Producţia industrială în Uniunea Europeană şi zona euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în luna ianuarie, însă în România a stagnat comparativ cu luna decembrie şi a scăzut comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, potrivit estimărilor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

În ianuarie 2021, producția industrială ajustată sezonier a crescut cu 0.8% în zona euro și cu 0.7% în UE, față de decembrie 2020,  În decembrie 2020, producția industrială a scăzut cu 0.1% în zona euro și a rămas stabilă în UE.

În ianuarie 2021 față de ianuarie 2020, producția industrială a crescut cu 0.1% în zona euro și cu 0.3% în UE.

Comparație lunară pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de decembrie 2020, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 0.8%, bunuri de consum nedurabile cu 0.6%, energie și bunuri de capital cu 0.4% și bunuri intermediare cu 0.3%.

În UE, producția de bunuri de consum nedurabile a crescut cu 0.8 %, energia și bunurile de capital cu 0.6 %, iar bunurile de consum intermediare și durabile cu 0.4 %.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (+3.8%), Grecia și Franța (atât +3.4%), cât și Belgia (+3.1%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Estonia și Letonia (atât -1.5%), Portugalia (-1.3%) și Spania (-0.7%).

În România, producţia industrială a stagnat în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

Comparație anuală pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de ianuarie 2020, producția de bunuri intermediare a crescut cu 1.8%, bunuri de consum durabile cu 1.6%, bunuri de capital cu 0.9% și energie cu 0.4%, în timp ce producția de bunuri de consum nedurabile a scăzut cu 3.9%.

În UE, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 3.0%, bunurile intermediare cu 2.2% și bunurile de capital cu 0.9%, în timp ce producția de energie a scăzut cu 0.5%, iar bunurile de consum nedurabile cu 3.2%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (+27.5%), Lituania (+11.8%) și Polonia (+5.6%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-6.5%), Malta (-6.2%) și Slovacia (-4.0%).

Comisia Europeană a inițiat joi, 4 februarie, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 23 de state membre ale Uniunii Europene pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice, potrivit unui comunicat. 

Codul european al comunicațiilor electronice modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate ale serviciilor de comunicare, inclusiv comunicații de urgență mai eficiente și mai accesibile. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate, precum și de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale mai inovatoare.

Termenul pentru transpunerea Codului în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. Până în prezent, doar Grecia, Ungaria și Finlanda au notificat Comisiei faptul că au adoptat toate măsurile necesare pentru transpunerea directivei, declarând astfel că au finalizat procesul de transpunere, în ciuda faptului că Bruxelles-ul le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în procesul de transpunere a directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei, prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru a realiza societatea europeană a gigabiților și pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetățenilor UE la economia digitală și la societate.

Președinția portugheză a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic privind regulamentul de instituire a Fondului Social European Plus (FSE+), care face parte din bugetul UE 2021-2027, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul politic a fost salutat de Comisia Europeană, printr-un comunicat publicat vineri.

FSE va fi un instrument-cheie financiar pentru punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, pentru sprijinirea locurilor de muncă și pentru crearea unei societăți echitabile și favorabile incluziunii sociale. De asemenea, va oferi statelor membre resursele necesare pentru redresarea societăților și economiilor noastre după criza COVID-19.

Cu un pachet financiar global de aproape 88 de miliarde de euro, FSE+ va sprijini investițiile în crearea noilor locuri de muncă, precum și în educație și formare. De asemenea, fondul va sprijini incluziunea socială, accesul la asistență medicală și măsurile pentru eradicarea sărăciei în UE.

Nelson de Souza, ministrul portughez pentru planificare a declarat: „Fondul Social European+ va avea o contribuție decisivă la atenuarea consecințelor negative ale crizei actuale, prin promovarea ocupării forței de muncă și reducerea nivelului sărăciei, creând oportunități mai bune pentru toți, în special pentru tineri și copii. Grupurile mai vulnerabile vor fi, de asemenea, favorizate de FSE+”.

FSE+ a fost propus pentru prima dată de Comisia Europeană în 2018, ca parte a pachetului legislativ pentru politica de coeziune 2021-2027.

Proiectul reunește mai multe instrumente, inclusiv fondul pentru persoanele defavorizate și programul de abordare a șomajului în rândul tinerilor. Acest lucru conferă statelor membre UE o flexibilitate mai mare și coerență între programe, reducând astfel birocrația. Proiectele finanțate de fond ar trebui să abordeze provocările identificate în recomandările anuale specifice fiecărei țări.

În 2020, FSE+ a fost adaptat la pachetul de redresare pentru a consolida, printre altele, sprijinul pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, menit să ofere oamenilor competențe adaptate pieței forței de muncă, în special, nevoilor tranzițiilor ecologice și digitale.

Textul include, de asemenea, o prevedere care acoperă măsurile temporare care permit utilizarea fondului în circumstanțe excepționale și neobișnuite.

Mai precis, echipele de negociere ale colegiuitorilor au convenit asupra cerințelor privind alocarea resurselor FSE+ la nivel național în conformitate cu obiectivele de politică ale fondului, precum incluziunea socială, abordarea lipsurilor materiale, sprijinirea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional și atenuarea sărăciei în rândul copiilor.

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Fondul Social European Plus investește în oameni. Salut acordul politic încheiat, deoarece acest fond este mai important ca niciodată. Criza a pus în pericol tinerii, copiii și comunitățile vulnerabile”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru economie a subliniat faptul că: „Acest instrument de finanțare va fi principala noastră cale de a investi în oameni și de a construi o Europă favorabilă incluziunii pe măsură ce ieșim din criză. FSE va contribui la crearea unor oportunități mai egale, la îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă, la condiții de muncă mai echitabile și la îmbunătățirea protecției sociale. Acesta se va concentra pe combaterea sărăciei și pe dezvoltarea competențelor adecvate pentru tranzițiile digitale și ecologice, subliniind valoarea și nevoile tinerilor: generația noastră următoare”.

Acordul politic va fi înaintat spre aprobare către ambasadorii statelor membre la UE (Coreper) și plenul Parlamentului European. Apoi, discuțiile vor continua la nivel tehnic pentru a finaliza textul integral al regulamentului.