Connect with us

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu, despre includerea lui Aleksandr Lukașenko pe lista de sancțiuni a UE: România susține ideea unei liste cuprinzătoare de sancţiuni

Published

on

© EU2020DE/ Flickr

România susţine ideea unei liste cuprinzătoare de sancţiuni pentru regimul de la Minsk, în contextul tensiunilor din Belarus, a declarat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, înainte de întâlnirea informală în format Gymnich a miniştrilor de externe din țările membre ale Uniunii Europeană, care are loc joi şi vineri, la Berlin.

“România este foarte îngrijorată de situaţia din Belarus. Ne-am exprimat îngrijorările privind abuzurile regimului împotriva protestatarilor şi împotriva opoziţiei. De exemplu, ne preocupă recenta reţinere a unor reprezentanţi ai Consiliului de coordonare al opoziţiei şi a altor protestatari şi reînnoiesc azi apelul României pentru sancţiuni specifice împotriva celor responsabili de fraudă electorală şi pentru abuzuri contra manifestanţilor”, a spus Aurescu, la sosirea la reuniune, conform declarațiilor remise de MAE.

Totodată, acesta a vorbit despre demersurile României de a susţine societatea civilă din această ţară. “Vom discuta despre cum putem sprijini societatea civilă în Belarus şi voi face anunţul că am demarat procedurile pentru alocarea a 100.000 de euro din Fondul internaţional al României de Asistenţă pentru Dezvoltare, pentru susţinerea media independente şi a societăţii civile din Belarus”, a arătat Aurescu.

Întrebat dacă România susține includerea președintelui contestat al Belarusului Aleksandr Lukașenko pe lista de sancțiuni, Aurescu a răspuns: “Susţinem ideea unei liste cuprinzătoare de sancţiuni, iar acesta este un subiect de dezbatere azi”.


Citiți și

Bogdan Aurescu, înaintea reuniunii miniștrilor de externe din UE: România va oferi asistență financiară pentru sprijinirea jurnalismului independent și a societății civile din Belarus

Ministrul de externe Bogdan Aurescu: Statele UE trebuie să arate solidaritate cu Grecia și Cipru în criza din Mediterana de Est


Agenda discuţiilor reuniunii de la Berlin este amplă, fiind centrată pe dosare importante de politică externă a UE şi, totodată, determinată de evoluţiile recente din vecinătate. În cadrul sesiunilor de lucru, vor fi abordate situaţia din Belarus, relaţiile UE – Turcia, inclusiv în contextul tensiunilor din Mediterana de Est, şi relaţiile UE – Rusia. De asemenea, miniştrii vor avea discuţii pe tema impactului geopolitic al pandemiei de COVID-19 la nivel global prin raportare la rolul UE în plan internaţional.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Consiliul UE a aprobat un mandat de negociere privind un încărcător comun pentru dispozitivele electronice

Published

on

© European Commission/ Facebook

Uniunea Europeană lucrează la un proiect legislativ care propune un port standard comun pentru toate telefoanele inteligente, tabletele, camerele digitale, căștile, difuzoarele portabile și consolele de jocuri video, informează comunicatul oficial

În acest sens, statele membre au convenit miercuri, 26 ianuarie, asupra unui mandat de negociere pentru propunerea privind un încărcător comun. Propunerea urmărește să garanteze că nu mai este necesar să se cumpere un încărcător nou de fiecare dată când se cumpără un telefon mobil nou sau un produs similar și că toate dispozitivele pot fi reîncărcate utilizând același încărcător.

Propunerea va îmbunătăți confortul consumatorilor prin armonizarea interfețelor de încărcare și a tehnologiei de încărcare rapidă. Prin acest nou act legislativ, vânzarea încărcătoarelor va fi separată de vânzarea de dispozitive electronice, astfel încât un nou încărcător nu va fi neapărat inclus atunci când se cumpără un nou dispozitiv. Acest lucru va reduce deșeurile electronice asociate cu producția, transportul și eliminarea încărcătoarelor.

Pentru a îmbunătăți informarea consumatorilor, Consiliul a adăugat la propunere o anexă cu o pictogramă care indică dacă un dispozitiv de încărcare este oferit împreună cu dispozitivul, precum și o etichetă care indică specificațiile de încărcare. Textul Consiliului clarifică, de asemenea, specificațiile tehnice pentru un încărcător comun.

Mandatul de miercuri  a fost aprobat de ambasadori în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper) al Consiliului, ceea ce permite președinției Consiliului să înceapă negocierile cu Parlamentul European de îndată ce Parlamentul European va conveni asupra poziției sale.

De-a lungul ultimului deceniu, Parlamentul European a făcut presiuni la Comisia Europeană pentru a prezenta o propunere pentru un încărcător universal în vederea combaterii deșeurilor electronice, pentru a ușura viața consumatorilor și pentru a le permite acestora să facă alegeri durabile. În ianuarie 2020, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene printr-o rezoluție să vină cu reguli mai ferme privind încărcătoarele comune pentru telefoane mobile.

Propunerea privind un încărcător comun a fost prezentată de Comisia Europeană la 23 septembrie 2021, prezentând acte legislative pentru a stabili o soluție comună de încărcare pentru toate dispozitivele relevante.

Continue Reading

CONSILIUL UE

De la Berlin, Emmanuel Macron atenționează: Dialogul cu Rusia trebuie să continue, dar fără naivitate. Dacă va avea loc un atac, riposta va fi acolo

Published

on

© Bundesregierung

Germania și Franța sunt angajate împreună pentru o ordine internațională justă și solicită “pași clari spre dezescaladare”, a declarat marți cancelarul Scholz, în cadrul unei întâlniri cu președintele Emmanuel Macron la Berlin, consacrată în principal conflictului dintre Rusia și Ucraina, în timp ce liderul francez a cerut ca “dialogul cu Rusia să continue”.

Vizita președintelui francez la cancelaria federală a fost “un semn al prieteniei strânse dintre țările noastre și al coordonării strânse între Franța și Germania în toate chestiunile importante”, a subliniat Bundesregierung într-un comunicat, evidențiind că Franța deține președinția Consiliului UE de la începutul anului, iar președinția G7 a Germaniei a început în același timp.

Scholz a indicat faptul că este necesară o acțiune comună având în vedere “situația actuală foarte dificilă de-a lungul frontierei dintre Ucraina și Rusia” și a precizat că se așteaptă “pași clari” din partea Rusiei în această direcție, mai ales că multe trupe rusești sunt staționate acolo.

“O agresiune militară ar avea consecințe grave”, a punctat el, salutând cooperarea în diferite formate, de exemplu în cadrul UE, NATO și OSCE și în formatul Normandia care reunește Rusia și Ucraina sub auspiciile Germaniei și Franței și care a produs acordurile de la Minsk din 2015.

“Este bine că oamenii vorbesc”, a rezumat Scholz, mai ales că acesta a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”.

Franța respinge conceptul sferelor de influență promovat de Rusia, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană.

În această notă s-a exprimat președintele Macron în cadrul vizitei sale Berlin.

Dialogul cu Rusia trebuie să continue pentru a ne reangaja într-un proces de dezescaladare, pentru a obține garanții de securitate la frontierele Europei noastre. În formatul Normandia. Cu europenii. Cu NATO. Fără naivitate: dacă va avea loc un atac, riposta va fi acolo și va fi dură şi costul va fi foarte mare“, a declarat el, într-o conferință de presă cu Scholz.

Macron a confirma că va vorbi cu Putin despre criza din Ucraina: “Nu putem decât să constatăm că Rusia este pe cale să devină o putere a dezechilibrului. (…) Dar nu trebuie să abandonăm dialogul cu Rusia. Voi avea o convorbire telefonică vineri dimineaţă cu preşedintele Putin pentru a face un bilanţ al întregii situaţii”.

Miercuri, la Paris, consilieri politici din Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina vor purta discuţii în Formatul Normandia pe tema soluţionării conflictului separatist din estul Ucrainei.

Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei

Atât Macron, cât și Scholz, au participat luni la o “videoconferință securizată” cu președintele american Joe Biden și cu liderii UE, NATO, Italiei, Marii Britanii și Poloniei în care au subliniat importanța unității transatlantice într-un “moment critic” pentru securitatea europeană și au precizat că orice nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea un cost ridicat, inclusiv prin “consolidarea securității pe flancul estic”.

Ca parte a acestor măsuri de descurajare, Franța a precizat deja că va desfășura nave și avioane în apropiere de România, în timp ce Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România.

Însă, comportamentul Germaniei stârnește preocupări, deși SUA au asigurat că Berlinul face “front unit” cu aliații. Astfel, premierul Poloniei s-a declarat îngrijorat de reacţia Berlinului la concentrarea de forţe militare ruse în apropierea frontierei Rusiei cu Ucraina, după ce au apărut informaţii că Germania blochează Estonia să trimită Kievului artilerie de proveniență germană, refuzând să emită autorizațiile necesare. În schimb, ministrul german al apărării a promis sprijin prin instalarea unui spital de campanie în Ucraina, în timp ce prăpastia incertitudinii vis-a-vis de poziția Berlinului a fost adâncită după declaraţia de vineri a comandantului marinei germane – Kay-Achim Schönbach, care între timp a demisionat -, care a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ”merită probabil” respect şi că peninsula Crimeea ”niciodată nu va reveni înapoi” Ucrainei.

Între timp, secretarul general al NATO a anunțat că Alianța va trimite o propunere scrisă Kremlinului în cursul acestei săptămâni pentru “a încerca să găsească o cale de urmat”, pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de consolidarea trupelor rusești la granița cu Ucraina

Continue Reading

CONSILIUL UE

Șeful diplomației UE pledează pentru crearea forței europene de reacție rapidă: Tensiunile cu Rusia, cel mai recent exemplu că Europa este în pericol

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat marţi că tensiunile cu Moscova din cauza comasării de trupe ruse la frontiera cu Ucraina sunt “cel mai recent exemplu” al faptului că “Europa este în pericol”, pledând în acest sens pentru definitivarea Busolei strategice a apărării europene, al cărei element central este o forță de reacție rapidă de 5.000 de soldați.

“Ne confruntăm cu provocări. Europa este în pericol. Înainte, când se spunea aşa ceva, unii râdeau, însă acum râd mai puţin”, a apreciat Borrell, potrivit EFE, informează Agerpres.

El a participat la o dezbatere în Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul European privind “Busola strategică”, propunerea prin care ţările UE caută să obţină o mai mare autonomie în domeniul apărării.

“Când a fost elaborată ‘Busola strategică’ nu eram conştienţi de numărul mare de provocări cu care ne confruntăm astăzi, pentru că la frontierele estice ale Europei nu se întâmplase nimic şi situaţia din Sahel era mult mai bună decât acum”, a continuat el.

În opinia Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, “problema dintre Ucraina şi Rusia este cel mai recent exemplu” al acestor ameninţări, printre care a mai menţionat şi situaţia politică din Balcanii de Vest, din Orientul Mijlociu sau din regiunea Indo-Pacific, precum şi spaţiul cibernetic.

Ţările UE dezbat din noiembrie 2021 documentul propus de Borrell și care prevede că statele membre vor crea până în 2025 o forță militară de reacție rapidă de 5.000 de soldați.

În acest sens, Borrell a recunoscut că “încă mai trebuie puse la punct detaliile” privind elementul central al propunerii, mai precis crearea forţei de 5.000 de militari care să se poată desfăşura rapid în caz de viitoare crize.

Însă, şeful diplomaţiei europene s-a declarat încrezător că miniştrii apărării şi de externe din țările UE vor încheia discuţiile pentru ca şefii de stat şi de guvern să poată lua o decizie în martie. Subiectul a fost abordat de miniștrii de resort la reuniunea lor comună de la Brest din 14 ianuarie, iar Busola Strategică a UE este așteptată a fi andosată de liderii europeni la Consiliul European din 24-25 martie.

Busola Strategică va combina o definiție europeană a amenințărilor, consolidarea capacității operaționale și industriale europene și apărarea intereselor și a libertății de acțiune a Uniunii Europene în domenii disputate, cum ar fi mările și oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și informațiile. Acesta va defini acțiunile care trebuie întreprinse în patru domenii-cheie: gestionarea crizelor, consolidarea capacităților, reziliența și parteneriatele. Președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene dorește să impulsioneze lucrările în vederea elaborării unei Busole Strategice pentru a asigura o apărare europeană mai puternică și mai operațională. “Pentru prima dată, Uniunea Europeană va elabora o carte albă care va stabili foaia de parcurs pentru securitate și apărare până în 2030”, a transmis președinția franceză a Consiliului.

“Rămân multe de făcut în ceea ce priveşte definirea scenariilor, structurilor de comandă şi control, costuri comune, planificare anticipată şi un proces de luare a deciziilor mai flexibil”, a explicat politicianul spaniol. “Este însă clar că este nevoie să ne sporim capacitatea de reacţie rapidă şi hotărâtă, iar evenimentele recente o demonstrează cu prisos”, a adăugat Borrell.

Şeful diplomaţiei europene urmează să susţină marţi seară un discurs în cadrul evenimentului “Europa în pericol: Ce urmează pentru securitatea şi apărarea UE?”, co-organizat de Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), pe care Borrell îl conduce, şi de Institutul de Studii pentru Securitate al UE.

Securitatea europeană se află sub presiune ca urmare a concentrărilor de forțe militare rusești la granița cu Ucraina și prin propunerile de securitate pe care Moscova le-a avansat Statelor Unite și NATO prin care cer oprirea oricărui proces de extindere a Alianței către Ucraina sau Georgia și încetarea prezenței militare aliate în Europa, îndeosebi în țările care au aderat la NATO, iar majoritatea și la UE, după 1997.

Acest concept al sferelor de influență a fost respins luni de miniștrii de externe europeni, care au adoptat un set de concluzii comune prin care au reafirmat că securitate europeană este indivizibilă.

În același timp, Franța insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană în baza ideii președintelui Emmanuel Macron privind o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

Continue Reading

Facebook

NATO6 hours ago

NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

NATO8 hours ago

Germania trimite avioane de luptă la Marea Neagră și respinge solicitările Rusiei de retragere a forțelor NATO din România: Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană aprobă un ajutor de restructurare al României de până la 2,66 miliarde de euro pentru Complexul Energetic Oltenia

NATO10 hours ago

Ministrul francez al forțelor armate vine la București la o săptămână după anunțul lui Emmanuel Macron privind o prezență militară a Franței în România sub egida NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Marian-Jean Marinescu, distins cu Premiul de Excelență pentru contribuția la realizarea Mecanismului pentru Interconectare a Europei: România este o voce care trebuie să se audă mai puternic în UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava militează pentru calea diplomatică în vederea soluționării tensiunilor dintre Occident și Rusia privind Ucraina: România se bucură de solidaritatea UE și NATO

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

ROMÂNIA12 hours ago

AmCham: Includerea României în grupul țărilor cu care OCDE deschide discuțiile de aderare este un succes și deschide noi oportunități

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO12 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO13 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda6 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending