Connect with us

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu pledează pentru ”unirea forțelor pentru a opri războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei”, unul dintre ”cele mai întunecate momente din istoria recentă”

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, face apel la ”unirea forțelor pentru a opri acest război ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei”, pe care îl descrie ca fiind ”unul dintre cele mai întunecate momente din istoria recentă, și nu doar pentru Ucraina, ci și pentru regiunea noastră, pentru securitatea europeană, pentru securitatea euroatlantică și, de asemenea, are o proiecție globală”.

Oficialul român a participat luni, alături de ministrul de externe al Estoniei, Eva-Maria Liimets, care se află la București într-o vizită oficială, la conferința ”Facing the Russian Aggression in Ukraine. How Can We Build a More Resilient NATO Eastern Flank, from the Baltic to the Black Sea?”, organizată de New Strategy Center și transmisă LIVE pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

Citiți și:
Șefa diplomației din Estonia: Documentele strategice ale NATO și UE trebuie să reflecte că în Europa există o țară dispusă să-și invadeze vecinii suverani și că trebuie să fim pregătiți să acționăm

I. Sunt necesare noi sancțiuni

Aurescu a evocat nevoia ca Uniunea Europeană să adopte noi sancțiuni împotriva Moscovei, făcânda trimitere la masacrul de la Bucha, o nouă dovadă a atrocităților comise de forțele ruse în Ucraina, condamnate încă din prima zi de comunitatea internațională.

”Trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a-i aduce în fața justiției pe cei responsabili de acest masacru”, a menționat ministrul de externe, amintind de solicitarea celor 40 de țări, între care și România și Estonia, înaintată Curții Penale Internaționale, prin care cereau acesteia să demareze investigații cu privire la presupusele crime de război din Ucraina în urma invaziei ruse.

II. Sprijinirea Republicii Moldova în fața valului de refugiați ucraineni 

Aproape patru milioane de oameni au fugit din calea războiului din Ucraina, jumătate dintre aceștia fiind copii. Republica Moldova este vecinul Ucrainei care a primit cei mai mulți refugiați raportat la populație, confruntându-se cu dificultăți în gestionarea acestui val.

În acest context, Bogdan Aurescu și omologii săi din Germania și Franța vor lansa mâine, 5 aprilie, la Berlin, “Platforma de sprijin pentru Moldova”, scopul acestui eveniment fiind acela de a stimula sprijinul internațional și al UE pentru ca această țară ”să facă față tuturor provocărilor privind refugiații și deficiențelor referitoare la securitatea energetică”.

III. Pregătirea de noi concepte strategice pentru consolidarea apărării în fața schimbărilor mediului de securitate 

Bogdan Aurescu a subliniat importanța acestui an, având în vedere că atât în UE, cât și în NATO, ”pregătim noi concepte strategice și noi documente strategice”.

Vedem că ”securitatea s-a schimbat dramatic. În ultimul moment a trebuit să ajustăm toate aceste documente. Conceptul strategic al NATO nu a fost încă adoptat, așa că avem mai mult timp pentru a ajusta documentul la provocările actuale. Dar când vorbim despre conceptul strategic și din punctul nostru de vedere, a fost foarte important ca statele membre să se pună de acord asupra amenințării Rusiei și acesta a fost într-adevăr unul dintre ultimele amendamente la document. Există multe alte amendamente în document care, din punctul nostru de vedere, sunt foarte importante. De exemplu, am observat, de asemenea, că există schimbări în mediul de securitate al Europei. Pentru noi, de asemenea, acest document este foarte important, deoarece confirmă parteneriatul strategic dintre NATO și Uniunea Europeană și spune în mod clar că securitatea țărilor europene se bazează pe cooperarea transatlantică, articolul 5 al NATO fiind elementul central. Așadar, există multe elemente cu adevărat importante în acest concept strategic care ghidează Uniunea Europeană în anii următori. Un alt element, poate nu atât de comun, pe care îl considerăm important este legat de atribuirea atacurilor hibride, inclusiv a atacurilor cibernetice. Aceasta arată că țările europene sunt dispuse să afle cu adevărat cine este responsabil pentru atacurile hibride și, de asemenea, ajută la asigurarea mijloacelor de a face față acestor tipuri de atacuri”, a detaliat ministrul de externe.

A. Busola Strategică a apărării europene

Întrebat despre modul în care Busola Strategică a apărării europene și anunțurile NATO privind înființarea unor noi grupuri de luptă pe flancul estic vor modela arhitectura de securitate la Marea Neagră, oficialul român a apreciat că este foarte important ca ”UE să își arate capacitate de influență în vecinătatea sa”.

”Busola Strategică este un document foarte important pentru Uniunea Europeană, în ceea ce privește dimensiunea de securitate, și deschide un nou capitol în implementarea Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC). Sunt foarte bucuros că am reușit, cu ajutorul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, să adoptăm acest document foarte important, în conformitate cu calendarul, în ciuda faptului că, într-adevăr, am avut noi evoluții în ceea ce privește mediul de securitate, în vecinătatea noastră, în Europa și în spațiul euroatlantic, din cauza invaziei rusești în Ucraina”, a subliniat Aurescu, considerând că trebuie să fim capabili ”să facem față provocărilor noastre în imediata noastră apropiere”. 

Acesta a punctat importanța complementarității dintre NATO și Uniunea Europeană în ceea ce privește apărarea și securitatea.

”Este, de asemenea, important faptul că Busola Strategică subliniază rolul parteneriatelor, parteneriatul Uniunii Europene cu diverși actori de același fel din întreaga lume, nu numai parteneriatul cu NATO, care este, în opinia mea, primul dintre toate parteneriatele, mama parteneriatelor Uniunii Europene, dacă îmi permiteți să spun așa, sar și cu Statele Unite, Regatul Unit, Turcia, Norvegia și cu alte țări care sunt importante pentru UE în ceea ce privește apărarea și securitatea și, de asemenea, parteneriatele cu țările din vecinătatea noastră”, a mai amintit Aurescu.

B. Echilibrarea posturii de descurajare pe flancul estic al NATO 

Făcând trimitere la summitul extraordinar al liderilor țărilor membre NATO, care a avut loc la 24 martie, ministrul de externe a explicat că au fost două ”decizii foarte importante privind România”:

  • Crearea unor noi grupuri de luptă în zona de sud a flancului estic, inclusiv în România, decizie care ridică numărul acestora la opt. ” Noi am pledat încă de anul trecut pentru crearea acestui grup de luptă imediat după ce am observat o efervescență a agresivității Rusiei”, a amintit oficialul român.
  • Accelerarea procesului de transformare pe termen lung a posturii de pe flancul estic. ”Trebuie să fim foarte conștienți de faptul că agresiunea rusă în Ucraina a schimbat parametrii arhitecturii de securitate în regiune și în Europa, deoarece actuala postură pe flancul estic a fost creată după ocuparea ilegală a Crimeei în 2014. A fost un răspuns la care a fost un răspuns legitim, strict defensiv, fără escaladare, dar care a fost adaptat la situația de securitate din acea realitate. Acum avem o realitate diferită. Avem o prezență militară masivă a Rusiei în Ucraina, în imediata noastră apropiere, avem o ocupație rusă a Insulei Șerpilor, care este foarte aproape de coasta românească, și, în același timp, avem o altă prezență foarte masivă a Rusiei în Belarus, care a devenit, de facto, un alt district militar al Rusiei. Așadar, trebuie să ne adaptăm la această nouă realitate, iar decizia summitului din 24 martie este foarte importantă, relevantă în acest sens”, a detaliat ministrul de externe.

Bogdan Aurescu a evaluat astfel că înființarea acestor noi patru grupuri de luptă pe flancul sud-estic al NATO are drept rol ”echilibrarea poziției pentru întreg flancul estic” al Alianței.

”Rusia nu privește flancul estic ca fiind divizat în părți, ci ca un întreg. De aceea este extrem de important să se echilibreze prezența, pentru că, în acest fel, postura pe întreg flancul estic devine mai coerentă, mai unită și, într-adevăr, mai eficientă”, a mai spus ministrul de externe.

După participarea la această conferință, Bogdan Aurescu și Eva-Maria Liimets vor avea o serie de consultări politice, ce se vor axa pe modalitățile de dezvoltare pe mai departe a relațiilor bilaterale, în special privind cooperarea economică și sectorială dintre cele două țări, în vederea explorării adecvate a potențialului existent.

Conform unui comunicat al MAE, agenda economică va fi abordată pe larg și în cadrul Forumului de afaceri bilateral, organizat la Camera de Comerț și Industrie a României, la data de 5 aprilie 2022, la care va participa o delegație de oameni de afaceri ce o însoțește pe șefa diplomației estone în vizita de la București.

Totodată, cei doi miniștri vor discuta aprofundat despre adaptarea Alianței Nord-Atlantice la noile realități de securitate, inclusiv în perspectiva adoptării viitorului Concept Strategic al NATO la Summitul de la Madrid din iunie.

Agenda de consultări va include, de asemenea, modalități de extindere a cooperării în formatele regionale importante la care participă cele două țări, respectiv Inițiativa celor Trei Mări și București 9.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

Published

on

© Administrația Prezidențială

În cadrul vizitei de lucru în Grecia, președintele Klaus Iohannis, a avut vineri o întrevedere cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis, cu care a discutat despre modalitățile de continuare a sprijinul pentru Republica Moldova, cei doi lideri salutând memorandumul de înțelegere semnat de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria care va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Iohannis și Mitsotakis au evidențiat nivelul foarte bun al relațiilor dintre cele două țări, reflectat și de frecvența dialogului la nivel înalt, precum și de pozițiile apropiate pe temele de actualitate de pe agenda regională și cea europeană.

Cei doi lideri au evidențiat rolul de punte de legătură al comunității românești din Grecia și al celei elene din România pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Klaus Iohannis și Kyriakos Mitsotakis au exprimat satisfacția pentru evoluția dinamică a cooperării în plan economic și în alte sectoare de interes comun, apreciind că trebuie depuse eforturi în continuare pentru valorificarea potențialul existent. Din această perspectivă, a fost analizată dezvoltarea cooperării în domenii de interes comun precum securitatea energetică europeană, apărarea, protecția civilă, turismul, cultura, educația.

Șeful statului și prim-ministrul elen au abordat și provocările actuale în materie de asigurare a securității energetice și a unor prețuri accesibile pentru cetățeni.

Președintele Klaus Iohannis și premierul Kyriakos Mitsotakis au subliniat importanța continuării și diversificării proiectelor de interconectare energetică și a altor infrastructuri critice, salutând operaționalizarea Interconectorului de gaze dintre Grecia și Bulgaria, care reprezintă și o verigă esențială pentru asigurarea securității energetice a regiunii. În plus, cei doi lideri au evidențiat pasul important făcut joi, 1 decembrie 2022, de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria prin semnarea memorandumului de înțelegere pentru implementarea coridorului vertical. Acesta va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

În context, au fost discutate și modalitățile de continuare a sprijinului pentru Republica Moldova, afectată de o criză energetică, șeful statului prezentând măsurile și acțiunile întreprinse de țara noastră.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru sprijinul constant al Greciei privind aderarea României la spațiul Schengen, reafirmat și cu această ocazie de către premierul grec.

În contextul geopolitic și de securitate determinat de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, Iohannis și Mitsotakis au avut o discuție aprofundată despre provocările actuale și acțiunile menite să asigure consolidarea securității euro-atlantice.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat acțiunile României în sprijinul Ucrainei și al refugiaților ucraineni, care vor continua atât timp cât este necesar. De asemenea, au fost discutate măsurile și acțiunile în plan bilateral, dar și european, prin Coridoarele Solidarității, menite să faciliteze tranzitul cerealelor ucrainene, în scopul prevenirii unor crize alimentare în state terțe vulnerabile.

Președintele Klaus Iohannis efectuează vineri și sâmbătă o vizită de lucru în Grecia, la Atena, ocazie cu care a avut întrevederi cu președintele Katerina Sakellaropoulou și cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și va participa la reuniunea de lucru a liderilor Partidului Popular European.

În fotografia de bun venit la reședința premierului grec apare și “Peanut”, animalul de companie al prim-ministrului Mitsotakis. Câinele a fost adoptat în 2021 de Prim-ministrul elen cu ocazia Zilei Internaționale a Animalelor fără Adăpost și are acces peste tot în Reședință, apărând inclusiv în fotografiile oficiale de la primirile premierului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă patru noi programe Interreg, la care participă România și alte nouă țări UE, Ucraina și R. Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro, pentru perioada 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat patru noi programe Interreg, la care participă 10 state membre UE, între care și România, Ucraina și Republica Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro din fondurile UE pentru perioada 2021-2027, obiectivul fiind provocarea cooperării transfrontaliere, impulsionarea tranziției ecologice și sprijinirea asistenței medicale și a educației.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, aceste programe vor beneficia de o finanțare consolidată, având în vedere decizia Comisiei din martie de a suspenda cooperarea cu Rusia și Belarus în urma invaziei Ucrainei de către Rusia și de a transfera 26,2 milioane de euro, alocate inițial acestor două țări, pentru a îmbunătăți cooperarea cu Ucraina și Moldova.

215 milioane de euro pentru cooperarea transnațională în regiunea Dunării în domeniul inovării și al energiilor regenerabile

Programul Interreg pentru regiunea Dunării va investi în cooperare pentru a face regiunea Dunării mai inovatoare și mai durabilă. Acesta va sprijini investițiile ecologice pentru a spori utilizarea energiilor regenerabile, pentru a îmbunătăți gestionarea apei și pentru a conserva biodiversitatea prin coridoare ecologice. De asemenea, va investi în acțiuni comune pentru a gestiona riscurile legate de schimbările climatice. Programul va sprijini, de asemenea, o piață a muncii favorabilă incluziunii, cu un accent deosebit pe grupurile vulnerabile și dezavantajate.

187 de milioane de euro pentru cooperarea transfrontalieră între Polonia și Ucraina în domeniul conservării naturii, al asistenței medicale și al gestionării frontierelor

Programul Interreg NEXT Polonia-Ucraina va investi în adaptarea la schimbările climatice, gestionarea durabilă a apei (inclusiv dezvoltarea infrastructurii de canalizare) și protecția naturii și a biodiversității. Acesta va consolida unitățile regionale de asistență medicală, va îmbunătăți accesul la medicina de specialitate și de urgență și va sprijini asistența medicală pe termen lung. De asemenea, programul va sprijini cooperarea între autoritățile publice pentru a îmbunătăți guvernanța locală, inclusiv în domeniul gestionării frontierelor.

54 de milioane de euro pentru cooperare transfrontalieră între România și Ucraina în vederea îmbunătățirii educației, asistenței medicale și conservării naturii

Programul Interreg NEXT România-Ucraina va investi, în principal, în educație incluzivă (de exemplu, infrastructură, planuri educaționale, parteneriate între instituții) și în asistență medicală de calitate (de exemplu, înființarea și modernizarea serviciilor de urgență și a centrelor mobile de screening). Investițiile în adaptarea la schimbările climatice și în protecția naturii și a biodiversității vor aborda probleme comune, cum ar fi incendiile de pădure, eroziunea solului, alunecările de teren, seceta și inundațiile care afectează terenurile agricole. Programul va sprijini, de asemenea, rețeaua mare de parcuri și rezervații naturale.

77 de milioane de euro pentru cooperare transfrontalieră între România și Republica Moldova pentru o mai bună educație, asistență medicală și conservarea naturii

Programul Interreg NEXT România-Moldova va investi în prevenirea riscurilor de dezastre naturale și în creșterea rezilienței. De asemenea, programul va ajuta la conservarea biodiversității, contribuind în același timp la dezvoltarea economică a comunităților locale. Programul va investi în educație și formare (de exemplu, construirea sau modernizarea școlilor și universităților, modernizarea echipamentelor digitale). Accesul la asistență medicală va fi finanțat pentru a aborda disparitățile dintre serviciile medicale rurale și urbane din România, în timp ce Moldova va primi noi echipamente medicale de înaltă calitate. În cele din urmă, programul va investi în turism și cultură, îmbunătățind accesul la monumentele istorice din zonă.

Interreg este unul dintre instrumentele-cheie ale UE care sprijină cooperarea transfrontalieră. Acesta abordează provocări comune și găsește soluții comune în domenii precum sănătatea, mediul, cercetarea, educația, transportul și energia durabilă.

Pentru perioada 2021-2027, Interreg dispune de un buget total de aproape 10,1 miliarde de euro care acoperă 86 de programe și patru direcții de acțiune: transfrontalieră (Interreg A), transnațională (Interreg B), interregională (Interreg C) și integrarea regiunilor ultraperiferice (Interreg D).

Noile programe de cooperare Interreg NEXT pentru perioada 2021-2027 se concentrează pe cooperarea dintre UE și țările partenere de-a lungul frontierelor externe ale UE.

Cooperarea are loc în domeniile dezvoltării economice și sociale, protecției mediului, serviciilor de sănătate publică, măsurilor de siguranță și securitate, conectivității, sprijinului acordat întreprinderilor mici și mijlocii și antreprenoriatului.

Interreg NEXT dispune de o alocare totală de 1,1 miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regională, din Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională și din Instrumentul de preaderare.

Pentru perioada 2021-2027, aproape 665 de milioane de euro vor fi acordate pentru șase programe Interreg, pentru a sprijini activitățile de cooperare transfrontalieră și transnațională între statele membre și Ucraina și Republica Moldova.

Continue Reading

ROMÂNIA

România sprijină efortul internațional de creare a unui mecanism eficient și viabil pentru a face dreptate victimelor din Ucraina

Published

on

© OSCE/ Flickr

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a participat joi, în contextul Consiliului Ministerial OSCE desfășurat în Polonia, la Łódź, la evenimentul organizat de omologul ucrainean Dmitro Kuleba „Acțiuni comune pentru a pune capăt impunității Rusiei și a face dreptate victimelor” (”Joint Actions for ending Russia Impunity and delivering justice for victims)”.

În intervenția sa, ministrul Bogdan Aurescu a reluat condamnarea în termenii cei mai fermi a atrocităţilor comise de forțele armate ruse în Ucraina și a subliniat necesitatea ca cei vinovați de aceste crime să fie trași la răspundere.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, șeful diplomației române a subliniat sprijinul ferm al țării noastre pentru mecanismele de drept internațional și pentru respectarea acestora.

Citiți și:
Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

În context, ministrul Bogdan Aurescu a trecut în revistă seria de acțiuni ale României pentru aducerea în fața justiției a celor vinovați, între care: depunerea la 13 septembrie 2022 a Declarației de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ); depunerea la 16 septembrie la Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a cererii de intervenție a României în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federației Ruse; sesizarea, în martie, a Curţii Penale Internaţionale pentru crime de război comise în Ucraina și sprijinirea cu o contribuție voluntară a biroului Procurorului CPI.

Totodată, ministrul român a subliniat sprijinirea de către România a efortului internațional de creare a unui mecanism eficient și viabil pentru judecarea persoanelor care au comis crime de agresiune în Ucraina.

De asemenea, ministrul Aurescu a subliniat că bombardamentele rusești asupra țintelor civile și a infrastructurii civile energetice și de distribuție de apă reprezintă încălcări flagrante ale dreptului internațional umanitar și, prin urmare, crime de război, care trebuie pedepsite.

A informat și asupra faptului că în octombrie România a devenit membru al Echipei Comune de Anchetă privind crimele grave comise în Ucraina. 

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a mulțumit în mod deosebit ministrului Aurescu pentru sprijinul României și pentru implicarea sa personală ca Agent al României în procedurile din fața CIJ, având în vedere expertiza sa internațională recunoscută în domeniul dreptului internațional, inclusiv ca membru al Comisiei ONU de Drept Internațional.

Zilele trecute, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va colabora cu Curtea Penală Internațională pentru a contribui la înființarea unei instanțe specializate pentru a judeca crimele Rusiei, fapt sprijinit și de OSCE, prin miniștrii de externe.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE13 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA15 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA17 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G717 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN1 day ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.1 day ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN1 day ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D1 day ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO3 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO3 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO3 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL4 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO4 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending