Connect with us

NEWS

Bogdan Aurescu, întrevedere cu ministrul norvegian pentru Spațiul Economic European: “Invităm Norvegia să aloce personal pentru centrele de comandă NATO din România”

Published

on

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit astăzi, 15 aprilie 2015, la sediul MAE, pe Vidar Helgesen, ministrul pentru Spaţiul Economic European şi afaceri europene al Regatului Norvegiei, aflat în vizită oficială la Bucureşti, transmite Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

aurescu-ministru norvegian2

Cei doi miniştri au apreciat stadiul excelent al relaţiilor româno-norvegiene şi tendinţa ascendentă a acestora, atât pe plan politic, inclusiv parlamentar, cât şi din punctul de vedere al cooperării economice şi au salutat faptul că vizita ministrului român de externe la Oslo, în data de 27 aprilie 2015, la invitaţia omologului său Børge Brende, va contribui pe mai departe la consolidarea acestor relaţii.

Ambii oficiali au exprimat interesul pentru continuarea dezvoltării cooperării bilaterale, precum şi a celei la nivel regional şi internaţional, în conformitate cu statutul României şi al Regatului Norvegiei de Aliaţi NATO şi parteneri în cadrul Spaţiului Economic European (SEE).

În timpul convorbirilor, cei doi miniştri au evidenţiat interesul constant al ambelor părţi cu privire la reducerea decalajelor economice şi sociale în SEE şi la dezvoltarea şi consolidarea unor relaţii de durată inclusiv prin utilizarea, de către România, a fondurile alocate ţării noastre prin Mecanismul financiar al SEE şi Mecanismul financiar norvegian.

Implicaţiile crizei din Ucraina asupra securităţii regionale precum şi situaţia din vecinătatea estică a UE au reprezentat  subiecte importante pe agenda discuţiilor. În context, Bogdan Aurescu şi Vidar Helgesen au reiterat susţinerea pentru implementarea integrală a Acordurilor de la Minsk. Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că mediul de securitate la frontierele estice ale UE a cunoscut o profundă transformare după anexarea ilegală a Crimeeii, parte componentă a Ucrainei. Referitor la regimul de sancţiuni al Uniunii Europene, ministrul Aurescu a punctat faptul că sancţiunile UE trebuie menţinute până la implementarea completă a Acordurilor de la Minsk. Totodată, a arătat că Alianţa Nord-Atlantică este în curs de a pune în practică deciziile adoptate la Summit-ul de la Wales, printre acestea numărându-se implementarea măsurilor de reasigurare şi adaptare de pe flancul estic, România urmând să găzduiască două structuri NATO de comandă şi control. În context, a invitat Norvegia, în calitate de aliat NATO, să aloce personal pentru aceste structuri de pe teritoriul României. Ministrul român de externe s-a referit şi la faptul că Uniunea Europeană, pe componenta Politicii Comune de Securitate şi Apărare (PSAC), trece printr-un proces de adaptare la noile realităţi din vecinătatea sa şi a reiterat susţinerea de către România a revizuirii şi modernizării Strategiei de Securitate a UE.

Ministrul norvegian a subliniat că ţara sa urmăreşte cu cea mai mare atenţie evoluţiile din Ucraina şi conduita F. Ruse în raport cu statele din Vecinătatea Estică a Alianţei. De asemenea, a evidenţiat interesul deosebit al ţării sale de a fi asociată cât mai strâns la formatele de discuţie şi cooperare UE referitoare la Vecinătatea Estică. A precizat faptul că Norvegia, ca partener în cadrul SEE, este interesată să contribuie, inclusiv prin fondurile alocate prin mecanismele financiare la care participă, la proiecte de cooperare regională, cu caracter transfrontalier, menite să sprijine apropierea statelor Parteneriatului Estic de UE. În acest sens, cei doi miniştri au discutat despre posibilitatea dezvoltării unor proiecte adresate sprijinirii implementării Acordurilor de Asociere şi Liber Schimb/DCFTA de către autorităţile din Republica Moldova şi Ucraina. Totodată, ministrul Helgesen a menţionat că Norvegia este interesată să fie asociată dezbaterilor la nivelul statelor membre UE şi al instituţiilor comunitare referitoare la aspectele de securitate şi apărare europeană.

De asemenea, cei doi miniştri au avut un schimb de opinii cu privire la revizuirea Politicii Europene de Vecinătate şi la pregătirea Summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga din luna mai a acestui an. Bogdan Aurescu a subliniat faptul că principiul diferenţierii şi al meritelor proprii, respectiv al abordării adaptate la fiecare partener trebuie să rămână măsura răspunsului Uniunii Europene faţă de progresele reale ale partenerilor săi. În context, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat faptul că România pledează pentru obiective cât mai ambiţioase ale UE în raport cu statele Parteneriatului Estic, care să reflecte progresele în implementarea reformelor şi care să includă şi consacrarea perspectivei europene a acestora. Dialogul dintre cei doi miniştri a pus în evidenţă interesul ambelor state pentru susţinerea obiectivelor privind parcursul european al Republicii Moldova.

În context, ministrul Aurescu s-a referit la faptul că România contribuie activ la procesul de reflecţie cu privire la revizuirea Politicii de Vecinătate a UE sens în care a propus în dezbaterea UE un concept flexibil, centrat pe discutarea tuturor aspectelor de securitate, în sens larg, cu care se confruntă statele din regiune, în cadrul unor platforme de dialog pe teme de securitate (Security Trusts) la care participarea să fie deschisă tuturor statelor interesate, inclusiv celor care aparţin Spaţiului Economic European, prezentare primită cu interes de ministrul Helgesen.

Ministrul Bogdan Aurescu şi ministrul Vidar Helgesen au agreat continuarea dialogului româno-norvegian la nivel politico-diplomatic pe temele abordate în întrevedere.

Informaţii suplimentare:

Regatul Norvegiei acoperă 97% din suma totală de aproximativ 306 milioane de euro alocată României prin cele două mecanisme de finanţare pe durata întregului ciclu de cooperare 2009-2014, cu termen de eligibilitate a cheltuielilor pe proiecte, respectiv de implementare a acestora în anul 2016.

La finalul anului 2014, valoarea schimburilor comerciale bilaterale se ridica la 675 milioane de euro, soldul balanţei comerciale fiind pozitiv pentru România, respectiv de +474,95 milioane de euro.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Emmanuel Macron îl asigură pe Volodimir Zelenski: Crimele de război comise de forțele ruse în Ucraina nu vor rămâne nepedepsite

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele francez, Emmanuel Macron, a dat asigurări că țara sa este hotărâtă să asigure că crimele de război comise de forțele ruse în Ucraina nu vor rămâne nepedepsite, reconfirmând intenția Parisului de a dona un laborator mobil de analize ADN autorităților de la Kiev, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Liderul francez a avut luni o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, în cadrul căreia a salutat plecarea primei nave cu un transport de cereale din Odesa și a subliniat că Europa va continua să contribuie la facilitarea exporturilor de cereale ucrainene atât pe mare, cât și pe uscat.

În cursul acestei convorbiri telefonice, care a durat o oră şi jumătate, preşedintele francez şi-a ”reafirmat sprijinul pentru poporul ucrainean şi rezistenţa acestuia”, reiterându-şi ”hotărârea de a asigura” că ”crimele de război” care ”s-au înmulţit” nu vor ”rămâne nepedepsite”, a indicat Palatul Elysee, citat de AFP.

La rândul său, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a punctat că țara sa duce ”un război împotriva unui stat terorist”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene.  

Liderul de la Kiev a remarcat deciziile luate de Franța în ceea ce privește furnizarea de noi arme moderne, precum și asistența oferită în domeniul apărării.

Părțile au convenit să coordoneze acțiunile viitoare privind furnizarea de asistență de securitate Ucrainei atât de către Franța, cât și de către alți parteneri internaționali, în special în ceea ce privește satisfacerea nevoilor prioritare ale luptătorilor ucraineni în materie de arme moderne.

Continue Reading

NEWS

Turcia speră că va da ”vești bune în zilele următoare” în legătură cu deblocarea exportului de cereale ucrainene

Published

on

© Republic of Turkey Ministry of Foreign Affairs/ Facebook

Un acord cu privire la exportul de cereale ucrainene este ”posibil în următoarele zile” dacă Occidentul răspunde cererilor Rusiei, a anunță ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Avem speranţă pentru cereale. Sperăm să dăm veşti bune în zilele următoare”, a afirmat ministrul turc, declarându-se ”optimist” într-un interviu acordat canalului televiziunii publice TRT.

Încrederea acestuia pare să fie stimulată parțial de sosirea la Istanbul a secretarului general al ONU, Antonio Guterres, aşteptat joi seară, a anunţat purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq.

Guterres, care se află în prezent în vacanţă în regiune, tocmai ”s-a alăturat negocierilor asupra cerealelor şi îngrăşămintelor între ruşi şi ucraineni, cu concursul Turciei şi al ONU”, a indicat Haq presei la sediul organizaţiei din New York.

Ulterior, președinția turcă a oferit detalii suplimentare și a precizat că un astfel de acord va fi semnat vineri după-amiază, potrivit Agerpres

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, precum şi reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei vor participa la ceremonia de semnare, care va avea loc la ora 13.30 GMT la palatul Dolmabahçe din Istanbul, a adăugat sursa citată.

Peste 20 milioane de tone sunt blocate în porturile Ucrainei, a căror penurie se simte acut pe piaţa mondială, cu riscul agravării deficitelor alimentare în special pentru Africa.

Continue Reading

NEWS

Ucraina a depus cererea de aderare la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

Published

on

© Denys Shmyhal/ Twitter

Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a anunțat marți printr-un mesaj publicat pe Twitter că țara sa a depus cererea de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), conform DPA, citat de Agerpres.

Calitatea de membru OCDE este una din pietrele de temelie ale reconstrucţiei şi dezvoltării de succes a ţării, a explicat oficialul ucrainean.

”Ucraina împărtășește toate principiile organizației și dorește să devină membru al acesteia cât mai curând posibil”, a transmis șeful Guvernului de la Kiev.

La rândul său, secretarul general al OCDE a subliniat pe aceeași rețea de socializare că această cerere ”va fi analizată de Consiliul OCDE, urmând procedura obișnuită”.

OCDE reprezintă un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global.

Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând aproximativ 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța.

Cât privește reconstrucția Ucrainei post-război, reprezentanți din peste 40 de țări, ai Consiliului Europei, Comisiei Europene și ai organizațiilor multilaterale precum Banca Europeană de Investiții (BEI) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au adoptat marți Declarația de la Lugano, prin care stabilesc principiile pentru reconstrucția Ucrainei post-război:

  1. Parteneriat. Reconstrucția este impulsionată de Ucraina și se desfășoară în colaborare cu partenerii săi internaționali. ”Efortul de reconstrucție trebuie să se bazeze pe un proces solid și continuu de evaluare a nevoilor, pe priorități coerente, pe o planificare comună în vederea obținerii de rezultate, pe responsabilitatea pentru fluxurile financiare și pe o coordonare eficientă”;
  2. Accent pe reformă. ”Procesul de reconstrucție trebuie să contribuie la accelerarea, aprofundarea, extinderea și realizarea eforturilor de reformă și de reziliență ale Ucrainei, în conformitate cu obiectivele privind calea europeană a Ucrainei”;
  3. Transparență, responsabilitate și stat de drept. ”Procesul de reconstrucție trebuie să fie transparent și să răspundă în fața populației ucrainene. Statul de drept trebuie să fie consolidat în mod sistematic, iar corupția eradicată. Toate finanțările pentru reconstrucție trebuie să fie echitabile și transparente”;
  4. Participare democratică. ”Procesul de reconstrucție trebuie să fie un efort al întregii societăți, bazat pe participarea democratică a populației, inclusiv a celor strămutați sau care se întorc din străinătate, pe autoguvernarea locală și pe o descentralizare eficientă”;
  5. Implicarea mai multor părți interesate. ”Procesul de reconstrucție trebuie să faciliteze colaborarea între autoritățile naționale și internaționale, actori internaționali, inclusiv din sectorul privat, societatea civilă, mediul academic și administrația locală”;
  6. Egalitate de gen și incluziune. Procesul de reconstrucție trebuie să fie incluziv și să asigure egalitatea de gen și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor economice, sociale și culturale. Reconstrucție trebuie să fie în beneficiul tuturor și nicio parte a societății nu ar trebui să fie lăsată în urmă. Disparitățile trebuie reduse”;
  7. Sustenabilitate. Reconstrucția trebuie să în conformitate cu ”Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă și cu Acordul de la Paris, integrând dimensiunile sociale, economice și de mediu, inclusiv tranziția ecologică”.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA4 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.6 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending