Connect with us

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu, editorial în EU Observer. Șeful diplomației române cere o “reînnoire a încrederii în Occident” pentru ca Europa și SUA să câștige împreună cea mai grea încercare postbelică

Published

on

© European Union

Criza coronavirusului, inimaginabilă până deunăzi, și implicațiile sale socio-economice și medicale reprezintă cea mai mare încercare pe care Occidentul îl are de înfruntat de la cel de-al Doilea Război Mondial, scrie șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, într-un articol de opinie găzduit de publicația EU Observer și în care face un apel la unitatea occidentală, avertizând că o dezbinare ar echivala cu o “prăbușire”.

“Nu ne putem permite să acționăm divizat și nici să ne subminăm democrațiile. Una dintre cele mai valoroase lecții pe care le învățăm acum este că instituțiile create în lumea liberală la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, precum NATO și UE, sunt supuse provocării în ceea ce privește capacitățile de luare a deciziilor rapide și solide. Oferirea unui răspuns credibil la provocările imediate și pe termen lung, în beneficiul și securitatea directă a cetățenilor noștri, necesită ajustări rapide și voință politică pentru a eficientiza capacitățile noastre de reacție rapidă”, scrie Aurescu.

Ministrul afacerilor externe este de părere că ceea ce trebuie să simtă cetățenii occidentali, într-o perioadă în care sunt împovărați de nesiguranță, este sentimentul că se pot bizui pe deplin pe instituțiile europene și euro-atlantice precum pe “propria familie foarte apropiată”.

Șeful diplomației română face astfel un apel la eficientizarea Uniunii Europene și a NATO în urma acestui test crucial reprezentat de pandemia cu noul coronavirus și oferă ca exemple eforturile României pentru menținerea unor coridoare de transport vitale pentru lanțul de aprovizionare sau faptul că România a fost primul stat membru al NATO care a utilizat Capacitatea Strategică de Transport Aerian a Alianței Nord-Atlantice pentru a transporta echipamente medicale de protecție.

“Vom realiza că UE și NATO, dincolo de importanța și eficacitatea lor pentru scopul pe care îl servesc, formează o comunitate de valori care nu își permite să acționeze în mod divizat. Dacă încercarea actuală va fi câștigată de cele două părți ale Atlanticului împreună, avem nevoie de încredere reînnoită în Occident și în valorile democratice pe care le reprezintă. Acesta este motivul pentru care forța legăturii transatlantice este crucială pentru civilizația noastră occidentală. Trebuie să dovedim încă o dată că parteneriatul transatlantic are o valoare esențială pentru oamenii, comunitățile și afacerile noastre”, scrie Bogdan Aurescu.

Diplomatul român abordează și prospectiv perioada post-criză provocată de virusul SARS-CoV-2.

“După această perioadă de perturbare, conectivitatea globală trebuie revitalizată și consolidată (…) Clipele sacrificiu necesită un leadership real al gândirii și a acțiunii și sunt încrezător că o parte uriașă a soluției este reprezentată de consolidarea credințelor noastre democratice. Odată ce această criză va fi terminată, acestea nu trebuie diminuate sau abandonate, ci, dimpotrivă, întărite, încât vor conduce la reluarea istoriei occidentale”, spune ministrul de externe.

Bogdan Aurescu amintește deopotrivă că face parte din generația de cetățeni din Europa Centrală și de Est care au investit cele mai bune abilități pentru ca țările lor să se alăture instituțiilor europene și euro-atlantice, dar și din națiunea europeană care a experimentat efectul mortal al simbiozei dintre dictatură și privațiune.

“Trebuie să ne menținem umanitatea în fața costurilor sumbre și a tragediei inevitabile a acestei crize. Să ne amintim profund și colectiv ce susținem și reprezentăm. Să împărtășim întreaga responsabilitate în protejarea modului nostru de viață și a libertăților noastre democratice”, conchide șeful diplomației române.

Bogdan Aurescu este ministru afacerilor externe din noiembrie 2019, după ce anterior a mai deținut această funcție în perioada noiembrie 2014 – noiembrie 2015. Din 2016 până în 2019 a fost consilier prezidențial pentru politică externă al președintelui Klaus Iohannis. Este cunoscut în spațiul public și drept “eroul de la Haga” pentru rolul său în procesul privind delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră din 2009, în care Curtea Internațională de Justiției a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de km. În perioada 2010-2011, Aurescu a fost negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Ilie Bolojan promite să reprezinte România cu “decență” și “demnitate” din postura de președinte interimar, garantând partenerilor că “suntem o țară de încredere”

Published

on

© PNL

Ilie Bolojan s-a angajat marți seară să exercite mandatul de președinte interimar al României cu “decență”, să reprezinte România cu demnitate pe plan extern și să garanteze partenerilor internaționali că România este o țară de încredere.

Bolojan s-a adresat presei la finalul ședinței Biroului Politic Național al PNL, unde a anunțat că ministrul Cătălin Predoiu a fost ales președinte interimar al partidului și că își va delega atribuțiile de președinte al Senatului către vicepreședintele acestei instituții, senatorul liberal Mircea Abrudean.

Sunt pregătit ca începând de mâine să exercit această poziție onorantă la Cotroceni, încercând ca prin atitudinea pe care o voi avea să-i respect pe cetățenii României, să fac acest lucru cu decență, să susțin stabilitatea țării noastre, să garantăm partenerilor noștri internaționali că România e o țară de încredere și să reprezentăm cu demnitate România în exterior“, a declarat Bolojan.

 

Curtea Constituțională a adoptat, marți, în unanimitate, hotărârea prin care constată că funcția de președinte al României devine vacantă din 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis, astfel că președintele Senatului, Ilie Bolojan, va asigura interimatul în funcția de președinte al țării.

Ceremonia de încheiere a mandatului președintelui Klaus Iohannis va avea loc miercuri, 12 februarie, începând cu ora 12:00.

Citiți și Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”

Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.

Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.

Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României

Klaus Iohannis și-a început primul mandat de președinte la data de 21 decembrie 2014, succendându-i în funcție lui Traian Băsescu, după ce l-a învins la alegerile din noiembrie 2014 pe prim-ministrul și liderul PSD, Victor Ponta.

Principalele repere ale primului său mandat au fost date de acordul politic național pentru alocarea 2% din PIB pentru apărare, consolidarea statului de drept și lupta politică cu Partidul Social-Democrat condus de Liviu Dragnea, proiectul prezidențial “România Educată” sau lansarea formatului “București 9” care reunește aliații NATO de pe flancul estic.

În 2019, Iohannis și-a securizat un al doilea mandat, fiind votat de peste 6 milioane de cetățeni în competiția din turul al doilea cu candidata PSD, fostul premier Viorica Dăncilă, însă acesta a fost marcat de pandemia de COVID-19 și războiul declanșat și desfășurat de Rusia în Ucraina, de eșecul coaliției pro-europene de dreapta PNL – USR și de promovarea unei mari coaliții PSD – PNL la finele anului 2021, coaliție care guvernează și în prezent România.

Citiți și Ecouri în presa internațională după demisia lui Klaus Iohannis: Un lider “de lungă durată” și “pro-european” iese din scenă ”la presiunea populiștilor”, cu un ”discurs emoționant”

Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.

Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.

Citiți și Ilie Bolojan va deveni președinte interimar al României după demisia lui Klaus Iohannis. Summitul Consiliului European din martie, primul moment extern major

Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.

Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.

Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.

Continue Reading

POLITICĂ

Ilie Bolojan, desemnat președinte interimar al României începând cu 12 februarie după demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte

Published

on

© PNL/ Facebook

Curtea Constituțională a adoptat, marți, în unanimitate, hotărârea prin care constată că funcția de președinte al României devine vacantă din 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis, astfel că președintele Senatului, Ilie Bolojan, va asigura interimatul în funcția de președinte al țării.

Potrivit hotărârii, CCR “constată că funcția de Președinte al României devine vacantă, începând cu data de 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei domnului Klaus-Werner Iohannis din funcția de Președinte al României”.

Totodată, Curtea constată că “vacanța funcției de Președinte al României este o împrejurare care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României, începând cu data de 12 februarie 2025”.

În acest sens, CCR “constată că, în conformitate cu dispozițiile art.98 alin.(1) din Constituție, interimatul funcției de Președinte al României se asigură de președintele Senatului, domnul Ilie-Gavril Bolojan, începând cu data de 12 februarie 2025”.

Ceremonia de încheiere a mandatului președintelui Klaus Iohannis va avea loc miercuri, 12 februarie, începând cu ora 12:00.

Citiți și Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”

Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.

Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.

Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României

Klaus Iohannis și-a început primul mandat de președinte la data de 21 decembrie 2014, succendându-i în funcție lui Traian Băsescu, după ce l-a învins la alegerile din noiembrie 2014 pe prim-ministrul și liderul PSD, Victor Ponta.

Principalele repere ale primului său mandat au fost date de acordul politic național pentru alocarea 2% din PIB pentru apărare, consolidarea statului de drept și lupta politică cu Partidul Social-Democrat condus de Liviu Dragnea, proiectul prezidențial “România Educată” sau lansarea formatului “București 9” care reunește aliații NATO de pe flancul estic.

În 2019, Iohannis și-a securizat un al doilea mandat, fiind votat de peste 6 milioane de cetățeni în competiția din turul al doilea cu candidata PSD, fostul premier Viorica Dăncilă, însă acesta a fost marcat de pandemia de COVID-19 și războiul declanșat și desfășurat de Rusia în Ucraina, de eșecul coaliției pro-europene de dreapta PNL – USR și de promovarea unei mari coaliții PSD – PNL la finele anului 2021, coaliție care guvernează și în prezent România.

Citiți și Ecouri în presa internațională după demisia lui Klaus Iohannis: Un lider “de lungă durată” și “pro-european” iese din scenă ”la presiunea populiștilor”, cu un ”discurs emoționant”

Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.

Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.

Citiți și Ilie Bolojan va deveni președinte interimar al României după demisia lui Klaus Iohannis. Summitul Consiliului European din martie, primul moment extern major

Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.

Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.

Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.

Continue Reading

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu, discuții cu directorul SG RECOVER al Comisiei Europene despre implementarea PNRR într-un „ritm dinamizat” la nivelul ministerelor: 2025 este anul investițiilor pentru România

Published

on

© Guvernul României

Premierul Marcel Ciolacu a avut astăzi, 11 februarie, la Palatul Victoria, o întâlnire de lucru cu  Céline Gauer, director general SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene), informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Întrevederea s-a desfășurat în contextul în care prim-ministrul va coordona mâine reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, la care va participa și directorul general SG RECOVER.

„2025 este anul investițiilor pentru România, iar sumele alocate în bugetul de stat pentru susținerea proiectelor finanțate din fonduri naționale și pentru cofinanțarea europeană reprezintă un puternic argument. Continuăm implementarea reformelor și investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență într-un ritm ce va fi dinamizat la nivelul fiecărui minister”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Șeful Executivului a subliniat, de asemenea, că măsurile de digitalizare a ANAF îmbunătățesc colectarea veniturilor publice, iar rezultatele vor fi resimțite și în următorii ani. Totodată, reforma administrației centrale și celelalte soluții pentru reducerea cheltuielilor de personal vor conduce la un control mai riguros al resurselor publice și la încadrarea în ținta de deficit bugetar de 7% din Produsul Intern Brut, în anul 2025, a adăugat prim-ministrul.

La întrevederea între premierul Marcel Ciolacu și director general SG RECOVER, Céline Gauer, au mai participat, din partea Guvernului, vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
POLITICĂ39 minutes ago

Ilie Bolojan promite să reprezinte România cu “decență” și “demnitate” din postura de președinte interimar, garantând partenerilor că “suntem o țară de încredere”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Virgil Popescu este convins că relația România-SUA va continua să fie una puternică: Voi susține activ și din PE dezvoltarea parteneriatului pe energie pentru a ne atinge obiectivele de securitate energetică

INTERNAȚIONAL4 hours ago

SUA impun sancțiuni împotriva unei rețele rusești de criminalitate informatică

MAREA BRITANIE4 hours ago

Marea Britanie, următoarea țintă în războiul tarifelor demarat de Trump? Președintele american a criticat deficitul ”uriaș” pe care SUA îl au în relația cu Regatul Unit: Nu vor exista ”excepții”

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Îngrijorat de rata istorică a inflației, Parlamentul European solicită BCE să facă mai mult pentru a stopa acest fenomen

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Summitul AI de la Paris: Marea Britanie și Statele Unite au refuzat să semneze declarația internațională privind inteligența artificială

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Uniunea Competențelor va asigura acces egal fetelor și femeilor la competențe-cheie pentru competitivitatea și reziliența UE, subliniază vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu: Talentul nu are gen

POLITICĂ6 hours ago

Ilie Bolojan, desemnat președinte interimar al României începând cu 12 februarie după demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte

ROMÂNIA6 hours ago

Marcel Ciolacu, discuții cu directorul SG RECOVER al Comisiei Europene despre implementarea PNRR într-un „ritm dinamizat” la nivelul ministerelor: 2025 este anul investițiilor pentru România

GENERAL6 hours ago

Studiu: Populiștii de extremă dreapta folosesc cel mai des dezinformarea și știrile false pentru a obține avantaje politice față de partidele cu altă orientare politică

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ1 week ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.2 weeks ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN2 weeks ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

Trending