Connect with us

INTERNAȚIONAL

Bogdan Aurescu, la întâlnirea cu conducerea Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări: Sunt prioritare proiectele strategice adoptate la Summitul de la București

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, i-a asigurat miercuri pe reprezentanţii conducerii Fondului de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări (FI3M) că România îşi respectă angajamentele faţă de obiectivele Iniţiativei, angajament reconfirmat prin actualul Program de guvernare.

Şeful diplomaţiei române i-a primit, la sediul MAE, pe reprezentanţii conducerii Fondului de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, prezenţi la Bucureşti pentru participarea la prima conferinţă organizată de Fond din seria de conferinţe de prezentare a activităţii şi obiectivelor acestuia.

“Dialogul a permis trecerea în revistă a evoluţiilor înregistrate în procesul de operaţionalizare a Fondului de Investiţii, de la momentul lansării sale în marja primului Forum de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări (I3M), desfăşurat la Bucureşti, în cadrul celui de-al treilea Summit al Iniţiativei, găzduit cu succes de către Preşedintele Klaus Iohannis în perioada 17-18 septembrie 2018. Ministrul Bogdan Aurescu a salutat organizarea, în România, a primei conferinţe de prezentare a Fondului de Investiţii şi a reiterat angajamentul ţării noastre faţă de operaţionalizarea sa deplină, ca dimensiune practică semnificativă a Iniţiativei celor Trei Mări. Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, în acest context, importanţa participării tuturor celor 12 state participante ale Iniţiativei la activitatea Fondului, precum şi a atragerii altor investitori semnificativi, inclusiv din Statele Unite. Ministrul afacerilor externe a făcut, totodată, referire la angajamentul Preşedintelui României şi al Guvernului din care face parte faţă de obiectivele Iniţiativei, angajament reconfirmat prin actualul Program de guvernare”, a precizat un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Bogdan Aurescu a arătat că România va continua să coopereze îndeaproape cu celelalte state participante şi alţi parteneri, pentru valorificarea potenţialului Iniţiativei celor Trei Mări de a stimula creşterea economică în regiune prin conectivitate sporită şi de a contribui la consolidarea coeziunii UE şi a relaţiei transatlantice.


Citiți și
România, în avangarda deciziilor interconectării regionale a țărilor ce reprezintă 28% din PIB-ul UE. Cum vor funcționa rețeaua Camerelor de Comerț și Fondul de 100 de miliarde de euro al Inițiativei celor Trei Mări
Trei motive pentru care Inițiativa celor Trei Mări este cea mai importantă referință a politicii externe a României după aderarea la NATO și UE

Ministrul Bogdan Aurescu a afirmat că România va continua să sprijine activ obţinerea de rezultate concrete la următorul Summit şi la cea de-a treia ediţie a Forumului de Afaceri I3M, ce vor fi găzduite de Estonia în iunie 2020, precum şi implementarea deplină a deciziilor Summit-urilor anterioare.

În acest context, a menţionat importanţa ca Fondul, care va funcţiona pe baze comerciale, să acorde prioritate proiectelor strategice de interconectare pe axa Nord-Sud a regiunii celor trei mări, în cele trei domenii de interes – transport, energie şi digital, astfel cum sunt acestea incluse în lista de proiecte prioritare adoptată la Summitul de la Bucureşti.

Bogdan Aurescu a punctat asupra proiectelor de interes pentru România din această listă.

La întâlnirea de la Ministerul Afacerilor Externe au participat, printre alţii, Beata Daszynska-Muzyczka, preşedintele Consiliului de Supraveghere al FI3M şi preşedinte Executiv al BGK – Polonia; Pawel Nierada, membru al Consiliului de Supraveghere al FI3M şi prim-vice-Preşedinte BGK – Polonia; Doru Bulată, Membru al Consiliului de Supraveghere FI3M şi consilier preşedinte/vicepreşedinte EximBank România; Nicolae Albu, membru al Consiliului de Supraveghere FI3M şi consilier Preşedinte/Vicepreşedinte EximBank România; Corina Vulpeş, membru al Consiliului de Supraveghere FI3M, director EximBank România. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă mâine la reuniunea ministerială a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, defășurată la Bruxelles

Published

on

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va participa duminică la reuniunea ministerială a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), desfășurată la Bruxelles, unde va susține o intervenție și va participa la un schimb de opinii cu omologii săi pe tema creșterii numărului manifestărilor de antisemitism şi discriminare, dar şi a modalităţilor concrete de contracarare a acestor tendinţe.

Conform unui comunicat al MAE, evenimentul este organizat de Preşedinţia luxemburgheză a organizaţiei şi are drept obiectiv principal adoptarea unui mesaj politic semnificativ prin care să fie reafirmate principiile Declaraţiei de la Stockholm, documentul fondator al IHRA din anul 2000.

Ministrul român al afacerilor externe va susține o intervenție în deschiderea evenimentului și va participa la un schimb de opinii cu omologii săi pe tema creșterii numărului manifestărilor de antisemitism și discriminare, precum și despre modalitățile concrete de contracarare a acestor tendințe. Reuniunea ministerială se va încheia prin semnarea unei Declarații ministeriale.

Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) este o organizație internațională cu sediul la Berlin, care numără 31 de state membre, 11 state observator și 7 parteneri internaționali permanenți.

IHRA a fost fondată în anul 1998 și își desfășoară activitatea pe baza Declarației de la Stockholm, acționând în scopul consolidării memoriei, cercetării și educației despre Holocaust.

România a deținut în perioada martie 2016 – martie 2017 Președinția-în-exercițiu a IHRA. Cele trei priorități ale României au fost consolidarea educației despre Holocaust, încurajarea cercetării academice și combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei și discriminării.

Cel mai semnificativ rezultat obținut de Alianță pe durata Președinției României a constat în adoptarea Definiției de lucru a antisemitismului, în cadrul reuniunii plenare a organizației de la București, din luna mai 2016.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump îl atenționează pe liderul suprem al Iranului ”să aibă grijă ce spune”: Aşa-numitul ”lider suprem” al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre SUA şi Europa

Published

on

Președintele american Donald Trump i-a solicitat vineri ayatolahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, să fie atent la ce vorbește, după ce acesta din urmă a denunțat în cadrul unei predici ”clovnii americani” care mint, potrivit lui, ”în cel mai vicios” mod, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Aşa-numitul <<lider suprem>> al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre Statele Unite şi Europa”, a scris pe Twitter Donald Trump.

”Economia lor se prăbuşeşte şi poporul lor suferă. Ar trebui să aibă grijă ce spune!”, a adăugat acesta, referindu-se la factorul de decizie final din principalele dosare ale Republicii Islamice.

În cadrul unei rare predici rostite la moscheea Mosalla din Teheran, ghidul suprem i-a atacat în special pe europeni, pe care i-a acuzat că sunt ”valeții” Statelor Unite în dosarul iranian.

Predica sa a fost întreruptă de sloganurile ”Moartea Americii” şi ”Moarte Israelului” strigate de mulţimea care a ieşit din moscheea de pe esplanada din jur, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

La 15 ianuarie, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Pentru prima dată, o femeie a preluat conducerea Gărzii Civile din Spania

Published

on

© Guardia Civil/ Twitter

Pentru prima dată, în fruntea Gărzii Civile din Spania a fost numită o femeie, a anunțat vineri într-un comunicat guvernul premierul socialist Pedo Sanchez, potrivit AFP și EFE, citate de Agerpres.

Astfel, Maria Gamez, în vârstă de 50 de ani, care ocupa postul de subprefect al provinciei Malaga, din Andaluzia, a devenit prima femeie care preia conducerea acestui corp de poliție cu statut militar.

Aceasta este fiica cea a mică a unui paznic de far care are 11 copii, a absolvit Dreptul, reușind să își termine studiile datorită unui binefăcător anonim. Maria Gamez a calificat numirea sa drept o onoare pe care și-a asumat-o cu ”resposanbilitate și recunoștință”.

Înfințată în 1844, Garda Civilă spaniolă are peste 80.000 de membri în întreaga Spanie şi depinde atât de Ministerul de Interne cât şi de cel al Apărării, iar între atribuţiile sale se numără atât securitatea civică, ordinea publică şi reglementarea traficului rutier, cât şi combaterea terorismului şi traficului de droguri, paza frontierelor şi conservarea naturii.

Pedro Sanchez, care a ajuns la conducerea guvernului în iunie 2018, a făcut din feminism un principiu de bază al Executivului său, primul Cabinet numărând mai multe femei decât bărbați. Cel de-al doilea, instalat luni, respectă echilibrul de gen, având 11 femei și 11 bărbați.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending