Connect with us

#RO2019EU

Bloomberg: Bucureștiul, început de drum pentru noua relație comercială UE-SUA. Aflată la președinția UE, România insistă pentru demararea negocierilor comerciale cu Statele Unite

Published

on

România şi-a propus ca în perioada în care exercită preşedinţia Consiliului UE să facă tot posibilul pentru demararea negocierilor cu SUA în vederea eliminării taxelor vamale la produsele industriale, în condiţiile în care Uniunea Europeană încearcă să astâmpere avântul Statelor Unite de a introduce taxe vamale pe importurile de automobile fabricate în Europa, informează Bloomberg.

Agenţia de ştiri americană îl citează într-un interviu pe ministrul român al mediului de afaceri, Ștefan-Radu Oprea, care a declarat că la întânirea cu omologii săi europeni va fi luată în discuţie solicitarea Comisiei Europene privind începerea negocierilor pentru reducerea barierelor vamale care afectează schimburile economice transatlantice.

Bucureștiul, început de drum pentru noua relație comercială UE-SUA

Foto: Stefan- Radu Oprea/ Facebook

Precizările lui Oprea au avut loc în condițiile în care România va găzdui pe 21-22 februarie, la București, o reuniune informală a miniștrilor pentru comerț din țările membre ale Uniunii Europene, cu participarea comisarului european pentru comerț, Cecilia Malmström, oficialul care a negociat direct cu fosta administrația americană pentru TTIP – Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții, tratative blocate de președintele Donald Trump în contextul inițierii unei dispute comerciale cu Uniunea Europeană.

Potrivit ministrului român, scopul României este de a obţine acordul guvernelor din statele UE asupra mandatului privind negocierile cu SUA în prima jumatate a anului. 

Această chestiune va fi tratată cu prioritate. Intenţionăm să finalizăm aceste negocieri cât se poate de repede”, a afirmat Oprea în interviul acordat Bloomberg la Bruxelles.

Recent, Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene, a prezentat un plan pentru un acord cu SUA de reducere a taxelor vamale pentru o gamă largă de bunuri industriale, inclusiv automobile.

Schiţa mandatului de negociere cu SUA trebuie aprobată de țările membre reunite în cadrul Consiliului pentru ca, în baza sa, comisarul Cecilia Malmström să poate începe tratativele cu omologul său american Robert Lighthizer.

Relația comercială fragilă dintre UE și SUA, reîntărită prin cooperare energetică și import de gaz natural lichefiat

Reamintim că modelul acordurilor de liber schimb ca mod de desfășurare a relațiilor comerciale globale a suferit o lovitură severă după instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, care a declanșat o dispută comercială cu Uniunea Europeană prin impunerea de tarife asupra importului de oțel și aluminiu și amenințarea că aceste bariere vor fi dublate, o dispută relativ remediată după întâlnirea președintelui SUA cu președintele Comisiei Europene, la Washington, la 25 iulie anul trecut.

Foto: White House

O piesă de rezistență a refacerii relației comerciale dintre UE și SUA este dată de importul de gaz natural lichefiat dinspre Statele Unite spre Europa. Cifrele recente arată o creștere abruptă a transporturilor de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, în octombrie și noiembrie 2018.

De altfel, în declaraţia comună UE – SUA convenită în 26 iulie la Washington, în urma întâlnirii dintre şeful statului american, Donald Trump, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a convenit întărirea cooperării strategice în domeniul energiei între SUA şi UE.

Uniunea Europeană continuă să se afle în avangarda consolidării cooperării comerciale la nivel global, în condițiile în care a încheiat în 2016 Acordul Comercial și Economic Cuprinzător (CETA) cu Canada și în 2018, Acordul de Parteneriat Economic cu Japonia.

De pildă, acordul de parteneriat economic dintre UE şi Japonia, care va intra în vigoare la 1 februarie 2019, sub președinție română, creează o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Luminița Odobescu, reprezentantul permanent al României la UE, a predat Finlandei ștafeta Președinției Consiliului: Ziua de astăzi a fost pentru mine și echipa de la Bruxelles una plină de emoții, de gânduri bune, de mândrie și de satisfacție

Published

on

© Luminița Odobescu/Facebook

Luminița Odobescu, reprezentantul permanent al României la UE, a predat ștafeta Președinției Consiliului colegilor din Finlanda, la ultima reuniune a ambasadorilor COREPER II prezidată de aceasta în ultimele 6 luni. 

© Luminița Odobescu/Facebook

Potrivit unui mesaj publicat pe Facebook, reuniunea de miercuri a fost ,,un moment de bilanț” și de exprimare a recunoștinței fată de instituțiile de la Bruxelles, inclusiv față de serviciile tehnice din cadrul acestora, pentru sprijinul acordat pentru desfășurarea fără incidente a activității Președinției române în primul său mandat la cârma Consiliului. 

,,Astăzi, am avut ultima reuniune a ambasadorilor COREPER II (Comitetul Reprezentanților Permanenți), pe care am avut onoarea să o prezidez în ultimele 6 luni, pe durata Președinției române a Consiliului Uniunii Europene. A fost un moment de bilanț, o bună ocazie ca să le impărtășesc colegilor mei, ambasadorii Statelor Membre ale Uniunii Europene, aprecierea pentru faptul că am reușit împreună să găsim soluții la probleme dificile cu care Uniunea se confruntă. Au fost 6 luni în care ne-am exersat capacitatea de negociere, creativitatea, răbdarea, cunoașterea aprofundată a mecanismelor și legislației europene, respectul reciproc, spiritul de echipă, și, parcurgând acest drum, cred că am demonstrat că dacă există voință și multă muncă, orice lucru bun este realizabil. A fost un bun moment să le adresez mulțumiri nu numai colegilor din Statele Membre, dar și colaboratorilor noștri din Secretariatul General al Consiliului, care ne-au fost mereu alături și cu care am făcut o echipă extraordinară, iar aici includ experți, interpreți și pe toți cei care ne-au asigurat cele mai bune condiții pentru a munci eficient și adesea pană la ore târzii, oricând a fost nevoie. Mulțumirile s-au îndreptat și către colegii din Comisia Europeană, cu care am lucrat foarte bine în toată această perioadă”, a scris Luminița Odobescu. 

© Luminița Odobescu/Facebook

Șefa Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles a mai spus că, potrivit tradiției, în ultima reuniune a COREPER II,  ,,am predat ștafeta Președinției UE colegilor noștri finlandezi, cărora le-am urat succes și cu care vom continua să lucrăm aproape în cadrul Trio-ului de Președinții, împreună cu Croația”.

© Luminița Odobescu/Facebook

Potrivit acesteia, ziua de ieri a fost pentru ea și echipa de la Bruxelles ,,una plină de emoții, de gânduri bune, de mândrie și de satisfacție” generată, mai ales, ,, atunci când ai alături oameni care cred cu convingere și seriozitate în ceea ce fac”, a fost mesajul transmis de Luminița Odobescu. 

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția Consiliului UE, compromis pentru un nou pas înainte privind măsurile care vor permite reutilizarea apelor reziduale pentru irigații

Published

on

© Holger Schué/Pixabay License

UE ia noi măsuri pentru reducerea riscului unor penurii ale apei necesare pentru irigarea culturilor. Consiliul UE, prezidat de România, a convenit asupra unei abordări generale cu privire la un regulament prin care apele urbane reziduale vor fi mai ușor  de utilizat pentru irigații agricole, se arată într-un comunicat

Aceste norme noi ajută Europa să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare și va avea ca efect mărirea cantității de apă disponibile și încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantități suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură și al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte și a penuriilor de alimente.

Abordarea generală la care s-a ajuns astăzi constituie mandatul Consiliului pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European. Se preconizează că negocierile din cadrul trilogului vor demara în cursul președinției finlandeze.

,,Apa este o resursă prețioasă. Astăzi s-a făcut un pas important în direcția introducerii unor norme noi care ne vor permite să recuperăm apa într-un mod sigur pentru oameni și animale și bun pentru mediu. E bine să stabilim standarde minime armonizate în ceea ce privește calitatea apei recuperate și monitorizarea conformității, pentru ca fermierii noștri să poată utiliza apa recuperată. În parte este vorba de a învăța din experiența unor state membre, care înregistrează succese de zeci de ani în materie de reutilizare a apei”, a declarat Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor

Există mai multe state membre cu o experiență îndelungată și de succes în materie de reutilizarea apei pentru diferite scopuri, inclusiv pentru irigații în agricultură. Acest mod de reutilizare a apei este mai benefic pentru mediu decât metodele alternative de alimentare cu apă, cum ar fi transferurile de apă sau desalinizarea. Noile norme propuse vor fi deosebit de utile în regiunile în care, în ciuda unor măsuri preventive prin care se vizează diminuarea cererii, cererea de apă continuă să fie mai mare decât oferta. 

De asemenea, în poziția convenită astăzi Consiliul acordă flexibilitate statelor membre, dându-le posibilitatea să decidă dacă să folosească sau nu respectivele resurse de apă pentru irigații, dat fiind că între statele membre există diferențe mari din punct de vedere geografic și climatic. Un stat membru poate decide că nu este oportun să folosească, pe întreg teritoriul său sau în anumite părți ale acestuia, ape recuperate pentru irigațiile agricole.

Propunerea conține cerințe stricte în ceea ce privește calitatea apelor recuperate și monitorizarea acestei calități, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor și a animalelor, cât și mediul.

Continue Reading

#RO2019EU

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, participă la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării

Published

on

©Corina Crețu/Facebook

Comisarul European pentru politică regională, Corina Crețu, participă joi, 27 iunie, la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, forum organizat sub egida președinției române la Consiliul UE. Această structură macro-regională reunește 14 țări din UE și din afara ei, ce cooperează în vederea gestionării provocărilor comune, cum ar fi cele din domeniul mobilității sau al protecției mediului, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.


“La 8 ani de când a fost înființată, Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării se află la un moment de răscruce, iar noi vom face tot ce este posibil pentru a dezvolta un nou plan de acțiune, care să o transforme într-o strategie adecvată următorului deceniu. Comisia este pregătită să ofere asistență atât prin expertiza proprie în domeniul strategiilor macro-regionale, cât și prin alocarea corespunzătoare de fonduri pentru proiectele  comune în cadrul viitorului buget UE pe termen lung”, a declarat comisarul Corina Crețu înaintea participării la eveniment.


România a preluat acum 8 luni, la finalul celei de-a șaptea ediții a Forumului SUERD de la Sofia, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de la Bulgaria, iar mandatul țării noastre a debutat formal la 1 noiebrie noiembrie 2018 și se va încheia pe 31 octombrie 2019.

Calendarul Preşedinţiei române a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, compus din peste 50 de reuniuni şi evenimente tematice.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

Citiți și: România își începe astăzi mandatul președinției anuale a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Care sunt obiectivele țării noastre

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending