Connect with us

GENERAL

BNR: “Capsunarii” trimit in tara jumatate din banii de anul trecut

Published

on

Datele BNR publicate astazi arata ca, in luna august, suma de bani transferata in Romania de catre muncitorii romani din strainatate a scazut la jumatate fata de august 2009, investitiile straine continua sa fie extrem de mici, iar deficitul de cont curent a crescut cu aproape 50% de la inceputul anului, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau, citat de HotNews.

1. In luna august, transferurile de bani din strainatate – transferuri ce reprezinta in principal banii trimisi in tara de romanii care lucreaza in alte tari – au totalizat 480 mil. euro, suma exrem de mica daca o comparam cu miliardul de euro transferat in august 2009, sau cu cei 1,5 mld. euro transferati in august 2008.

De la inceputul anului, in Romania au fost transferati 3,6 mld. euro, cu 38,8% mai putini decat in aceeasi perioada a anului trecut si cu 40% sub valoarea din 2008.

2. Investitiile straine au totalizat 47 mil. euro in august, cifra relativ similara cu cea din august 2009, insa mult mai mica in comparatie cu august 2008, cand in Romania au fost investiti peste 700 mil. euro.

De la inceputul anului, in Romania au fost investiti 1,96 mld. euro, cu 36% sub valoarea inregistrata anul trecut si cu 70% sub valoarea din 2008. Spre comparatie, in Bulgaria, in primul semestru din acest an, investitiile straine directe au totalizat 604 mil. euro, cifra in scadere cu 62% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

3. Deficitul de cont curent a totalizat 279 mil. euro in august si 4,08 mld euro in primele 8 luni. Spre comparatie, in august 2009, contul curent a inregistrat un excedent, iar in primele opt luni din 2009 un deficit total de 2,7 mld. euro.

In perioada ianuarie-august 2010, investitiile straine au acoperit acest deficit in proportie de 48%.

4. Datoria externa a stangnat in jurul valorii de 87.6 mld euro, cifra fiind insa cu 18% peste valoarea din august 2009. Din aceasta suma, 70,6 mld euro reprezinta datoria pe termen mediu si lung (14,7 mld euro este datorie publica directa, 1,8 mld datoria public garantata, 8,4 mld imprumutul de la FMI, iar 45,7 mld datoria privata si depozitele nerezidentilor), iar 17,1 mld euro reprezinta datoria pe termen scurt.

Comenteaza pe blogul lui Cristian Orgonas.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

GENERAL

Eurostat: Creșterea industrială în România a stagnat la începutul lui 2021, în timp ce UE a înregistrat un avânt în acest sector

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Producţia industrială în Uniunea Europeană şi zona euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în luna ianuarie, însă în România a stagnat comparativ cu luna decembrie şi a scăzut comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, potrivit estimărilor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

În ianuarie 2021, producția industrială ajustată sezonier a crescut cu 0.8% în zona euro și cu 0.7% în UE, față de decembrie 2020,  În decembrie 2020, producția industrială a scăzut cu 0.1% în zona euro și a rămas stabilă în UE.

În ianuarie 2021 față de ianuarie 2020, producția industrială a crescut cu 0.1% în zona euro și cu 0.3% în UE.

Comparație lunară pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de decembrie 2020, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 0.8%, bunuri de consum nedurabile cu 0.6%, energie și bunuri de capital cu 0.4% și bunuri intermediare cu 0.3%.

În UE, producția de bunuri de consum nedurabile a crescut cu 0.8 %, energia și bunurile de capital cu 0.6 %, iar bunurile de consum intermediare și durabile cu 0.4 %.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (+3.8%), Grecia și Franța (atât +3.4%), cât și Belgia (+3.1%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Estonia și Letonia (atât -1.5%), Portugalia (-1.3%) și Spania (-0.7%).

În România, producţia industrială a stagnat în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

Comparație anuală pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de ianuarie 2020, producția de bunuri intermediare a crescut cu 1.8%, bunuri de consum durabile cu 1.6%, bunuri de capital cu 0.9% și energie cu 0.4%, în timp ce producția de bunuri de consum nedurabile a scăzut cu 3.9%.

În UE, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 3.0%, bunurile intermediare cu 2.2% și bunurile de capital cu 0.9%, în timp ce producția de energie a scăzut cu 0.5%, iar bunurile de consum nedurabile cu 3.2%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (+27.5%), Lituania (+11.8%) și Polonia (+5.6%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-6.5%), Malta (-6.2%) și Slovacia (-4.0%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a inițiat procedura de infringement împotriva României pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a inițiat joi, 4 februarie, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 23 de state membre ale Uniunii Europene pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice, potrivit unui comunicat

Codul european al comunicațiilor electronice modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate ale serviciilor de comunicare, inclusiv comunicații de urgență mai eficiente și mai accesibile. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate, precum și de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale mai inovatoare.

Termenul pentru transpunerea Codului în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. Până în prezent, doar GreciaUngaria și Finlanda au notificat Comisiei faptul că au adoptat toate măsurile necesare pentru transpunerea directivei, declarând astfel că au finalizat procesul de transpunere, în ciuda faptului că Bruxelles-ul le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în procesul de transpunere a directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei, prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru a realiza societatea europeană a gigabiților și pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetățenilor UE la economia digitală și la societate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind “Fondul Social European +” de 88 de miliarde de euro

Published

on

© Curtea de Conturi Europeană

Președinția portugheză a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic privind regulamentul de instituire a Fondului Social European Plus (FSE+), care face parte din bugetul UE 2021-2027, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul politic a fost salutat de Comisia Europeană, printr-un comunicat publicat vineri.

FSE va fi un instrument-cheie financiar pentru punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, pentru sprijinirea locurilor de muncă și pentru crearea unei societăți echitabile și favorabile incluziunii sociale. De asemenea, va oferi statelor membre resursele necesare pentru redresarea societăților și economiilor noastre după criza COVID-19.

Cu un pachet financiar global de aproape 88 de miliarde de euro, FSE+ va sprijini investițiile în crearea noilor locuri de muncă, precum și în educație și formare. De asemenea, fondul va sprijini incluziunea socială, accesul la asistență medicală și măsurile pentru eradicarea sărăciei în UE.

Nelson de Souza, ministrul portughez pentru planificare a declarat: „Fondul Social European+ va avea o contribuție decisivă la atenuarea consecințelor negative ale crizei actuale, prin promovarea ocupării forței de muncă și reducerea nivelului sărăciei, creând oportunități mai bune pentru toți, în special pentru tineri și copii. Grupurile mai vulnerabile vor fi, de asemenea, favorizate de FSE+”.

FSE+ a fost propus pentru prima dată de Comisia Europeană în 2018, ca parte a pachetului legislativ pentru politica de coeziune 2021-2027.

Proiectul reunește mai multe instrumente, inclusiv fondul pentru persoanele defavorizate și programul de abordare a șomajului în rândul tinerilor. Acest lucru conferă statelor membre UE o flexibilitate mai mare și coerență între programe, reducând astfel birocrația. Proiectele finanțate de fond ar trebui să abordeze provocările identificate în recomandările anuale specifice fiecărei țări.

În 2020, FSE+ a fost adaptat la pachetul de redresare pentru a consolida, printre altele, sprijinul pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, menit să ofere oamenilor competențe adaptate pieței forței de muncă, în special, nevoilor tranzițiilor ecologice și digitale.

Textul include, de asemenea, o prevedere care acoperă măsurile temporare care permit utilizarea fondului în circumstanțe excepționale și neobișnuite.

Mai precis, echipele de negociere ale colegiuitorilor au convenit asupra cerințelor privind alocarea resurselor FSE+ la nivel național în conformitate cu obiectivele de politică ale fondului, precum incluziunea socială, abordarea lipsurilor materiale, sprijinirea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional și atenuarea sărăciei în rândul copiilor.

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Fondul Social European Plus investește în oameni. Salut acordul politic încheiat, deoarece acest fond este mai important ca niciodată. Criza a pus în pericol tinerii, copiii și comunitățile vulnerabile”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru economie a subliniat faptul că: „Acest instrument de finanțare va fi principala noastră cale de a investi în oameni și de a construi o Europă favorabilă incluziunii pe măsură ce ieșim din criză. FSE va contribui la crearea unor oportunități mai egale, la îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă, la condiții de muncă mai echitabile și la îmbunătățirea protecției sociale. Acesta se va concentra pe combaterea sărăciei și pe dezvoltarea competențelor adecvate pentru tranzițiile digitale și ecologice, subliniind valoarea și nevoile tinerilor: generația noastră următoare”.

Acordul politic va fi înaintat spre aprobare către ambasadorii statelor membre la UE (Coreper) și plenul Parlamentului European. Apoi, discuțiile vor continua la nivel tehnic pentru a finaliza textul integral al regulamentului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Corina Crețu18 mins ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul Erasmus+ va beneficia de un buget de peste 28 miliarde de euro în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

Dacian Cioloș1 hour ago

Dacian Cioloș salută lansarea platformei Conferinței privind viitorul Europei: Acest exercițiu de dialog cu cetățenii este fără precedent în istoria Europei

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța invită cetățenii să se înscrie pe platforma Conferinței pentru Viitorul Europei: Este prima dată în 70 ani de existență a UE când cetățenii pot să spună ce vor de la Europa

U.E.2 hours ago

Miniștrii afacerilor europene din PES: Vom apăra statul de drept în fața oricăror încercări ale unor state membre UE de a submina acest principiu

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Instituțiile UE au lansat platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei în toate cele 24 de limbi oficiale. Cetățenii sunt invitați să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei

U.E.2 hours ago

Germania: Liderul CDU, Armin Laschet, l-a invitat pe rivalul din CSU, Markus Soeder, la o întâlnire pentru a decide care dintre ei va candida la funcția de cancelar în numele alianței conservatoare

ROMÂNIA3 hours ago

Smart Everything Everywhere organizează conferința “AI for Startups and SMEs” pentru a discuta despre potențialul Inteligenței Artificiale de a produce următorii unicorni din România

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Maia Sandu, la Consiliul Europei: Prioritatea principală a mandatului meu este combaterea corupției și o reformă veritabilă a justiției în Republica Moldova

U.E.3 hours ago

Eurostat: România, printre cele câteva țări UE în care lucrările de construcții au înregistrat creșteri în luna februarie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

CE va ajuta cele mai defavorizate regiuni din UE să recupereze decalajele în tranziția verde și digitală

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending