CONSILIUL DE SECURITATE
Bogdan Aurescu respinge acuzațiile „nefondate” lansate de reprezentantul Rusiei la ONU potrivit cărora ar exista o „înțelegere” ca Ucraina să exporte cereale contra asistenței militare
Published
2 years agoon
By
Andreea Radu
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi, 19 mai 2022, la invitația secretarului de stat american Antony Blinken, la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, țară care deține președinția pe luna în curs a Consiliului de Securitate ONU, la sediul ONU din New York, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.
Participarea ministrului român de externe la evenimentul de la New York are loc în continuarea participării la reuniunea ministerială cu tema „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală”, desfășurată la 18 mai 2022, precum și a dialogului său cu secretarul de stat al SUA pe tema securității alimentare, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).
Dezbaterea deschisă a CS ONU organizată de SUA a avut ca obiectiv analizarea modalităților de coagulare și eficientizare a eforturilor internaționale pentru a reduce impactul crizei alimentare globale asupra păcii și securității internaționale, ale cărei efecte sunt exacerbate de impactul provocat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat oportunitatea organizării reuniunii și a reiterat în plenul Consiliului de Securitate al ONU condamnarea de către România, în termenii cei mai fermi, a agresiunii militare legale a Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Referindu-se la situația umanitară din Ucraina, în continuă deteriorare, ministrul Aurescu a reafirmat solidaritatea României cu poporul ucrainean și a prezentat sprijinul umanitar acordat de țara noastră refugiaților ucraineni, menționând totodată hub-ul umanitar de la Suceava, funcțional din luna martie.
Ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția că România a facilitat acordarea sprijinului internațional pentru statul vecin inclusiv prin autorizarea rapidă a solicitării Programului Mondial Alimentar de stabilire a prezenței sale temporare în România pentru acordarea de ajutor refugiaților ucraineni.
În intervenția sa, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia, inclusiv din perspectiva securității alimentare, pentru multe state din diverse regiuni ale lumii. Totodată, a subliniat conexiunea între insecuritatea alimentară, generată inclusiv de creșterea prețurilor la alimente la nivel global, și fenomenele de tulburări sociale, cu riscuri aferente la adresa păcii și securității internaționale.
„De la începutul războiului, peste un milion de refugiați au trecut granița româno-ucraineană, iar sprijinul umanitar oferit de România a fost foarte consistent. Un centru umanitar de colectare și distribuire a ajutorului umanitar internațional funcționează din luna martie în apropierea graniței româno-ucrainene. De asemenea, am răspuns solicitărilor internaționale de facilitare a ajutorului pentru Ucraina. De exemplu, am răspuns cu promptitudine solicitării Programului Alimentar Mondial de a stabili o prezență în România pentru a facilita ajutorul de urgență pentru Ucraina”, a precizat Bogdan Aurescu.
Mai mult, a argumentat importanța abordării cu prioritate a chestiunilor corelate insecurității alimentare și prin sublinierea conexiunii dintre asigurarea fluxului sistemelor alimentare și progresul în domeniul protecției climei, finanțării dezvoltării și al altor priorități cuprinse în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.
Șeful diplomației române a arătat că piața de cereale este puternic afectată ca urmare a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, având în vedere că cele două state sunt actori importanți în comerțul mondial în acest domeniu.
Astfel, ministrul român a informat statele ONU cu privire la eforturile multidimensionale întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare la nivel global, prin facilitarea transportului pe teritoriul României pentru transportatorii din Ucraina și prin oferirea de rute alternative pentru exportul de cereale din această țară, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre.
Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat ideea conform căreia România este unul dintre statele cu cea mai bună poziție pentru a acționa ca un hub de tranzit și export pentru cerealele provenind din Ucraina și a precizat că, de la declanșarea conflictului din Ucraina, peste 240.000 de tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră. Șeful diplomației române a arătat că aceste eforturi consolidează profilul României de actor care contribuie în mod pragmatic la asigurarea stabilității regionale și globale, inclusiv a securității alimentare.
În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusiv maritim, care să implice și rutele și porturile românești, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinații terțe.
Șeful diplomației române a anunțat, totodată, faptul că România va găzdui, începând cu anul 2023, un Centru Regional de Agrometeorologie pentru Europa, aprobat de Organizația Meteorologică Mondială. Acesta va juca un rol important în sprijinirea adaptării la schimbările climatice.
Ministrul român de externe a evidențiat, și în acest context, importanța coagulării și eficientizării eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a respins în termeni fermi acuzațiile complet nefondate lansate de reprezentantul Federației Ruse în cadrul dezbaterii potrivit cărora ar exista o „înțelegere” ca Ucraina să exporte cereale către Occident contra asistenței militare acordate Ucrainei. Șeful diplomației române a atras atenția că nu este prima dată când Federația Rusă încearcă să propage astfel de informații complet eronate, autoritățile române reacționând prompt pentru a le respinge ca false și manipulatorii.
„Căutăm toate soluțiile posibile pentru a asigura un acces mai bun la porturile românești de pe Dunăre și la portul Constanța de la Marea Neagră. De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Constanța a devenit principala poartă de acces pentru transporturile de cereale ucrainene către lumea exterioară. Până în prezent, peste 240.000 de tone de cereale au fost exportate din Ucraina prin portul Constanța”, a spus el.
În final, ministrul Bogdan Aurescu a făcut apel la orientarea deciziilor și acțiunilor viitoare ale ONU și ale statelor membre în vederea construirii unui sistem alimentar sustenabil, accesibil și sigur la nivel global și a evidențiat inclusiv rolul actorilor neguvernamentali, în special al societății civile și al sectorului privat, în dezvoltarea rezilienței și în abordarea insecurității alimentare la nivel mondial.
La eveniment au participat înalți demnitari din 75 de țări, reprezentanți ai statelor membre ale Consiliului de Securitate, precum și ai altor state din diverse regiuni ale lumii, atât din state care sunt sau ar putea fi afectate în mod direct de insecuritatea alimentară, din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, a nutriției și a rezilienței la nivel global, inclusiv state membre ale G7, respectiv alte state, printre care și România. De asemenea, au participat și prezentat analize asupra tematicii în discuție Secretarul General al ONU, António Guterres, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, David Beasley, directorul general al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, Qu Dongyu.
Înalții oficiali ai ONU au informat cu privire la legătura directă, bidirecțională, dintre conflicte și insecuritatea alimentară, subliniind exacerbarea fenomenului insecurității alimentare în contextul impactului global al agresiunii ruse împotriva Ucrainei, și au avansat măsuri pe care ONU le are în vedere ca răspuns la provocările rezultate de aceste fenomene. Miniștrii de externe care au luat cuvântul au evocat situația gravă la nivel global generată de insecuritatea alimentară, deteriorată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și s-au concentrat pe acțiunile imediate pe care statele membre ONU le pot lua, individual și colectiv, pentru atenuarea insecurității alimentare, inclusiv modalități de combatere a efectelor crizei energetice și financiare.
De asemenea, au evidențiat o serie de modalități prin care comunitatea internațională ar trebui să acționeze pentru stoparea accelerării insecurității alimentare la nivel mondial și pentru evitarea destabilizării statelor cu economii fragile și a unui impact disproporționat.
Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

You may like
Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții
Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles
Olaf Scholz sugerează că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând sprijinul Germaniei pentru Kiev în timp ce alți aliați “ezită”
Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta
Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna
“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE
CONSILIUL DE SECURITATE
Consiliul de Securitate al ONU cere printr-o rezoluție ”pauze și coridoare umanitare urgente pentru un număr suficient de zile” astfel încât ajutorul să ajungă la civilii din Gaza
Published
3 weeks agoon
November 16, 2023By
Teodora Ion
Consiliul de Securitate al ONU a aprobat miercuri o rezoluție prin care solicită ” pauze și coridoare umanitare urgente și prelungite în întreaga Fâșie Gza”, marcând astfel primul document adoptat pe această temă de când Hamas a declanșat un război împotriva Israelului, pe 7 octombrie, informează Politico Europe.
Organismul format din 15 membri a adoptat rezoluția, care a fost introdusă de Malta, cu o marjă de 12 voturi la zero, după ce patru rezoluții anterioare nu au trecut. Statele Unite, Marea Britanie și Rusia s-au abținut.
SUA și Marea Britanie se pare că s-au abținut pentru că rezoluția nu condamnă în mod explicit Hamas, în vreme de Rusia a adoptat aceeași poziție deoarece documentul nu menționează o încetare a focului.
În schimb, rezoluția face apel la pauze umanitare ”pentru un număr suficient de zile” pentru a permite ajutorului să ajungă la civili și cere ”eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor și a altor grupuri, în special copii, reținuți de Hamas”.
În ultimele 40 de zile, atacurile aeriene și operațiunea terestră ale Israelului s-au soldat cu decesul a mai bine de 11,000 de palestinieni, dintre care 4,500 de copii, conform Autorității Palestiniene. Asaltul Israelului asupra teritoriului palestinian dens populat a dus la o criză umanitară după ce Tel Avivul a tăiat alimentarea cu apă, cu combustibil, cu electricitate și cu alimente pentru cei 2,2 milioane de palestinieni. Acțiunile Israelului reprezintă un răspuns la atacul Hamasului din 7 octombrie, în urma căruia 1,200 de persoane au murit, iar alte 240 au fost luate ostatice.
Cel mai mare spital din Gaza, Al-Shifa, a rămas fără combustibilul necesar pentru funcționarea aparatelor de salvare a vieților, în condițiile în care oficialii israelieni au afirmat că Hamas l-a folosit pentru operațiunile sale, iar trupele israeliene au efectuat săptămâna aceasta un raid asupra spitalului, unde s-au adăpostit mii de oameni. Forțele de apărare israeliene au difuzat peste noapte imagini cu ceea ce au spus că sunt arme Hamas găsite în interiorul spitalului, ceea ce Hamas neagă.
Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a declarat pe X, fostul Twitter, că țara sa va refuza să respecte rezoluția.
”Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU este deconectată de realitate și este lipsită de sens. Indiferent de ceea ce decide Consiliul, Israelul va continua să acționeze în conformitate cu dreptul internațional, în timp ce teroriștii Hamas nici măcar nu vor citi rezoluția, cu atât mai puțin o vor respecta”, a declarat el.
Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar în practică multe părți le-au ignorat. Israelul a ignorat rezoluții anterioare, și anume una din 2016 care cerea încetarea tuturor activităților de colonizare în teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv în Ierusalimul de Est.
CONSILIUL DE SECURITATE
Mai mulți membri ai Consiliului de Securitate al ONU au condamnat ofensiva Hamas împotriva Israelului. SUA: Evident, nu toți. Îl puteţi identifica cu siguranţă pe unul dintre ei
Published
2 months agoon
October 9, 2023By
Teodora Ion
Mai mulți membri ai Consiliului de Securitate al ONU au condamnat duminică ofensiva surprinzătoare a mișcării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului, deși Statele Unite și-au exprimat regretul față de lipsa unanimității în timpul acestei întâlniri de urgență cu ușile închise, anunță AFP, citat de Agerpres.
De altfel, înainte de această sesiune, SUA au solicitat tuturor membrilor Consiliului să condamne ferm ”actele teroriste odioase” ale Hamas ”împotriva poporului israelian și guvernului acestuia”.
”Un număr mare de ţări au condamnat atacurile Hamas. Dar, evident, nu toate”, şi-a exprimat regretul în faţa presei adjunctul ambasadorului american Robert Wood, la finalul întâlnirii, făcând trimitere la Rusia.
”Îl puteţi identifica cu siguranţă pe unul dintre ei fără ca eu să spun ceva”, a menționat acesta.
Conform diplomaților, niciun stat nu a înaintat o propunere pentru o declarație comună, nimic surprinzător în contextul în care Consiliul de Securitate al ONU este divizat în dosarul israeliano-palestinian, iar anumiți membri sperau că va exista un text mai ferm.
”Mesajul meu a fost în favoarea încetării imediate a luptei, a unei încetări a focului şi a unor negocieri semnificative”, a declarat ambasadorul rus Vassili Nebenzia, care a menţionat că situaţia actuală reprezintă, parţial, rezultatul unor ”probleme nerezolvate”.
Omologul său chinez, Zhang Jun, a condamnat ”toate atacurile împotriva civililor”, evocând nevoia unei soluții cu două state.
Sâmbătă dimineața, Hamas susținut de Iran a lansat un tir de rachete din Fâșia Gaza în vreme ce zeci de bărbați înarmați au atacat sudul țării, luând prizonieri, informează Politico Europe.
Acest asalt a avut loc la o zi după ce sraelul a marcat cea de-a 50-a aniversare a invaziei surpriză de Yom Kippur din 1973.
CONSILIUL DE SECURITATE
Șefa diplomației române, în Consiliul de Securitate ONU: România sprijină pe deplin Formula de Pace propusă de Ucraina. Pacea nu poate recompensa agresorul
Published
3 months agoon
September 21, 2023
Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat miercuri, la New York, la dezbaterea deschisă de nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU dedicată păcii și securității în Ucraina, context în care șefa diplomației române a arătat că România susține pe deplin Formula de Pace din Ucraina propusă de președintele Volodimir Zelenski
Conform poziției exprimate de Odobescu în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, Formula de Pace este “cadrul unic care să conducă la o pace echitabilă, durabilă și sustenabilă” și la “o pace care să nu recompenseze agresorul”.
Reuniunea la nivel înalt, la care au participat un număr semnificativ de lideri, a fost organizată de Albania, țară care deține președinția Consiliului de Securitate în luna septembrie 2023.
Cu acest prilej, ministrul român al afacerilor externe a reiterat condamnarea fermă de către România a agresiunii militare ilegale împotriva Ucrainei a Federației Ruse, membru permanent al Consiliului de Securitate, format care are vocația de garant al păcii și securității internaționale, arată MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
At t/ @UN #SecurityCouncil on #Ukraine #UNGA78 I have:
➡️ expressed strong commitment to 🇺🇳 Charter&int’l law;
➡️ reiterated🇷🇴resolute support for UA;
❗️condemned RU attacks on 🇺🇦civilian infrastructure at #Danube & #BlackSea, affecting RO territory;
➡️ called on accountability pic.twitter.com/KMxzegxV8L— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) September 21, 2023
Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a reafirmat rolul activ asumat de România la ONU, de susținător al multilateralismului eficient și al ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și de actor implicat în consolidarea securității internaționale și în contracararea impactului negativ al consecințelor agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Totodată, a subliniat că războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă reprezintă o încălcare flagrantă a principiilor și normelor de drept internațional, consacrate prin prevederile Cartei ONU, generând o criză gravă, cu consecințe multiple și amploare globală, în ceea ce privește, printre altele, securitatea alimentară, energetică, economică, sau protecția mediului.
Cu această ocazie, a reafirmat sprijinul pentru Formula de Pace propusă de președintele Zelenski și pentru eforturile diplomatice subsumate pentru asigurarea unei păci cuprinzătoare, juste și durabile.
Ministrul afacerilor externe a exprimat susținerea fermă a României pentru identificarea de soluții juridice adecvate, eficiente, pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crima de agresiune comisă în războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei.
De asemenea, a informat despre sprijinul constant și cuprinzător pe care România va continua să îl acorde Republicii Moldova, puternic afectată de agresiunea militară rusă în Ucraina.
Concrete & Design Solutions

Premierul Ciolacu afirmă că Austria este de acord cu intrarea României în Schengen cu granițele aeriene. Presa austriacă scrie că guvernul de la Viena impune condiții

Maia Sandu și Emmanuel Macron au discutat despre procesul de aderare a R. Moldova la UE înainte de summitul Consiliului European de la Bruxelles

Olaf Scholz sugerează că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând sprijinul Germaniei pentru Kiev în timp ce alți aliați “ezită”

Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta

Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- CONSILIUL UE6 days ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”
- ENERGIE7 days ago
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
- COMUNICATE DE PRESĂ5 days ago
eMAG aniversează 22 de ani. Oricine intră pe site sau în aplicație în perioada 5-7 decembrie și ”învârte” roata aniversară poate câștiga garantat, în fiecare zi, timp de trei zile