Connect with us

NATO

Bogdan Aurescu, după reuniunea B9: Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră. Consolidarea flancului estic al NATO este necesară independent de evoluțiile de securitate

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că actuala criză de securitate ”este despre securitatea spaţiului euro-atlantic” în ansamblul său și că “ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne la Marea Neagră”, arătând că statele aliate trebuie să continue să se coordoneze cu privire la măsurile concrete, astfel încât să se obţină o dezescaladare a situaţiei.

Șeful diplomației române a găzduit joi o reuniune a miniștrilor de externe din formatul București 9, care reunește țările NATO de pe flancul estic, cu participarea în premieră a ministrului de externe francez, Jean-Yves Le Drian, aflat în vizită în România, și a șefului diplomației ucrainiene, Dmytro Kuleba, în semn de solidaritate transatlantică cu Ucraina, aflată sub presiunea amenințării militare a Rusiei.

“București 9 este un format consacrat, pe care Președintele României, domnul Klaus Iohannis, l-a lansat, după cum cunoașteți, în 2015, alături de Președintele Poloniei, domnul Duda. Formatul și-a demonstrat în numeroase rânduri și continuă să își demonstreze valoarea adăugată pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, fiind, după cum se știe, o platformă de coordonare și consultare foarte eficientă a Aliaților de pe Flancul Estic. Și ați putut constata, în ultima perioadă, că acest format și-a dovedit utilitatea și în cadrul consultărilor transatlantice, fiind utilizat frecvent de Statele Unite pentru un dialog aplicat cu privire la situația de securitate din regiune și fiind folosit la diverse niveluri – la nivelul Președinților, la nivelul consilierilor de securitate națională, la nivelul miniștrilor afacerilor externe”, a afirmat Aurescu, în debutul unei conferințe comune de presă cu omologul francez.

 

În opinia sa, “actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii, nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spaţiului euro-atlantic în ansamblul său, iar Marea Neagră face parte integrantă din acest spaţiu, aşa cum securitatea Mării Negre face parte integrantă din securitatea transatlantică”.

“Deci, ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră. Federaţia Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre, acestea sunt evoluţii îngrijorătoare, care necesită atenţia noastră permanentă şi atunci am decis şi astăzi am avut încă o dată acest prilej să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în aşa fel încât să obţinem o dezescaladare a situaţiei, să obţinem o continuare a dialogului”, a spus Bogdan Aurescu.

Participarea lui Le Drian la reuniune, a arătat Aurescu, vine în completarea anunţului preşedintelui Emmanuel Macron privind disponiblitatea Franţei de a trimite trupe în România pentru consolidarea Flancului estic, informează și Agerpres.

“Acesta este un semnal extrem de puternic pentru angajamentul profund al Franţei faţă de întărirea posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul estic, într-un mod unitar şi coerent”, a subliniat şeful diplomaţiei române.

El a adăugat că o consolidare a Flancului estic “este necesară independent de evoluţiile actuale de securitate”, evocând și anunțul Pentagonului, care va trimite 1.000 de soldați americani în România în următoarele zile.

Aurescu a reiterat, în acest context, “sprijinul politic ferm acordat Ucrainei în faţa provocărilor şi ameninţărilor de securitate cu care se confruntă acest stat”.

Şeful diplomaţiei române a vorbit de “deteriorarea semnificativă” a situaţiei de securitate, şi anume continua mobilizarea de trupe ruseşti de-a lungul frontierei Ucrainei, în bazinul Mării Negre.

Aurescu s-a referit la preocuparea faţă de “acţiunile Rusiei, care sunt îndreptate spre subminarea arhitecturii de securitate europene”.

“Nu putem să acceptăm ameninţarea cu folosirea forţei, nu putem să acceptăm concepte depăşite cum sunt cele referitoare la sferele de influenţă”, a mai arătat ministrul român.

Şeful diplomaţiei de la Paris a evidenţiat unitatea aliaţilor în contextul acestor provocări şi faptul că toate liniile de dialog sunt deschise cu Rusia.

“Rusia a putut observa în această săptămână că are de-a face cu europeni uniţi şi solidari, în orice context, fie că este vorba de Uniunea Europeană, OSCE sau NATO”, a evidenţiat Le Drian. El a mai spus că Rusia “trebuie să facă o alegere clară, între calea escaladării situaţiei şi a dezechilibrului şi calea dialogului şi a stabilităţii regăsite în jurul principiilor fundamentale de securitate”.

Aflat la București pentru a arăta “solidaritatea Franței față de colegii români” în contextul situației de securitate de la Est, oficialul francez a fost prezent la şedinţa solemnă a Parlamentului României, dedicată împlinirii a 15 ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană. În acest context, el a evocat din nou disponibilitatea Franței de a conduce un dispozitiv militar al NATO în România în calitate de națiune-cadru pentru a fi alături de aliați și parteneri într-un moment în care mediul de securitate se deteriorează la granițele României, afirmând totodată că una dintre cele mai mari provocări este “restabilirea unei relaţii de stabilitate şi predictibilitate cu Rusia”.

Le Drian, care este al doilea membru important al administrației franceze care vine la București în mai puțin de o săptămână, după vizita ministrului apărării Florence Parly, își va încheia deplasarea în România cu o întrevedere cu președintele Klaus Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Published

on

© Emmanuel Macron - Twitter

Președintele francez, Emmanuel Macron, a semnat sâmbătă decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, informează AFP, citat de Agerpres.

”Această alegere suverană a Finlandei şi Suediei, doi parteneri europeni, le va consolida securitatea în faţa ameninţării actuale din vecinătatea lor imediată şi va aduce o contribuţie semnificativă având în vedere capacităţile acestor doi parteneri la postura colectivă şi securitatea noastră europeană”, a declarat sâmbătă Palatul Elysee.

Amintim că Parlamentul francez a ratificat la 2 august protocoalele de aderare a Suediei şi Finlandei la NATO printr-un vot al Adunării Naţionale, după decizia istorică a acestor două ţări de a renunţa la neutralitate ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Recent, Statele Unite au devenit cea de-a 23-a țară care au ratificat aceste documente, printre celelalte care au făcut deja acest lucru numărându-se și România.

Potrivit Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt: Cehia, Grecia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Spania și Turcia.

Continue Reading

NATO

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

Published

on

© NATO

Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a punctat vineri că integrarea sistemelor de rachete de apărare costieră ale Estoniei şi Finlandei vor putea permite închiderea Golfului Finlandei pentru navele militare ruse, dacă va fi necesar, consemnează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Într-un interviu acordat cotidianului finlandez Iltalehti, ministrul eston a subliniat importanţa coordonării acestor sisteme odată cu aderarea Finlandei la NATO, o măsură pe care a convenit-o săptămâna aceasta cu omologul său finlandez, Antti Kaikkonen.

”Finlanda și Suedia, în calitate de membri NATO, vor consolida semnificativ regiunea Mării Baltice și ne vom coordona planurile de apărare pentru o mai bună securitate a națiunilor noastre. Raze de acţiune a rachetelor de coastă estone şi finlandeze este mai mare decât lăţimea Golfului Finlandei. Aceasta înseamnă că ne putem coordona apărarea cu rachete şi să ne transmitem reciproc toate informaţiile”, a explicat Hanno Pevkur.

”Marea Baltică va fi o mare interioară a NATO după ce Suedia şi Finlanda vor adera la NATO. Faţă de cum este acum, situaţia se va schimba”, remarcă ministrul eston al apărării.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Recent, Statele Unite au devenit cea de-a 23-a țară care au ratificat aceste documente, printre celelalte care au făcut deja acest lucru numărându-se și România.

Continue Reading

NATO

Șeful Pentagonului anunță, în vizita sa în Letonia, că vor fi mai multe forțe americane în statele NATO ale Flancului Estic

Published

on

Photo By: Air Force Staff Sgt. Julian Kemper, DOD

Secretarul Apărării al Statelor Unite, Lloyd Austin, a vizitat o parte din cei 600 de soldați americani din Letonia și s-a întânit cu liderii letoni pentru a discuta despre modalitățile de asigurare a apărării unui aliat important al NATO și modalitățile de descurajare a Rusiei, se arată în comunicatul oficial. 

Oficialul le-a transmis soldaților americani că sunt cei mai buni ambasadori pe care îi are SUA și i-a îndemnat să își cunoască aliații letoni: „Ieșiți și cunoașteți-vă partenerii letoni alături de care s-ar putea să fiți nevoiți să luptați”, a spus el.

În cadrul unei perioade de întrebări și răspunsuri, un soldat l-a întrebat pe secretar dacă nu există o modalitate de a crește antrenamentul realist cu trupele letone și cu alte forțe NATO din această națiune pentru a-l descuraja pe președintele rus Vladimir Putin. Secretarul a subliniat soldaților că unul dintre motivele pentru care se află în Letonia este acela de a găsi modalități de a crește oportunități de instruire cu trupele letone și alte forțe NATO pentru a-l descuraja pe președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Șeful Pentagonului anunță că vor fi mai multe forțe americane în Letonia și în cadrul alor state aliate NATO de pe Flancul Estic al alianței: „Președintele Joe Biden a anunțat această decizie la summitul NATO de la Madrid. La acea reuniune istorică, Biden a anunțat decizia de a menține pe loc forțele militare americane substanțiale care au ajuns în regiune în timpul invaziei rusești din Ucraina.”

Unul dintre avantajele de a avea echipe de luptă de brigadă cu sediul în Europa va fi capacitatea Statelor Unite și a aliaților din NATO de a face antrenamente consistente împreună, ceea ce menține forțele americane din Europa pregătite, a declarat un înalt oficial al apărării care călătorește împreună cu secretarul.

Continue Reading

Facebook

SUA8 mins ago

Joe Biden și Olaf Scholz condamnă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie: Curajul și reziliența sunt elemente de bază ale societății libere și deschise

NATO55 mins ago

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

NATO16 hours ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.18 hours ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA19 hours ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE22 hours ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA23 hours ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda23 hours ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.1 day ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA3 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending