Connect with us

CONSILIUL DE SECURITATE

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa, în perioada 18-19 mai 2022, la New York,  la invitația Secretarului de Stat american Antony Blinken, la două reuniuni privind securitatea alimentară globală, inițiate de Statele Unite ale Americii, ca stat care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) pentru luna în curs, informează Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Participarea ministrului român de externe la evenimentele de la New York vine în continuarea dialogului său cu Secretarul de Stat al SUA pe tema menționată, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).

Astfel, șeful diplomației române va participa astăzi, 18 mai 2022, la reuniunea ministerială „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală (“Global Food Security Call to Action)”, organizată și găzduită de Secretarul de Stat american Antony Blinken.

De asemenea, la 19 mai 2022 ministrul Bogdan Aurescu va lua parte la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, în calitate de președinte al CS ONU pentru luna mai. 

La cele două reuniuni vor mai lua parte Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, înalți oficiali ai ONU, experți, miniștri și demnitari din statele membre ale Consiliului de Securitate, ale G7 și alte state membre ONU – și anume state care sunt sau ar putea fi impactate de insecuritatea alimentară, cu accent pe țările cele mai afectate de agravarea crizei alimentare la nivel global din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, cum este România. 

Reuniunile de nivel ministerial organizate de SUA pe tematica securității alimentare sunt menite să găsească și să determine implementarea de soluții pentru reducerea efectelor la nivel global ale crizei alimentare.

În cadrul celor două reuniuni, ministrul Bogdan Aurescu va atrage atenția asupra deteriorării situației umanitare din Ucraina și va evidenția implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia împotriva acestui stat, inclusiv din perspectiva securității alimentare. 

Șeful diplomației române va prezenta eforturile susținute, multidimensionale, întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare prin facilitarea și oferirea de rute alternative de transport pentru exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. În acest context, va reitera apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg, din partea cât mai multor state la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusive maritim, cu implicarea rutelor și a porturilor românești amintite, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinațiile lor.  

Totodată, ministrul român de externe va evidenția importanța eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.

Prezența ministrului afacerilor externe la cele două evenimente organizate la nivelul ONU oferă oportunitatea reafirmării poziției României de stat susținător al multilateralismului eficient și al ordinii internaționale bazate pe norme. 

Totodată, prin participarea la aceste reuniuni de nivel înalt, România continuă să se implice în eforturile internaționale de contracarare a impactului negativ al consecințelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv în domeniul securității alimentare globale.

Insecuritatea alimentară reprezintă un fenomen de amploare, exacerbat de pandemia de COVID-19, conflicte și impactul schimbărilor climatice. Potrivit estimărilor oficiale, în 2019 numărul persoanelor care se confruntau cu acest fenomen ajunsese la 161 de milioane, iar 44 de milioane de persoane din 38 de state sunt în prag de foamete. Totodată, estimările experților arată că impactul devastator al războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea aduce încă aproape 40 de milioane de persoane în pragul sărăciei și al foametei până la sfârșitul anului 2022.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL DE SECURITATE

Sikorski compară, la ONU, răpirea de către Rusia a copiilor ucraineni cu crimele naziste și arată Moscovei imagini ale colaborării sovieto-naziste în invazia Poloniei în 1939

Published

on

© United Nations

Într-un discurs susținut în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski a comparat răpirea de către Rusia a copiilor ucraineni cu crimele Germaniei naziste împotriva copiilor sovietici și polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a reamintit Moscovei de colaborarea sovietică cu Germania nazistă în timpul războiului.

Radosław Sikorski a luat cuvântul la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pentru a discuta situația din Ucraina în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva acestei țări.

Șeful diplomației polone a adresat observațiile ambasadorului rus Vasili Nebenzya, care tocmai ținuse un discurs în care se referea la guvernul ucrainean ca la “regimul neonazist de la Kiev”.

Ministrul polonez de externe a remarcat că „copiii ucraineni sunt ținta Rusiei nu numai cu bombe; mii au fost răpiți și duși în Rusia, unde li se spală creierul pentru a le lua amintirile și identitatea națională”.

Sikorski s-a referit la rapoartele independente care descriu o politică rusă deliberată de răpire a copiilor și apoi de rusificare a acestora, inclusiv în tabere speciale care oferă “educație patriotică rusă”.

El a menționat că anchetatorii ONU au concluzionat că acestea constituie crime de război și că anul trecut Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru deportarea ilegală a copiilor din Ucraina.

Ministrul polonez de externe a explicat apoi că propria sa casă din Polonia se află la doar trei kilometri de locul fostului lagăr de concentrare nazist Potulice, unde au fost închiși mii de copii polonezi și sovietici răpiți. Mulți au murit acolo, dar alții au fost selectați pentru “germanizare” și transferați în vest.

Cu ce diferă ceea ce le faceți copiilor ucraineni răpiți de ceea ce le-au făcut naziștii germani copiilor dumneavoastră și ai noștri?” l-a întrebat Sikorski pe Nebenzya.

El a ținut să sublinieze că membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU ar trebui să fie gardienii păcii. “Aceasta este rușinea Rusiei care nu va fi iertată sau uitată“, a continuat șeful diplomației polone.

Și apropo, din moment ce ambasadorul Nebenzya neagă realitatea colaborării sovieto-naziste în invazia Poloniei în 1939, iată o fotografie a paradei lor comune. Sunt sigur că recunoașteți uniformele sovietice“, a conchis Radoslaw Sikorski.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

De pe podiumul ONU, Emmanuel Macron solicită “limitarea” dreptului de veto în Consiliul de Securitate în cazuri de “crime în masă”

Published

on

© United Nations

Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri la Naţiunile Unite “limitarea” dreptului de veto în Consiliul de Securitate în cazuri de “crime în masă”, în cadrul unei reforme pentru a face mai eficient organismul cheie al ONU, relatează AFP, potrivit Agerpres.

În timp ce tot mai multe state solicită extinderea Consiliului, doar o reformă a componenţei acestuia “nu ar fi suficientă pentru a-i restabili eficacitatea şi, prin urmare, doresc ca această reformă să facă posibilă şi schimbarea metodelor de lucru, limitarea dreptului de veto în cazul crimelor în masă şi să se concentreze asupra deciziilor operaţionale necesare pentru menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale”, a declarat şeful statului francez, în cadrul unui discurs susținut în plenul Adunării Generale a ONU.

Macron a cerut, de asemenea, ca Israelul să înceteze “escaladarea în Liban” şi gruparea libaneză Hezbollah să înceteze tirurile spre Israel și a spus că Franţa va face tot posibilul pentru ca Ucraina să reziste în faţa Rusiei.

State precum Brazilia, India, Japonia și Germania, așa-numitul “G4”, cer extinderea Consiliului de Securitate și includerea lor ca membri permanenți în principalul organism al sistemului Națiunilor Unite, în timp ce alte state, între care și Statele Unite, vor două locuri permanente pentru națiunile de pe continentul african, ca parte a “moștenirii” președintelui Joe Biden.

Consiliul de Securitate este însărcinat cu menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi are puterea de a impune sancţiuni şi embargouri asupra armelor şi de a autoriza utilizarea forţei.

Când a fost fondată ONU, în 1945, Consiliul de Securitate avea 11 membri, număr care a crescut în 1965 la 15 membri, între care 10 state alese cu mandate de doi ani şi cinci membre permanente cu drept de veto permanent: Uniunea Sovietică (Rusia, după 1991), China, Franţa, SUA şi Marea Britanie.

Orice modificare a apartenenţei la Consiliul de Securitate se face prin modificarea Cartei fondatoare a ONU. Acest lucru necesită aprobarea şi ratificarea de către două treimi din membrii Adunării Generale, inclusiv cele cinci puteri actuale cu drept de veto ale Consiliului de Securitate.

Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de membri, discută anual despre reforma Consiliului de Securitate de mai bine de un deceniu. Dar impulsul în direcţia reformei a crescut în ultimii ani, în condiţiile în care rivalităţile geopolitice au dus la blocaje în consiliu în legătură cu mai multe probleme, în special după ce Rusia – unul din membrii permanenţi cu drept de veto – a invadat Ucraina.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

“Când te uiți la vecinul tău vezi un dușman de cucerit sau o ființă umană?” Pledoaria unui lider UE pentru reforma ONU: Am acceptat veto-ul a cinci gardieni în schimbul asigurării păcii mondiale

Published

on

© European Union 2024

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a lansat miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, un apel la un leadership orientat către pace în pofida îndreptării spre o nouă lume globală marcată de conflicte.

Aflat pentru ultima dată la ONU în calitate de șef al Consiliului European, Michel s-a adresat Consiliului de Securitate la o sesiune consacrată leadershipului pentru pace.

O lume nouă se naște în afara acestor ferestre. O lume în care cea mai mare armă, cel mai ascuțit cuțit, cel mai rapid avion de război, cea mai grea bombă și cea mai puternică voce câștigă, iar cei pașnici pierd“, și-a început el discursul, amintind de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de conflictul din Orientul Mijlociu ca exemple în care lumea forței brute și a puterii brute fac ravagii.

 

El s-a adresat indirect Rusiei, ca țară purtătoare de război, și altor state care sprijină starea de conflict la nivel regional în lume.

“Uitați-vă în jos la mâinile voastre. Vedeți degete făcute pentru a apăsa pe trăgaciul unei arme? Sau mâini făcute pentru a construi un pod, o școală, un spital? Și când te uiți la vecinul tău, vezi un dușman de cucerit? Sau o ființă umană? Cu toții suntem responsabili pentru ceea ce se întâmplă în afara acestor ferestre. Dar unii în mod clar mai mult decât alții“, a evidențiat președintele Consiliului European.

Acesta s-a îndreptat și către principala soluție pe care mai mulți lideri și mai multe state o văd pentru viitorul arhitecturii globale și anume reforma Consiliului de Securitate al ONU.

Un loc permanent în acest Consiliu de Securitate nu este un privilegiu, ci o responsabilitate – o responsabilitate gravă conferită doar la cinci națiuni: să fie gardienii păcii mondiale. Astăzi, unii dintre acești membri nu sunt la înălțimea responsabilității lor. În 1945, lumea dorea pacea cu orice preț. Am acceptat dreptul dumneavoastră de veto în schimbul asigurării păcii mondiale“, a subliniat Michel.

În opinia lui, Consiliul de Securitate trebuie reformat, pentru a-l face mai incluziv, mai legitim și mai eficient, denunțând în continuare invazia Rusiei în Ucraina, acțiunile Hamas împotriva Israelului, suferința provocată de israelieni palestinienilor și noua escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu prin atacurile în Liban.

Consiliul de Securitate este însărcinat cu menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi are puterea de a impune sancţiuni şi embargouri asupra armelor şi de a autoriza utilizarea forţei.

Când a fost fondată ONU, în 1945, Consiliul de Securitate avea 11 membri, număr care a crescut în 1965 la 15 membri, între care 10 state alese cu mandate de doi ani şi cinci membre permanente cu drept de veto permanent: Uniunea Sovietică (Rusia, după 1991), China, Franţa, SUA şi Marea Britanie.

Orice modificare a apartenenţei la Consiliul de Securitate se face prin modificarea Cartei fondatoare a ONU. Acest lucru necesită aprobarea şi ratificarea de către două treimi din membrii Adunării Generale, inclusiv cele cinci puteri actuale cu drept de veto ale Consiliului de Securitate.

Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de membri, discută anual despre reforma Consiliului de Securitate de mai bine de un deceniu. Dar impulsul în direcţia reformei a crescut în ultimii ani, în condiţiile în care rivalităţile geopolitice au dus la blocaje în consiliu în legătură cu mai multe probleme, în special după ce Rusia – unul din membrii permanenţi cu drept de veto – a invadat Ucraina.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA3 hours ago

Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ucraina: Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO, afirmă șeful diplomației de la Kiev

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România

NATO10 hours ago

România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale

MAREA BRITANIE10 hours ago

Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev

NATO12 hours ago

EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

POLITICĂ6 days ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat

Trending