele două state.
Karl Nehammer se va afla joi la Congresul PPE și va avea și o întrevedere bilaterală cu președintele Klaus Iohannis.
Peste 2.000 de delegați din peste 40 de țări, precum și unsprezece şefi de state şi de guverne din Uniunea Europeană, împreună cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, sunt prezenți la Congresul Partidului Popular European din 6 – 7 martie de la Bucureşti în urma căruia va fi decis programul celei mai mari familii politice europene pentru alegerile europarlamentare din 6-9 iunie, precum și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, în persoana Ursulei von der Leyen, în vreme ce lucrările Congresului vor fi închise printr-un discurs al președintelui Klaus Iohannis.
Concrete & Design Solutions
Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul
Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect
Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE
“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE
UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă
Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea
UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului
Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi7 days ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- EDITORIALE6 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- NATO6 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene
1 Comment