Connect with us

NATO

Bogdan Aurescu, la ministeriala NATO: România nu împărtășește opiniile că Alianța este în criză și propune modernizarea conceptului strategic al NATO

Published

on

Ministrul Bogdan Aurescu a afirmat miercuri, la lucrările reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO de la Bruxelles, că România nu împărtăşeşte opiniile conform cărora Alianţa este în criză, în contextul în care președintele francez a afirmat la începutul acestei luni că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO”, iar Parisul a solicitat lansarea unui proces de reflecție privind viitorul Alianței, propunând inclusiv modificarea procesului decizional aliat.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro, şeful diplomaţiei române a precizat că “România nu împărtăşeşte opiniile conform cărora Alianţa este în criză şi a subliniat că procesul de adaptare a NATO trebuie să continue”.

“Orice proces de reflecţie pe tema viitorului Alianţei trebuie, în viziunea României, să poată identifica eventualele probleme interne şi provocările externe ale NATO, să faciliteze procesul de adaptare a Alianţei şi să înlăture orice percepţii – care sunt oricum eronate – cum că Alianţa ar fi în criză. Un astfel de proces ar putea conduce, în opinia ministrului român de externe, la modernizarea conceptului strategic al NATO“, se arată în comunicat.

De altfel, șeful diplomației române a susținut aceleași aspecte și în cadrul întrevederii pe care a avut-o, în marja ministerialei NATO, cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian. La Bruxelles, Aurescu a mai avut întrevederi cu alți șase omologi: secretarul de Stat al SUA și miniștrii de Externe ai Croației, Estoniei, Georgiei, Poloniei și Norvegiei.

Citiți și Întâlnire la nivel înalt România-SUA la NATO: Bogdan Aurescu și Mike Pompeo au discutat despre sporirea prezenței navale aliate la Marea Neagră
Citiți și Quo vadis NATO? La 70 de ani de existență, Alianța Nord-Atlantică are nevoie de un nou Concept Strategic
Citiți și Reacții prudente după ce miniștrii de Externe din țările NATO au discutat despre viitorul Alianței: Propunerea Germaniei a primit sprijin, viziunea Franței nu a generat entuziasm
Citiți și NATO continuă să se adapteze în pofida criticilor: Țările aliate au decis recunoașterea spațiul cosmic drept al cincilea domeniu operațional de luptă

La ministerială, Bogdan Aurescu a subliniat importanţa deosebită a unităţii şi solidarităţii statelor aliate, în perspectiva reuniunii la cel mai înalt nivel de la Londra, subliniind importanţa unui mesaj puternic de susţinere a Articolului 5 al Tratatului de la Washington. A prezentat contribuţiile concrete ale României în acest sens, materializate atât în asigurarea resurselor necesare pentru modernizarea forţelor armate naţionale, cât şi în contribuţiile semnificative la operaţiile şi misiunile aliate.

El a evidenţiat necesitatea continuării progreselor concrete în implementarea deciziilor adoptate, inclusiv cele vizând flancul estic al Alianţei în ansamblul său. În acest context, a subliniat importanţa implementării depline a deciziilor referitoare la regiunea Mării Negre şi a asigurării unor contribuţii sporite din partea aliaţilor, în vederea consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare în această regiune, în plan terestru, maritim şi aerian.

Ministrul Bogdan Aurescu a punctat importanţa dezvoltării, în continuare, a dialogului şi cooperării practice cu Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, pentru creşterea rezilienţei acestora în faţa provocărilor interne şi externe. De asemenea, a subliniat importanţa sinergiei şi complementarităţii depline între NATO şi UE în domeniul securităţii şi apărării, element foarte important în menţinerea unităţii transatlantice, menţionează MAE.

În cadrul dineului de lucru a avut loc un schimb de opinii cu privire la contextul global de securitate şi implicaţiile acestuia pentru Alianţă, pentru un răspuns eficient la provocările actuale şi viitoare. Miniştrii au discutat despre modalităţile de abordare coordonată a unor teme de interes strategic: Rusia, China şi controlul armamentelor.

În intervenţia sa, ministrul român de externe a exprimat convingerea că multiplicarea provocărilor şi ameninţărilor la nivel global fac cu atât mai necesară menţinerea unei abordări unitare din partea statelor aliate, atât în cadrul NATO, cât şi în alte formate la care participă acestea. Aurescu s-a referit la importanţa păstrării abordării actuale cu privire la Rusia, subliniind că o schimbare a acestei abordări nu poate avea loc decât în condiţiile revenirii la respectarea de către partea rusă a dreptului internaţional şi a angajamentelor asumate. El a precizat că principiile şi valorile euroatlantice trebuie să rămână reperele în interacţiunea NATO cu alţi actori internaţionali.

În acest context, Aurescu a evidenţiat necesitatea păstrării şi consolidării actualelor aranjamente în domeniul controlului armamentelor.

În egală măsură, ministrul Aurescu a prezentat evoluţiile recente din Republica Moldova şi a subliniat că orice evoluţie spre soluţionarea conflictului transnistrean trebuie să aibă loc cu respectarea frontierelor internaţional recunoscute ale Republicii Moldova şi fără afectarea vectorului său european de politică externă.

Reuniunea a reprezentat un moment important în pregătirea Reuniunii şefilor de stat şi de guvern aliaţi de la Londra, din 3-4 decembrie. Programul a inclus două sesiuni de lucru în format aliat: o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic şi un dineu de lucru.

Miniştrii au adoptat o serie de decizii referitoare la recunoaşterea spaţiului cosmic ca domeniu operaţional al Alianţei, la consolidarea rolului NATO în domeniul securităţii energetice şi la continuarea participării aliate la eforturile internaţionale privind combaterea terorismului.

În acelaşi timp, au fost evaluate progresele înregistrate în implementarea măsurilor referitoare la Marea Neagră decise la reuniunea ministerială de externe de la Washington, din 3-4 aprilie. De asemenea, a avut loc o discuţie cuprinzătoare despre situaţia de securitate în regiunile Mării Baltice, Mării Negre, Mării Mediterane şi Atlanticului de Nord şi deciziile adoptate de NATO pentru a răspunde riscurilor şi provocărilor care afectează aceste regiuni, mai informează MAE. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ungaria achiziționează un sistem de apărare antiaeriană din SUA în valoare de un miliard de dolari

Published

on

© US Embassy Budapest

Ungaria va cumpăra din Statele Unite componente ale sistemului de apărare antiaeriană Advanced Medium-Range Air-to-Air Missiles (AMRAAM), conform unei declaraţii de intenţie semnate miercuri la Budapesta de ministrul ungar al apărării Tibor Benko şi ambasadorul SUA în Ungaria, David Cornstein, informează MTI şi Ambasada SUA la Budapesta, potrivit Agerpres.

Achiziţia în valoare de 1 miliard de dolari se înscrie în programul SUA pentru Vânzări militare în străinătate (Foreign Arms Sales), tranzacţia urmând să fie finalizată până la 30 septembrie a.c..

Ministrul ungar al apărării a precizat că sistemul va fi folosit în principal cu rol de descurajare, dar şi pentru creşterea securităţii şi pentru antrenament. Sistemul este produs de compania Raytheon Technologies.

Ambasadorul american a subliniat la rândul său că este vorba de cea mai mare achiziţie de armament din istoria cooperării militare dintre Ungaria şi Statele Unite şi a asigurat că acest sistem de apărare antiaeriană, folosit deja în mai multe ţări, este compatibil cu standardele NATO, adăugând că speră ca Ungaria să nu fie nevoită niciodată să-l folosească.

Ungaria, membră a NATO, şi-a intensificat eforturile de apărare sub mandatul premierului Viktor Orban, crescând bugetul alocat apărării de la 0,95% din PIB în 2013 la 1,21% în 2019, a mai consemnat AFP.

Continue Reading

NATO

Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Published

on

© US Department of Defense

România va juca un rol activ în arhitectura de securitate din regiunea Mării Negre în contextul relocării forțelor militare americane din Germania și repoziționări unei părți a acestora pe flancul estic al NATO, a afirmat generalul John E. Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA.

Hyten, cel care a efectuat o vizită la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu în luna ianuarie și a prezentat alături de secretarul american al Apărării conceptul relocării forțelor SUA din Germania, a vorbit despre rolul României în această ecuație strategică într-un interviu pentru Hudson Institute.

“Veți vedea că Polonia va fi un partener mai activ, veți vedea că România va fi un partener mai activ, veți vedea zona Mării Negre mai activă, întrucât acolo vom îmbunătăți descurajarea față de Rusia, care este prioritatea numărul unu”, a precizat Hyten.

Oficialul militar american a reluat, totodată, teza susținută în cadrul anunțului Pentagonului privind relocarea trupelor din Germania, anume că partea estică a Alianței Nord-Atlantice s-a schimbat în ultimii 70 de ani datorită procesului de extindere a Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, acesta a subliniat că flancul estic al Alianței Nord-Atlantice este reprezentat de statele aliate riverane Mării Baltice și Mării Negre.

“Una dintre misiunile noastre principale este să prevenim un nou război între marile puteri și să menținem pacea între marile puteri”, a precizat generalul Hyten, în urmă cu două săptămâni, când a fost anunțată repoziționarea trupelor americane.

Potrivit comunicatului Pentagonului din data de 29 iulie, acest plan de reducere a prezenței militare americane în Germania presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus, atunci, Esper.

Secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

În ce-l privește pe generalul John E. Hyten,  acesta este cel de-al doilea ofițer militar de rang înalt al SUA, fiind locțiitorul generalului Mark Milley, președintele Șefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, și asemenea lui Milley raportează direct secretarului american al Apărării și președintelui SUA.

Aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Hyten a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei.

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron anunță creșterea prezenței militare a Franței în Mediterana de Est și cere Turciei să pună capăt explorărilor de gaze și petrol în zonă

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franţa îşi va creşte prezenţa militară în Mediterana de Est şi a solicitat Turciei să pună capăt explorărilor de gaze şi petrol din apele acestei zone, care au dus la tensionarea relaţiilor cu Grecia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul francez şi-a exprimat îngrijorarea faţă de explorarea “unilaterală” a Turciei într-o convorbire telefonică cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, conform unui comunicat al preşedinţiei franceze. În cadrul discuţiei telefonice, preşedintele Macron a adăugat că prospectarea ar trebui să “înceteze pentru a permite un dialog paşnic” între cei doi vecini, membri ai NATO.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Franţa îşi va “consolida temporar” prezenţa militară, conform declaraţiei preşedintelui Macron, pentru a “monitoriza situaţia din regiune şi a marca determinarea sa de a apăra dreptul internaţional”.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

Emmanuel Macron a cerut luna trecută sancţiuni UE împotriva Turciei pentru ceea ce a catalogat a fi drept “încălcări” ale suveranităţii greceşti şi cipriote asupra apelor lor teritoriale.

Parisul şi Ankara s-au confruntat şi pe un alt dosar de politică externă, şi anume conflictul din Libia. De altfel, comportamentul Turciei se numără printre setul de motive care l-au determinat pe liderul de la Elysee să rostească anul trecut celebra frază privind “moartea cerebrală a NATO”.

Mai mult, în urmă cu o lună, Ministerul francez al apărării a anunţat retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

În ce privește tensiunile dintre Turcia și Grecia, miniștrii de externe din țările UE vor avea vineri o reuniune de urgență în format videoconferință, o întrunire solicitată de către Atena în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. 

Continue Reading

Trending