Connect with us

NEWS

Bogdan Aurescu, întrevedere cu ministrul norvegian pentru Spațiul Economic European: “Invităm Norvegia să aloce personal pentru centrele de comandă NATO din România”

Published

on

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit astăzi, 15 aprilie 2015, la sediul MAE, pe Vidar Helgesen, ministrul pentru Spaţiul Economic European şi afaceri europene al Regatului Norvegiei, aflat în vizită oficială la Bucureşti, transmite Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

aurescu-ministru norvegian2

Cei doi miniştri au apreciat stadiul excelent al relaţiilor româno-norvegiene şi tendinţa ascendentă a acestora, atât pe plan politic, inclusiv parlamentar, cât şi din punctul de vedere al cooperării economice şi au salutat faptul că vizita ministrului român de externe la Oslo, în data de 27 aprilie 2015, la invitaţia omologului său Børge Brende, va contribui pe mai departe la consolidarea acestor relaţii.

Ambii oficiali au exprimat interesul pentru continuarea dezvoltării cooperării bilaterale, precum şi a celei la nivel regional şi internaţional, în conformitate cu statutul României şi al Regatului Norvegiei de Aliaţi NATO şi parteneri în cadrul Spaţiului Economic European (SEE).

În timpul convorbirilor, cei doi miniştri au evidenţiat interesul constant al ambelor părţi cu privire la reducerea decalajelor economice şi sociale în SEE şi la dezvoltarea şi consolidarea unor relaţii de durată inclusiv prin utilizarea, de către România, a fondurile alocate ţării noastre prin Mecanismul financiar al SEE şi Mecanismul financiar norvegian.

Implicaţiile crizei din Ucraina asupra securităţii regionale precum şi situaţia din vecinătatea estică a UE au reprezentat  subiecte importante pe agenda discuţiilor. În context, Bogdan Aurescu şi Vidar Helgesen au reiterat susţinerea pentru implementarea integrală a Acordurilor de la Minsk. Bogdan Aurescu a evidenţiat faptul că mediul de securitate la frontierele estice ale UE a cunoscut o profundă transformare după anexarea ilegală a Crimeeii, parte componentă a Ucrainei. Referitor la regimul de sancţiuni al Uniunii Europene, ministrul Aurescu a punctat faptul că sancţiunile UE trebuie menţinute până la implementarea completă a Acordurilor de la Minsk. Totodată, a arătat că Alianţa Nord-Atlantică este în curs de a pune în practică deciziile adoptate la Summit-ul de la Wales, printre acestea numărându-se implementarea măsurilor de reasigurare şi adaptare de pe flancul estic, România urmând să găzduiască două structuri NATO de comandă şi control. În context, a invitat Norvegia, în calitate de aliat NATO, să aloce personal pentru aceste structuri de pe teritoriul României. Ministrul român de externe s-a referit şi la faptul că Uniunea Europeană, pe componenta Politicii Comune de Securitate şi Apărare (PSAC), trece printr-un proces de adaptare la noile realităţi din vecinătatea sa şi a reiterat susţinerea de către România a revizuirii şi modernizării Strategiei de Securitate a UE.

Ministrul norvegian a subliniat că ţara sa urmăreşte cu cea mai mare atenţie evoluţiile din Ucraina şi conduita F. Ruse în raport cu statele din Vecinătatea Estică a Alianţei. De asemenea, a evidenţiat interesul deosebit al ţării sale de a fi asociată cât mai strâns la formatele de discuţie şi cooperare UE referitoare la Vecinătatea Estică. A precizat faptul că Norvegia, ca partener în cadrul SEE, este interesată să contribuie, inclusiv prin fondurile alocate prin mecanismele financiare la care participă, la proiecte de cooperare regională, cu caracter transfrontalier, menite să sprijine apropierea statelor Parteneriatului Estic de UE. În acest sens, cei doi miniştri au discutat despre posibilitatea dezvoltării unor proiecte adresate sprijinirii implementării Acordurilor de Asociere şi Liber Schimb/DCFTA de către autorităţile din Republica Moldova şi Ucraina. Totodată, ministrul Helgesen a menţionat că Norvegia este interesată să fie asociată dezbaterilor la nivelul statelor membre UE şi al instituţiilor comunitare referitoare la aspectele de securitate şi apărare europeană.

De asemenea, cei doi miniştri au avut un schimb de opinii cu privire la revizuirea Politicii Europene de Vecinătate şi la pregătirea Summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga din luna mai a acestui an. Bogdan Aurescu a subliniat faptul că principiul diferenţierii şi al meritelor proprii, respectiv al abordării adaptate la fiecare partener trebuie să rămână măsura răspunsului Uniunii Europene faţă de progresele reale ale partenerilor săi. În context, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat faptul că România pledează pentru obiective cât mai ambiţioase ale UE în raport cu statele Parteneriatului Estic, care să reflecte progresele în implementarea reformelor şi care să includă şi consacrarea perspectivei europene a acestora. Dialogul dintre cei doi miniştri a pus în evidenţă interesul ambelor state pentru susţinerea obiectivelor privind parcursul european al Republicii Moldova.

În context, ministrul Aurescu s-a referit la faptul că România contribuie activ la procesul de reflecţie cu privire la revizuirea Politicii de Vecinătate a UE sens în care a propus în dezbaterea UE un concept flexibil, centrat pe discutarea tuturor aspectelor de securitate, în sens larg, cu care se confruntă statele din regiune, în cadrul unor platforme de dialog pe teme de securitate (Security Trusts) la care participarea să fie deschisă tuturor statelor interesate, inclusiv celor care aparţin Spaţiului Economic European, prezentare primită cu interes de ministrul Helgesen.

Ministrul Bogdan Aurescu şi ministrul Vidar Helgesen au agreat continuarea dialogului româno-norvegian la nivel politico-diplomatic pe temele abordate în întrevedere.

Informaţii suplimentare:

Regatul Norvegiei acoperă 97% din suma totală de aproximativ 306 milioane de euro alocată României prin cele două mecanisme de finanţare pe durata întregului ciclu de cooperare 2009-2014, cu termen de eligibilitate a cheltuielilor pe proiecte, respectiv de implementare a acestora în anul 2016.

La finalul anului 2014, valoarea schimburilor comerciale bilaterale se ridica la 675 milioane de euro, soldul balanţei comerciale fiind pozitiv pentru România, respectiv de +474,95 milioane de euro.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Sondaj: Mai mult de jumătate dintre nord-irlandezi se opun desprinderii de Marea Britanie și unificării insulei Irlanda

Published

on

© Wikipedia

52% din electoratul din Irlanda de Nord s-ar opune unificării insulei Irlanda dacă un referendum în această privință ar avea loc mâine, arată un sondaj publicat marți de cotidianul The Belfast Telegraph, citat de Reuters, potrivit Agerpres.

Astfel, pentru unificarea Irlandei s-ar pronunța doar 29% dintre alegătorii nord-irlandezi, în vreme ce 52% dintre aceștia s-ar opune unui astfel de scenariu, relevă studiul realizat de Universitatea din Liverpool și Consiliul pentru Studii Sociale și Economice britanic.

Restul de 19% dintre cei intervievaţi au răspuns că nu ştiu cum ar vota. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 2.000 de persoane în perioada 28 decembrie 2019-11 februarie 2020.

Sinn Fein, partidul naționalist irlandez prezent atât în Republica Irlanda, cât și în provincia Irlanda de Nord, și care s-a plasat pe locul al doilea, după Fianna Fail, în cadrul recentului scrutin legislativ din Irlanda, militează pentru reunificarea insulei Irlanda, după ce Republica și-a obținut independența față de Regatul Unit în 1921.

Chestiunea unificării Irlandei cu provincia britanică Irlanda de Nord a fost revitalizată odată cu ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, produsă la 31 ianuarie 2020.

Continue Reading

NEWS

Premierul Ludovic Orban: Ne gândim la un instrument care să asigure finanţarea proiectelor localităţilor româneşti înfrăţite cu cele din Republica Moldova

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a precizat că Guvernul ia în calcul elaborarea unui mecanism care să susțină asigurarea finanțării pentru proiectele stabilite între localități românești înfrățite cu localități din Republica Moldova, informează Agerepres.

”Ştim foarte bine care este situaţia în Republica Moldova. Ne interesează într-o măsură foarte mare să putem să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din Republica Moldova şi aici chiar ne gândim la un instrument care să ajute localităţile din România, care sunt înfrăţite cu localităţi din Basarabia, să poată să aibă finanţările necesare pentru a finanţa acele proiecte care sunt convenite cu primarii din Basarabia”, a precizat premierul Orban.

Declarațiile prim-ministrului Orban au venit după ce un reprezentant al autorităţilor locale din Republica Moldova a cerut ca diversele forme de sprijin financiar să fie alocate prioritar către proiectele autorităţilor locale. ”Am vrea foarte mult să ne ajutaţi. Dar cum? Să nu mai daţi banii guvernelor centrale. Să ne ajutaţi ca tot suportul care vine în Republica Moldova să fie condiţionat prin reforme reale, prin luptă cu adevărat cu corupţia şi prin focusare cât mai mare către autorităţile publice locale”, a precizat acesta.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul SUA la București atrage atenția că ”Huawei reprezintă o cale greșită pentru dezvoltarea 5G”: Dorim să colaborăm cu aliații noștri NATO pentru a construi un viitor digital puternic, sigur și prosper

Published

on

© Ambassador Adrian Zuckerman/ Twitter

Huawei reprezintă o cale greșită pentru dezvoltarea 5G și ”contrar marketingului  și a percepţiei publice generale distorsionate, 5G nu este sinonim cu companiile chineze”, companiile americane, europene și sud-coreene conducând ”calea dezvoltării 5G pe piețele din întreaga lume”, a menționat ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, într-un editorial publicat pe site-ul Ambasadei SUA în România, intitulat ”Să construim un viitor 5G sigur”. 

Diplomatul american a amintit că Huawei a fost pusă sub acuzare, săptămâna trecută, de Departamentul de Justiție al SUA pentru fraude și complot pentru a fura secrete comerciale.

”Huawei, spre deosebire de aceste companii de încredere, a fost pusă sub acuzare, săptămâna trecută, de Departamentul de Justiţie al SUA pentru fraude şi complot pentru a fura secrete comerciale. În cadrul schemei pe care a folosit-o de zeci de ani, Huawei a plătit bonusuri angajaților care au furat informații confidențiale de la concurenţii din Statele Unite.”, a punctat ambasadorul american la București.

Zuckerman a precizat că prezența companiilor chineze în rețelele 5G periclitează securitatea acestora, pentru că, ”spre deosebire de companiile occidentale, firmele de tehnologie din China trebuie să împărtășească informațiile și tehnologia cu autoritățile militare sau de spionaj chineze. Companiile chineze și clienții lor nu sunt niciodată cu adevărat scutite de supravegherea Partidului Comunist Chinez.”

În acest context, Zuckerman a subliniat că ”nu putem avea încredere în aceste firme” și că ”trebuie să ne asigurăm că folosim companii care continuă să dezvolte tehnologii 5G de încredere, cum sunt Ericsson, Nokia, Samsung şi Qualcomm” pentru ”a menține rețelele noastre sigure și pentru a ne păstra valorile democratice. Aceste companii reprezintă o soluţie la ameninţarea provocată de firmele de tehnologie care au legături cu Partidul Comunist Chinez.”

Adrian Zuckerman a amintit și faptul că la 20 august și guvernele României și al SUA, prin ambasadorii Hans Klemm și George Maior, au semnat, în timpul vizitei președintelui Klaus Iohannis la Washington, un memorandum prin care recomandă “o evaluare riguroasă a furnizorilor pentru asigurarea deplină a securităţii implementării tehnologiei 5G”.

”Prezenţa companiilor chineze în reţelele 5G periclitează securitatea acestora. Singura modalitate de a proteja securitatea 5G este să o construim cu companii în care putem avea încredere. Includerea echipamentelor chineze în orice parte a unei rețele 5G creează riscuri inacceptabile pentru securitatea națională, pentru infrastructura critică, confidențialitatea și drepturile omului. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu aliații noștri NATO pentru a construi un viitor digital puternic, sigur și prosper, care să susțină și să ne apere valorile și modul de viață”, a mai menționat ambasadorul Statelor Unite la Bucureși, Adrian Zuckerman.

Editorialul diplomatului american vine în contextul în care Parisul, prin voca ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire, a anunțat că nu va exclude Huawei din ”rețeaua 5G din Franța”.

”Dacă Huawei va înainta o ofertă mai bună într-un moment sau altul din punct de vedere tehnic sau al preţului, atunci ar putea avea acces la reţeaua 5G în Franţa”, a indicat acesta.

Totuşi, a adăugat oficialul francez, ”în cazul instalaţiilor critice, al facilităţilor militare, dacă există zone nucleare în apropiere, vom stabili anumite restricţii pentru a ne proteja interesele suverane”.

Anunțul Franței privind accesul limintat al companiei Huawei la construcția rețelelor 5G vine după ce și guvernul britanic a decis la sfârşitul lui ianuarie să accepte o participare limitată a gigantului chinez din domeniul telecomunicaţiilor la reţeaua 5G, apreciind că Huawei prezintă un risc, dar securitatea naţională nu este afectată.

Această hotărâre a atras nemulțumirea Washingtonului, care prin vocea vicepreședintelui american, Mike Pence, și-a arătat ”profunda dezamăgire”, sugerând, în același timp, că această decizie ar putea afecta negocierile cu Statele Unite pentru stabilirea unui acord comercial.

De altfel, Financial Times relata săptămâna trecută că președintele american Donald Trump și-a exprimat ”în termeni furioși” punctul de vedere cu privire la decizia Londrei de a permite implicarea producătorului chinez Huawei în implementarea tehnologiei 5G în Regatul Unit.

În ceea ce privește Germania, aceasta nu a anunțat încă o decizie cu privire la această chestiune, dar cancelarul german Angela Merkel s-a pronunțat în decembrie împotriva excluderii a priori a vreunei societăți anume, promițând în același timp că va face totul pentru a garanta securitatea infrastructurilor de telecomunicații germane.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending