Blocul Național Sindical i-a propus președintelui Nicușor Dan opt soluții pentru reducerea sustenabilă a deficitului bugetar: România are nevoie de un plan credibil până la 30 iunie

Blocul Național Sindical i-a prezentat președintelui Nicușor Dan un set de soluții responsabile, menită să echilibreze fiscal bugetul fără a sacrifica drepturile lucrătorilor.

Potrivit unui mesaj al BNS, tema principală a discuțiilor a vizat măsurile fiscale propuse de partide și impactul acestora asupra salariaților și a sectoarelor din economie.

Astfel, Blocul Național Sindical a prezentat ”un document complex care conține opt propuneri concrete, printre care”:

• Abrogarea OUG 156/2024, care afectează grav dialogul social și negocierile colective
• Audit real al instituțiilor publice, nu tăieri arbitrare de personal
• Stoparea politizării întreprinderilor publice
• Îmbunătățirea colectării fiscale și combaterea evaziunii
• Tratament fiscal echitabil pentru toate formele de muncă
• Redimensionarea cheltuielilor cu dobânzile
• Revizuirea redevențelor pentru resursele naturale
• Grupuri de lucru tematice alături de partenerii sociali pe teme precum administrație, fiscalitate, fonduri europene și piața muncii

BNS „și-a exprimat opoziția față de măsuri dure și superficiale, cum ar fi diminuări salariale nejustificate sau taxe absurde precum <<taxa pe orice tranzacție bancară>>”.

„România are nevoie de un plan credibil până la 30 iunie. Avem datoria să găsim soluții echilibrate, sustenabile și discutate cu toți partenerii sociali”, au subliniat reprezentanții Blocului Național Sindical.

Problema sustenabilității datoriei este mai presantă ca niciodată pentru România, iar credibilitatea politicii fiscale a țării joacă un rol crucial în menținerea încrederii investitorilor, controlul costurilor de împrumut și asigurarea sustenabilității, a subliniat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, zilele trecute. 

Un avertisment a venit și din partea agenției de rating Fitch, care arăta că reducerea deficitelor record şi stabilizarea datoriei României rămân esențiale pentru ratingul suveran, iar un guvern pro-european durabil ar sprijini intrările de fonduri UE.

Autoritățile din România depun eforturi de a identifica măsurile fiscal-bugetare necesare pentru a reduce deficitul bugetar excesiv, consemnat de Comisia Europeană în Pachetul de primăvară al Semestrului European. 

Lispa unei corecții care să aducă deficitul la 7% din PIB, cu obiectivul de a ajunge la 3% din PIB în 2031, angajament asumat de țara noastră în planul fiscal-bugetar pe șapte ani, prezentat Comisiei Europene, ar putea atrage suspendarea fondurilor europene.

Nevoia de a adopta măsuri de corecție bine cântărite vine și în contextul în care bugetul pentru anul în curs este construit pe o creștere economică de 2,5% și pe un deficit de 7% din PIB-ul a cărui valoare în acest an este estimată la 1.912,6 miliarde de lei. 

Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, România va înregistra în 2025 o creștere economică modestă, de 1,4%, sub pragul pe care s-a construct bugetul țării. 

În context, Fondul Monetar Internațional a propus României un pachet de reforme fiscale menite să mobilizeze veniturile, să îmbunătățească în același timp stimulentele pentru muncă, să elimine lacunele pentru planificarea fiscală abuzivă, menținând țara atractivă pentru investițiile de capital.

Instituția financiară internațională subliniază că ”recomandările principale transferă povara fiscală de la impozitarea muncii (inclusiv contribuțiile la asigurările sociale) la impozitele pe consum și, într-o mai mică măsură, pe capital”.