Connect with us

SCHENGEN

Blocaj în Consiliul JAI: Germania și Luxemburg avertizează că vor bloca aderarea Croației la Schengen dacă Austria se opune intrării României și Bulgariei

Published

on

© European Union 2022

UPDATE Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Miniștrii de interne din statele UE, reuniți la Consiliul Justiție și Afaceri Interne, nu reușesc să găsească unanimitate pentru a ajunge la un acord privind accesul în Schengen pentru Bulgaria, Croația și România, iar sesiunea comună de negocieri a fost întreruptă, discuțiile fiind continuate în tratative separate între grupuri mai mici de state.

Potrivit jurnalistului Jack Parrock, Germania și Luxemburg au amenințat că vor bloca accesul Croației la spațiul Schengen dacă nu se ridică interdicțiile împotriva Bulgariei și României.

Reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles este una istorică pentru România, fiind pentru prima dată, în cei 15 ani de când țara noastră a aderat la UE și în cei 11 de când îndeplinește condițiile tehnice, când Bucureștiul solicită o discuție și un vot privind aderarea la spațiul de liberă circulație.

Austria este singura ţară din UE care se opune intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia este exprimată şi de către Austria și de către Olanda.

Anterior acestor informații au fost prezentate noi scenarii aflate pe masa tratativelor, care în cazul României ar presupune o eventuală intrare în spațiul Schengen la data de 24 martie pentru frontierele aeriene și pentru 26 octombrie pentru frontierele terestre. De asemenea, un alt scenariu propune ca România să adere la Schengen în primăvara anului viitor cu toate frontierele.

Sosind joi la această reuniune crucială, ministrul român de interne, Lucian Bode, a subliniat mandatul său este unul clar, acela de a “solicita vot pentru aderarea României la Schengen”.

În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație.

Susținere pentru România a fost manifestată și de Germania, Franța, Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a afirmat că este pentru prima dată din 2011 când avem oportunitatea să avem un nou impuls în ceea ce priveşte România şi Bulgaria şi mă aştept să avem un drum clar pentru ambele ţări către Schengen.

Însă, ministrul de interne austriac Gerhard Karner a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SCHENGEN

“Un an de când România zboară liber în Europa!”, afirmă Cătălin Predoiu la un an de la o “bornă istorică”, când România a intrat în Schengen pe cale aeriană și maritimă

Published

on

© predoiupolitica.ro

România marchează luni, 31 martie 2025, un an de la intrarea oficială în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă, momentul fiind marcat de ministrul de interne Cătălin Predoiu, acesta subliniind că se împlinește “un an de când România zboară liber în Europa!”.

“Astăzi, marcăm un an de când am trecut o bornă istorică: România a intrat oficial în spațiul Schengen aerian și maritim. A fost o declarație de încredere din partea Uniunii Europene. În România. În oamenii ei. În profesionalismul celor care veghează la siguranța granițelor noastre. Dar mai ales, a fost rezultatul viziunii și determinării forțelor politice care au susținut ferm parcursul nostru european”, a scris Predoiu, pe Facebook.

Ministrul de interne, care a condus în numele României negocierile cu omologii din UE pentru aderarea la Schengen, a precizat că, într-un singur an, milioane de români au călătorit mai ușor, mai rapid și mai aproape de cei dragi.

Potrivit acestuia, România a întărit cooperarea cu partenerii europeni și a redus migrația ilegală cu aproape 80%, demonstrând că este un partener de încredere, capabil să protejeze nu doar propriile granițe, ci și frontiera externă a Uniunii Europene.

Oficialul a evidențiat și eforturile depuse de-a lungul anilor pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), precum și contribuția esențială a polițiștilor de frontieră, specialiștilor IT, echipelor operative și diplomaților.

“Astăzi nu vorbim doar despre aeroporturi fără controale, ci despre un viitor sigur, deschis și european. Un viitor în care România este acolo unde îi este locul: în inima Europei. Mulțumesc tuturor celor care au făcut posibil acest pas. Mulțumesc celor care, politic și instituțional, au ales să creadă în România europeană și au muncit pentru acest rezultat. Continuăm, împreună. La mulți ani, România în Schengen!”, a conchis Cătălin Predoiu.

România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.

Astfel, reuniți pe 12 decembrie 2024 la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria au aderat pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.

Continue Reading

ROMÂNIA

În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen

Published

on

© predoiupolitica.ro

Ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, și omologul său bulgar Atanas Ilkov au ridicat simbolic, în acordurile imnului Uniunii Europene (“Odă Bucuriei”) ultima barieră de frontieră dintre cele două ţări în primul minut al Anului Nou, la punctul de trecere de la Giurgiu-Ruse de pe podul de peste Dunăre, evenimentul marcând aderarea deplină a celor două ţări la spaţiul Schengen, în urma abolirii controalelor la frontierele terestre interne.

La evenimentul organizat cu ocazia intrării României în spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre, ministrul Cătălin Predoiu că ”prin intrarea în Spaţiul Schengen, integrarea în Uniunea Europeană a României este deplină şi irevocabilă”. Predoiu a declarat că prin aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen se demonstrează că Uniunea Europeană ”rămâne un proiect viabil, un proiect cu viitor”.

Cei doi miniştri au ridicat împreună bariera dintre cele două ţări, momentul desfăşurându-se în acordurile Odei Bucuriei, imnul Uniunii Europene.

”Este cu adevărat un moment istoric, este un moment plin de semnificaţii politice, dar şi cu consecinţe practice deosebite pentru fiecare cetăţean român, pentru companiile româneşti şi cele bulgare, pentru companiile care operează în cele două ţări, pentru ţările noastre şi pentru Europa. România şi Bulgaria au dus la bun sfârşit nu numai un proiect de ţară, ci şi un proiect european important”, a afirmat ministrul român al afacerilor interne, cu câteva minute înainte de intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre. 

Ministrul bulgar de Interne,  Atanas Ilkov, a afirmat că aderarea celor două ţări la Spaţiul Schengen reprezintă ”un succes”, după 17 ani în care ambele state au lucrat la acest proiect. 

România și Bulgaria au intrat miercuri, 1 ianuarie 2025, în mod deplin în spațiul de liberă circulație Schengen, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, completând unul dintre obiectivele cheie asumate prin aderarea, în urmă cu exact 18 ani, la Uniunea Europeană.

Astfel, România este, începând din noaptea de marţi spre miercuri, de la ora 00:00, membru cu drepturi depline al spaţiului Schengen.

Aderarea celor două țări la spațiul Schengen cu granițele terestre marchează și o altă premieră pentru un alt stat membru al UE. Grecia, stat membru Schengen de la 1 ianuarie 2000, intră efectiv în zona de liberă circulație cu frontierele interne terestre, alături de Bulgaria și România, după 25 ani de la aderarea la Schengen, aceasta având graniță internă terestră doar cu Bulgaria. 

Reuniți pe 12 decembrie la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria aderă pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.

România este în Schengen cu drepturi depline!“, a exclamat atunci președintele Klaus Iohannis, referindu-se la “o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți”.

Miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.

Citiți și Culisele epopeii Schengen și avantajele aderării explicate de artizanul acestei reușite, ministrul de interne Cătălin Predoiu: Am finalizat integrarea deplină în UE. Cea mai mare satisfacție, aceea că românii nu vor mai vedea bariere la frontiere

Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria.

Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.

Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.

Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.

Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume.

Controalele la frontierele dintre Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg au fost eliminate pentru prima dată în 1985.

În prezent, Spaţiul Schengen acoperă 29 de ţări (25 din cele 27 de state membre, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi 420 de milioane de persoane. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din Schengen.

Continue Reading

SCHENGEN

1 ianuarie 2025: La majoratul aderării la UE, România completează integrarea în UE prin aderarea deplină la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre

Published

on

© Luminița Odobescu/ Facebook

România și Bulgaria au intrat miercuri, 1 ianuarie 2025, în mod deplin în spațiul de liberă circulație Schengen, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, completând unul dintre obiectivele cheie asumate prin aderarea, în urmă cu exact 18 ani, la Uniunea Europeană.

Astfel, România este, începând din noaptea de marţi spre miercuri, de la ora 00:00, membru cu drepturi depline al spaţiului Schengen.

Aderarea celor două țări la spațiul Schengen cu granițele terestre marchează și o altă premieră pentru un alt stat membru al UE. Grecia, stat membru Schengen de la 1 ianuarie 2000, intră efectiv în zona de liberă circulație cu frontierele interne terestre, alături de Bulgaria și România, după 25 ani de la aderarea la Schengen, aceasta având graniță internă terestră doar cu Bulgaria. 

Reuniți pe 12 decembrie la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria aderă pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.

România este în Schengen cu drepturi depline!“, a exclamat atunci președintele Klaus Iohannis, referindu-se la “o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți”.

Miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.

Citiți și Culisele epopeii Schengen și avantajele aderării explicate de artizanul acestei reușite, ministrul de interne Cătălin Predoiu: Am finalizat integrarea deplină în UE. Cea mai mare satisfacție, aceea că românii nu vor mai vedea bariere la frontiere

Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria.

Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.

Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.

Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.

Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulaţie din lume.

Controalele la frontierele dintre Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg au fost eliminate pentru prima dată în 1985.

În prezent, Spaţiul Schengen acoperă 29 de ţări (25 din cele 27 de state membre, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) şi 420 de milioane de persoane. Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din Schengen.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL33 minutes ago

Avertisment de la Kiev: Reintroducerea tarifelor vamale de către UE poate da o lovitură puternică economiei ucrainene și încrederii populației în Bruxelles

POLITICĂ1 hour ago

Stelian Bujduveanu va fi primarul general interimar al Bucureștiului: Îmi asum responsabilitatea cu seriozitate, implicare și respect pentru încrederea acordată

ROMÂNIA1 hour ago

Președintele ANC a reafirmat, la reuniunea Consiliului Competitivitate de la Bruxelles, angajamentul României de a contribui activ la definirea politicilor europene în cercetare și inovare

INTERNAȚIONAL2 hours ago

O delegație a Parlamentului European va analiza, la Chișinău, capacitățile R. Moldova de a contracara ingerințele străine și amenințările hibride

CONSILIUL UE2 hours ago

Statele membre solicită o strategie incluzivă, etică, durabilă și centrată pe om pentru utilizarea inteligenței artificiale în știință

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Emil Hurezeanu l-a asigurat pe Mihai Popșoi că România va continua să fie alături de R. Moldova în procesul de reformă și de pregătire a accederii la UE

ROMÂNIA2 hours ago

ICI București, nou parteneriat cu compania Danubius Exim: Propunem să dezvoltăm soluții eficiente, adaptate nevoilor digitale ale României moderne

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Netanyahu acuză Franța, Regatul Unit și Canada că sunt de partea „ucigașilor în masă, violatorilor, ucigașilor de copii și răpitorilor” susținând crearea unui stat palestinian

MAREA BRITANIE3 hours ago

”Este imposibil să ne imaginăm arhitectura de securitate a Europei fără Marea Britanie și fără Ucraina”, subliniază comisarul european Andrius Kubilius

INTERNAȚIONAL4 hours ago

În timp ce administrația Trump nu mai permite Universității Harvard să înscrie studenți străini, Europa îi așteaptă cu brațele deschise 

NATO1 day ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA1 day ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.3 days ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

EDUCAȚIE4 days ago

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

ROMÂNIA1 week ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA1 week ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA1 week ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.2 weeks ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Trending