Bogdan Aurescu: Pentru România, cea mai importantă prioritate la summitul NATO de la Madrid este “decizia curajoasă” de a consolida prezența aliată la Marea Neagră și în țara noastră
Pentru România, cea mai importantă prioritate la summitul NATO de la Madrid este legată de luarea unor “decizii curajoase” pentru a consolida prezența Alianței Nord-Atlantice pe flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Baltică, a apreciat vineri șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, la Istanbul.
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat la reuniunea Trilateralei pe teme de securitate a miniștrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia, desfășurată la Istanbul, împreună cu ministrul polonez al afacerilor externe, Zbigniew Rau, și cu ministrul turc al afacerilor externe, Mevlüt Çavuşoğlu, gazdă a reuniunii.
“În calitate de aliați de pe flancul estic al NATO, împărtășim îngrijorarea cu privire la impactul destabilizator al agresiunii ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei, pentru securitatea regională, europeană și euro-atlantică în ansamblu. Parametrii arhitecturii de securitate în Europa și în spațiul euroatlantic au fost foarte mult afectați de războiul ilegal care a fost declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, iar datoria noastră este, pe de o parte, de a consolida securitatea euroatlantică și, pe de altă parte, de a proteja ordinea internațională bazată pe reguli”, a spus Aurescu, în cursul unei conferințe comune de presă cu omologii turc și polonez.
Evocând o realitate totală diferită și o amenințare fără precedent la adresa securității euro-atlantice, ministrul român de externe a amintit că deciziile pe care liderii le-au luat în timpul summitului extraordinar al NATO din martie au deschis un nou capitol în efortul pentru o poziție mai puternică, mai bine integrată și mai coerentă pentru NATO.
“Pentru noi, pentru România, cea mai importantă și prima prioritate pentru Summitul de la Madrid din iunie este să luăm decizii curajoase, ca Alianță, pentru a consolida pe termen lung, în mod echilibrat și unitar, postura de descurajare și apărare pe Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, în special în sud, unde se află România. Noul Grup de luptă din România este primul pas important în această direcție“, a subliniat el.
Cei trei miniștrii de externe au discutat și despre pregătirea pentru Summit-ul de la Madrid și noul Concept Strategic.
“Este un subiect de mare relevanță pentru țările noastre, deoarece este în interesul nostru comun ca NATO să își consolideze profilul de cea mai de succes organizație politico-militară din istorie. În viziunea României, acest document trebuie să fie ambițios, să acorde prioritate apărării colective și să definească Rusia ca o amenințare, ancorată în realitatea actuală conturată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Discuțiile noastre nu mai au nimic teoretic. Trebuie să avem un concept strategic care să se concentreze foarte mult pe realitățile de astăzi, pe ceea ce avem nevoie acum. Și trebuie să facem NATO mai puternic, mai unit și mai capabil să facă față tuturor consecințelor și provocărilor actuale și viitoare”, a mai precizat Bogdan Aurescu.
Reuniunea Trilateralei a avut loc în contextul situației speciale de securitate generate de agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei și în contextul aniversării în 2022 a 10 ani de la crearea acestui format.
Agenda discuțiilor a cuprins subiecte de interes pe dimensiunea de securitate cu accent pe contextul actual regional generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, temele de interes prioritar de pe agenda NATO, în special deciziile care urmează să fie luate în cadrul Summitului NATO de la Madrid, inclusiv privind consolidarea posturii de descurajare si apărare aliate pe Flancul Estic, și negocierea Noului Concept Strategic al NATO, precum și viitorul consolidării dialogului trilateral, inclusiv prin dezvoltarea de noi proiecte.
Prima reuniune a Trilateralei România-Polonia-Turcia a avut loc la inițiativa României, la nivel de secretar de stat pentru afaceri strategice, în mai 2012, în marja Summitului NATO de la Chicago. Crearea acestui format, la inițiativa României, prin secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu, la acel moment, a avut în vedere importanța cooperării aprofundate a celor trei state pe teme de interes comun, preponderent în domeniul securității, fiind dedicat coordonării în interiorul Alianței Nord-Atlantice, inclusiv în condițiile în care România avea deja Parteneriate Strategice bilaterale cu ambele state aliate.
La nivel de ministru al afacerilor externe au avut loc opt astfel de consultări, începând cu anul 2016.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a semnat sâmbătă decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, informează AFP, citat de Agerpres.
”Această alegere suverană a Finlandei şi Suediei, doi parteneri europeni, le va consolida securitatea în faţa ameninţării actuale din vecinătatea lor imediată şi va aduce o contribuţie semnificativă având în vedere capacităţile acestor doi parteneri la postura colectivă şi securitatea noastră europeană”, a declarat sâmbătă Palatul Elysee.
Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.
Potrivit Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt: Cehia, Grecia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Spania și Turcia.
Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”
Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a punctat vineri că integrarea sistemelor de rachete de apărare costieră ale Estoniei şi Finlandei vor putea permite închiderea Golfului Finlandei pentru navele militare ruse, dacă va fi necesar, consemnează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Într-un interviu acordat cotidianului finlandez Iltalehti, ministrul eston a subliniat importanţa coordonării acestor sisteme odată cu aderarea Finlandei la NATO, o măsură pe care a convenit-o săptămâna aceasta cu omologul său finlandez, Antti Kaikkonen.
”Finlanda și Suedia, în calitate de membri NATO, vor consolida semnificativ regiunea Mării Baltice și ne vom coordona planurile de apărare pentru o mai bună securitate a națiunilor noastre. Raze de acţiune a rachetelor de coastă estone şi finlandeze este mai mare decât lăţimea Golfului Finlandei. Aceasta înseamnă că ne putem coordona apărarea cu rachete şi să ne transmitem reciproc toate informaţiile”, a explicat Hanno Pevkur.
”Marea Baltică va fi o mare interioară a NATO după ce Suedia şi Finlanda vor adera la NATO. Faţă de cum este acum, situaţia se va schimba”, remarcă ministrul eston al apărării.
Finland and Sweden as NATO members will strenghten significantly Baltic Sea region and we will integrate our defence plans for better security of our nations. Who knows finnish, can read more from Iltalehti https://t.co/rFmP9UGgtv
Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.
Secretarul Apărării al Statelor Unite, Lloyd Austin, a vizitat o parte din cei 600 de soldați americani din Letonia și s-a întânit cu liderii letoni pentru a discuta despre modalitățile de asigurare a apărării unui aliat important al NATO și modalitățile de descurajare a Rusiei, se arată în comunicatul oficial.
Oficialul le-a transmis soldaților americani că sunt cei mai buni ambasadori pe care îi are SUA și i-a îndemnat să își cunoască aliații letoni: „Ieșiți și cunoașteți-vă partenerii letoni alături de care s-ar putea să fiți nevoiți să luptați”, a spus el.
În cadrul unei perioade de întrebări și răspunsuri, un soldat l-a întrebat pe secretar dacă nu există o modalitate de a crește antrenamentul realist cu trupele letone și cu alte forțe NATO din această națiune pentru a-l descuraja pe președintele rus Vladimir Putin. Secretarul a subliniat soldaților că unul dintre motivele pentru care se află în Letonia este acela de a găsi modalități de a crește oportunități de instruire cu trupele letone și alte forțe NATO pentru a-l descuraja pe președintele Rusiei, Vladimir Putin.
Șeful Pentagonului anunță că vor fi mai multe forțe americane în Letonia și în cadrul alor state aliate NATO de pe Flancul Estic al alianței: „Președintele Joe Biden a anunțat această decizie la summitul NATO de la Madrid. La acea reuniune istorică, Biden a anunțat decizia de a menține pe loc forțele militare americane substanțiale care au ajuns în regiune în timpul invaziei rusești din Ucraina.”
Unul dintre avantajele de a avea echipe de luptă de brigadă cu sediul în Europa va fi capacitatea Statelor Unite și a aliaților din NATO de a face antrenamente consistente împreună, ceea ce menține forțele americane din Europa pregătite, a declarat un înalt oficial al apărării care călătorește împreună cu secretarul.
We use cookies on our website to give you the most relevant experience by remembering your preferences and repeat visits. By clicking “Accept All”, you consent to the use of ALL the cookies. However, you may visit "Cookie Settings" to provide a controlled consent.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Duration
Description
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.