Connect with us

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu: Ca negociator-șef al Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic România-SUA și al acordului privind sistemul antirachetă, salut aniversarea a 10 ani de la adoptarea lor

Published

on

© MAE

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a salutat luni celebrarea a 10 ani de la încheierea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.

“Ca negociator-şef al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic România-SUA pentru Secolul XXI şi al Acordului privind sistemul antirachetă, salut aniversarea, azi, a 10 ani de la încheierea acestor documente de bază ale Parteneriatului Strategic (…) Sunt încrezător că Parteneriatul Strategic substanțial dintre România și SUA va fi consolidat mai departe și în deceniile ce urmează”, a arătat şeful diplomaţiei române într-un mesaj transmis, luni, pe Twitter.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, atinge astăzi o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: se împlinesc zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

Momentul a fost marcat luni și de Ambasada Statelor Unite în România, printr-un mesaj transmis de însărcinatul cu afaceri, David Muniz, care a subliniat că “Statele Unite și România sunt aliați, democrații care împărtășesc aceleași valori și, pe deasupra, prieteni”.

“Împreună, am contribuit la asigurarea păcii și a securității în cele mai tulburate zone din lume. Am sprijinit flancul estic al NATO și protejăm Statele Unite și aliații europeni de atacuri cu rachete. Am făcut față și încă facem față unei pandemii și în același timp ne protejăm popoarele și economiile și am diminuat amenințarea teroristă la nivel internațional – toate acestea în timp ce promovăm constant statul de drept, valorile democratice și respectarea drepturilor și a demnității omului”, a spus el.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a salutat, într-un mesaj, acest moment aniversar. Sunt convins că parteneriatul nostru solid va deveni și mai puternic și mai dinamic“, a spus șeful statului.

Anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatului Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite.

“România şi Statele Unite ale Americii împărtăşesc o istorie comună de legături strânse între popoarele noastre, un angajament către democraţie, o relaţie strategică durabilă, precum şi voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune. Legături puternice şi profunde leagă popoarele României şi Statelor Unite prin relaţii culturale, economice şi ştiinţifice. Acest Parteneriat Strategic reflectă cooperarea excelentă şi în extindere între ţările noastre pentru promovarea securităţii, democraţiei, oportunităţilor oferite de economia de piaţă şi a schimburilor culturale”, se arată în primul paragraf al Declarației Comune adoptate.

România şi Statele Unite au identificat ca domeniu de cooperare sistemul Statelor Unite de apărare împotriva rachetelor balistice şi capabilitatea NATO de apărare antirachetă, recunoscând că acest sistem contribuie la apărarea României şi a Statelor Unite, precum şi a aliaţilor europeni ai NATO, şi întăreşte stabilitatea regională, dezarmarea, neproliferarea şi controlul armamentelor, combaterea terorismului şi gestionarea altor riscuri şi ameninţări emergente, prin consolidarea schimburilor de informaţii.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american, Jennifer Granholm, despre ”cooperare în domeniul energiei în contextul aniversării a 10 ani de la înheierea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și al Acordului România-SUA pentru cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă.”

În acest context, acesta și-a exprimat nerăbdarea de a ”lucra împreună cu partenerii noștri din SUA pentru a ne promova securitatea energetică și climatică, pentru a dezvolta proiecte pentru cooperare în domeniul nuclear, dar și în dezvoltarea industriei de metale rare în România”, a trasmis Popescu, care a participat la reuniunea ministerială a Parteneriatului Transatlantic pentru o cooperare energetică în domeniul climei (P-TECC), în cadrul căreia a subliniat că energia ”înseamnă securitate, iar procesul de decarbonare nu se poate fără energie nucleară.”

Proiectele nucleare și angajamentul României în privința cooperării pe zona de energie au reprezentat temele principale discutate și de premierul Florin Cîțu și secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Jennifer Granholm, cu prilejul participării celor doi, în luna august, la summitul inaugural al Platformei Crimeea.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat deja legea pentru ratificarea acordului dintre România și Statele Unite privind cooperarea în domeniul proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România, după ce plenul Senarului i-a dat undă verde.

Acest acord, care face parte din abordarea strategică a administrației Biden de a combate schimbările climatice, are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema ”Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

În cadrul unei vizite efectuate la Washington în luna octombrie a anului trecut,  ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu a fost semnat un acord interguvernamental extins care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, în contextul aceleiași vizite mai sus menționate, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

Un astfel de memorandum a fost stabilit de țara noastră și cu Canada.

Prin Memorandumul semnat la 6 august se consolidează cooperarea dintre cele două țări în domeniul energiei nucleare deoarece industria canadiană are o experienţă de excepţie în proiectele CANDU şi deja a realizat cu succes lucrări de renovare şi proiecte noi de construcţie de unităţi CANDU.

Partenerii canadieni se vor implica astfel în proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în cele din sectorul energiei nucleare civile din România.

”Mă bucur că în proiectul nostru de modernizare și construcție de noi reactoare nucleare, pe lângă partenerii din SUA și Franța, ni se alătură și partenerii canadieni, cu care avem o colaborare foarte bună și îndelungată în spate, în acest domeniu. Prin semnarea acestui memorandum ne exprimăm interesul comun în consolidarea și dezvoltarea în continuare a cooperării în proiectele de energie nucleară. Și nu doar atât: vom încerca să colaborăm pentru a implementa noi tehnologii, care sunt viitorul energiei verzi. Vreau să le mulțumesc partenerilor canadieni, E.S. ambasadorul Canadei în România Annick Goulet și ministrului canadian al Resurselor Minerale, Seamus O’Regan Jr. pentru suport și buna colaborare. Totodată, prezența prim – ministrului Florin Cîțu la acest eveniment demonstrează cât de important este acest proiect pentru ambele state”, a declarat la acel moment Virgil Popescu, ministrul Energiei.

Memorandumul va întări, în egală măsură, colaborarea între companiile relevante pentru îndeplinirea cererii în creștere de forță de muncă foarte calificată, mobilă și adaptabilă, în rând cu nevoile actuale și viitoare din domeniul energiei și reducerea schimbărilor climatice. Acestea pot include instituții academice, producători, operatori și alte organizații din industrie.

Continue Reading

SĂNĂTATE

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

Published

on

© European Union, 2020

Un nou sondaj Eurobarometru pubicat astăzi, 23 seotembrie, arată că europenii sprijină ferm știința și tehnologia și se așteaptă ca noiile tehologii să aibă un impact pozitiv în următorii ani pentru energia solară, dar și vaccinuri și combaterea bolilor infecțioase. Românii consideră că medicina și asistența medicală beneficiază de cele mai multe schimbări pozitive aduse de inovație si cercetare.

9 din 10 cetățeni ai UE (86 %) consideră că influența generală exercitată de știință și tehnologie este pozitivă.

Europenii se așteaptă ca o serie de tehnologii aflate în curs de dezvoltare să aibă un efect pozitiv asupra modului nostru de viață în următorii 20 de ani: în special, energia solară (92%), vaccinurile și combaterea bolilor infecțioase (86%) și inteligența artificială (61%).

La acest capitol 66% dintre români se așteaptă ca noile tehnologii să aibă un efect pozitiv în următorii 20 de ani în sectorul vaccinurilor și combaterea bolilor infecțioase și 75% dintre români au votat pentru energia solară.

© Eurometru

În plus, rezultatele arată un nivel ridicat de interes pentru știință și tehnologie (82 %) și dorința cetățenilor de a afla mai multe despre acestea în locuri precum primării, muzee și biblioteci (54 %).

În multe domenii, interesul, așteptările și angajamentul cetățenilor UE față de știință și tehnologie au crescut în ultimii ani.

Atunci când sunt întrebați în ce domenii cercetarea și inovarea pot aduce o schimbare, respondenții menționează cel mai adesea medicina și asistența medicală, precum și lupta împotriva schimbărilor climatice. Aceste rezultate sunt în concordanță cu interesul din ce în ce mai mare față de noile descoperiri medicale, care a crescut de la 82 % la 86 % din 2010 până în prezent. 

La această întrebare, cei mai mulți români consideră că medicina și asistența medicală ar beneficia de cele mai multe schimbări pozitive produse prin cercetare și inovare.

© Eurobarometru

„Atitudinea generală pozitivă față de știință și tehnologie este încurajatoare, deoarece ele sunt esențiale pentru a combate pandemia de coronavirus, schimbările climatice, declinul biodiversității și o serie de alte provocări urgente. În același timp, trebuie să răspundem preocupărilor cetățenilor referitoare la faptul că beneficiile științei și tehnologiei nu sunt distribuite în mod egal, să acordăm mai multă atenție dimensiunilor de gen în conținutul cercetării și să căutăm modalități de a crește nivelul de implicare în cercetare și inovare a cetățenilor și a altor părți interesate”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Sondajul Eurobarometru evidențiază, de asemenea, provocările pentru cercetare și inovare.

Mulți cetățeni ai UE consideră că știința și tehnologia contribuie în principal la îmbunătățirea calității vieții celor care au deja o situație privilegiată (57 %) și nu acordă suficientă atenție diferențelor dintre nevoile femeilor și cele ale bărbaților (23 %). Mai mult de jumătate dintre aceștia consideră că cercetătorii din China (58 %), SUA (57 %) și Japonia (54 %) sunt înaintea cercetătorilor din UE în ceea ce privește realizarea de descoperiri științifice. Nivelurile de cunoștințe științifice indică, de asemenea, diferențe mari între diferitele părți ale societății.

Cetățenii UE au o opinie pozitivă privind oamenii de știință și caracteristicile lor definitorii, cum ar fi inteligența (89 %), credibilitatea (68 %) și disponibilitatea de a colabora (66 %). Peste două treimi (68 %) consideră că oamenii de știință ar trebui să intervină în dezbaterile politice pentru a se asigura că deciziile țin seama de probele științifice.

Pentru majoritatea cetățenilor UE, principala sursă de informare cu privire la evoluțiile din domeniul științei și tehnologiei este televiziunea (63 %), urmată de rețelele sociale online și bloguri (29 %) și de ziarele online sau tipărite (24 %). Marea majoritate (85 %) consideră că interesul tinerilor față de știință este esențial pentru un viitor prosper. În plus, majoritatea consideră că implicarea nespecialiștilor în cercetare și inovare garantează că știința și tehnologia răspund nevoilor și valorilor societății (61 %).

Aproape trei sferturi (72 %) dintre respondenți consideră că guvernele ar trebui să se asigure că noile tehnologii aduc beneficii tuturor, iar peste trei sferturi (79 %) consideră că guvernele ar trebui să implice întreprinderile private în combaterea schimbărilor climatice.


Sondajul Eurobarometru publicat astăzi este cel mai mare sondaj efectuat până în prezent privind știința și tehnologia din punctul de vedere al numărului de participanți (37 103 respondenți) și al țărilor care au făcut obiectul sondajului (38 de țări, inclusiv state membre UE, țări implicate în procesul de aderare la UE, state AELS și Regatul Unit). Sondajul s-a desfășurat în perioada 13 aprilie – 10 mai 2021, fiind efectuat în principal prin interviuri față în față.

Angajamentul cetățenilor, al comunităților locale și al societății civile se va afla în centrul noului Spațiu european de cercetare, pentru a obține un impact societal mai mare și un nivel mai ridicat de încredere în știință.

Orizont Europa, noul program al UE pentru cercetare și inovare (2021-2027), va consolida interacțiunile dintre știință și societate prin promovarea creării în comun a agendelor privind cercetarea și inovarea și prin implicarea directă a cetățenilor și a societății civile în activitățile de cercetare și inovare. Comisia va realiza acest obiectiv în cadrul întregului program și prin activități specifice, monitorizând, în același timp, contribuțiile cetățenilor și adoptarea cercetării și inovării în societate.

Sondajele la nivelul UE privind știința și tehnologia au fost efectuate în cursul ultimelor patru decenii. Printre studiile Eurobarometru relevante anterioare se numără Eurobarometrul Special 401 (2013), Eurobarometrele Speciale 340/341 (EB73.1), ași Eurobarometrele Speciale 224/225 (EB63.1).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

România a fost vizată joi, 23 septembrie, de Comisia Europeană, prin procedura de infringement, pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală, potrivit unui comunicat.

Comisia Europeană ia măsuri juridice împotriva unui număr de 18 state membre care nu au făcut pașii necesari pentru ca cetățenii să beneficieze de avantajele legislației UE în domeniul telecomunicațiilor. Acestor state membre li se cere să transpună în dreptul lor intern, fără întârziere Codul european al comunicațiilor electronice și să informeze Comisia cu privire la această transpunere. Actul legislativ este esențial pentru tranziția digitală a UE. Acesta a fost convenit de comun acord de către statele membre și ar fi trebuit să fie transpuse până la sfârșitul anului 2020.

Termenul pentru transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. La 4 februarie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre.

Numai Bulgaria și Danemarca au notificat transpunerea integrală până la sfârșitul lunii august (alăturându-se Greciei, Ungariei și Finlandei, care încheiaseră anterior procesul de transpunere). De asemenea, Belgia și Germania au notificat recent transpunerea completă, aflată în prezent în curs de evaluare. Cehia a notificat în timpul verii un număr mare de măsuri de transpunere parțială a directivei și, mai recent, și Franța; aceste notificări sunt, de asemenea, în curs de evaluare.

În prezent, Comisia face următorul pas procedural, trimițând avize motivate Estoniei, Spaniei, Croației, Irlandei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei (adică unui număr de 18 state membre), prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante.

Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a remedia situația și a adopta măsuri naționale de transpunere a acestor acte legislative ale UE. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA27 mins ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE1 hour ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.2 hours ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.3 hours ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

ONU17 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU22 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending