Connect with us

U.E.

Bogdan Aurescu: “Susținem consolidarea strategică a PEV în cadrul politicii externe a UE”. România propune platforme de dialog permanent dedicate statelor partenere

Published

on

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat luni, 13 aprilie 2015, la Barcelona, la lucrările Conferinţei ministeriale a UE cu statele partenere din Vecinătatea Sudică.

La eveniment au fost prezenţi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Federica Mogherini, Comisarul european pentru Politica de Vecinătate şi Negocierile de Aderare, Johannes Hahn, miniştrii de externe sau adjuncţii lor din state membre ale UE, alături de omologii lor din Algeria, Egipt, Iordania, Israel, Liban, Maroc, Palestina şi Tunisia.

SESIÓN INAUGURAL DE LA REUNIÓN DE MINISTROS EUROMEDITERRANEA

Desfăşurarea Conferinţei ministeriale a UE de la Barcelona se înscrie în contextul actualului proces de reformă a Politicii Europene de Vecinătate şi marchează lansarea consultării cu ţările partenere din sud în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) asupra direcţiilor dezvoltării viitoare a acestui instrument de acţiune al UE.

În intervenţia sa în cadrul lucrărilor, ministrul român de externe a subliniat necesitatea menţinerii unui cadru unitar de acţiune al PEV şi a unei abordări echilibrate a UE pe cele două Vecinătăţi, sudică şi estică, în paralel cu promovarea, în continuare, a principiilor diferenţierii şi responsabilizării în raporturile UE cu statele partenere, concepte care induc un pragmatism sporit în cooperarea cu partenerii şi care reflectă, în acelaşi timp, voinţa politică şi gradul de angajament al acestora pe calea reformelor şi a apropierii de UE.

De asemenea, s-a pronunţat în favoarea consolidării profilului politic şi strategic al Politicii Europene de Vecinătate (PEV) în cadrul politicii externe a UE, având în vedere contribuţia acesteia la promovarea ariei de pace, securitate şi stabilitate la frontierele externe ale Uniunii. A pus accentul, în contextul crizelor acute care afectează vecinătățile UE, pe necesitatea ca UE și vecinii săi să lucreze pentru asigurarea păcii, securității, stabiliățtii și dezvoltării.

Bogdan Aurescu a prezentat pe larg propunerea României, avansată deja la Bruxelles și statelor membre, de creare în cadrul PEV a unor “Security Trusts” – platforme de dialog permanent dedicate statelor partenere, cu implicarea vecinilor acestora, dar și a altor actori interesați în stabilitatea regiunilor în cauză. Scopul acestor platforme de dialog va fi acela de a îmbunătăți climatul regional de securitate, concentrându-se atât pe vecinătatea imediată a UE, cât și pe vecinii vecinilor, cu potențiala implicare a unor actori globali. Ministrul Bogdan Aurescu a arătat că rezultatul construirii acestor Security Trusts ar fi crearea unei centuri de încredere și securitate în jurul partenerilor incluși în Politica Europeană de Vecinătate, contiguă geografic în Est și Sud. Domeniile de dialog ar trebui să fie acceptate de actorii regionali, să fie în beneficiul acestora și să se refere la aspecte de securitate, dar și la alte sectoare, mai ales economie. Ministrul a evocat posibilitatea creării a cel puțin 3 astfel de Security Trusts: pentru regiunea Mării Negre, pentru regiunea Golfului/Orientului Mijlociu și pentru Africa Sub-sahariană.

Bogdan Aurescu a pledat în favoarea îmbunătăţirii conlucrării UE – statele PEV pe dimensiunea contracarării ameninţărilor la adresa păcii, securităţii şi stabilităţii regionale, inclusiv prin promovarea unei complementarităţi sporite a instrumentarului PEV cu cel al Politicii Externe şi de Securitate Comună / Politicii Comune de Securitate şi Apărare în ceea ce priveşte gestionarea situaţiilor de criză, respectiv cu instrumentarul specific corespunzător altor domenii ale acţiunii externe a UE.

În acest context, ministrul român de externe a reiterat propunerea sa vizând crearea unei Curți internaţionale destinate combaterii terorismului, inițiativă primită cu interes de participanții la reuniune. În cadrul reuniunii, ministrul spaniol de externe a salutat inițiativa românească, Bogdan Aurescu informând participanții despre reuniunea la nivel de experți juridici care va avea loc la București, în această săptămână, la inițiativa ministrului român, pentru a discuta despre dezvoltarea conceptului.

Desfăşurarea Conferinţei ministeriale a UE de la Barcelona a reprezentat un bun prilej privind realizarea unui schimb deschis de vederi şi a unei înţelegeri mai aprofundate a problemelor concrete cu care se confruntă, pe acest palier, statele partenere sud-mediteraneene.

Participarea şefului diplomaţiei române la eveniment a evidenţiat, de asemenea, interesul României în promovarea şi dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor ei tradiţionale de cooperare, pe multiple planuri, cu statele regiunii, oferind, în acelaşi timp, o bună oportunitate în ceea ce priveşte asumarea unui rol activ și vizibil al  ţării noastre în arealul euro-mediteranean.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

Published

on

© Denys Shmyhal/ X

Președintele polonez Donald Tusk l-a primit joi la Varșovia pe  omologul său ucrainean Denys Shmyhal pentru a purta, printre altele, mult așteptatele discuții destinate să reducă fricțiunile generate de importurile agricole ucrainene și de blocajele de la graniță ale fermierilor polonezi nemulțumiți, relatează AFP, citat de The Guardian.

”Nu va exista o Europă sigură fără o Ucraină liberă”, a menționat Tusk într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter, la începutul discuțiilor.

AFP precizează că Ucraina a cerut în repetate rânduri vecinului său din UE să atenueze blocajele privind transportul transfrontalier, avertizând că întârzierile declanșate ar putea împiedica livrările de arme către țară.

”Am organizat o nouă rundă de consultări interguvernamentale Ucraina-Polonia. Au fost discutate domenii de cooperare, situația de la frontieră și comerțul în sectorul agricol. Ne așteptăm ca Polonia să ofere răspunsuri concrete la măsurile pe care le-am prezentat, la interdicția de tranzit și de export a Comisiei Europene privind mărfurile din Rusia și Belarus și să convenim asupra controalelor comune la punctele de control”, a menționat Shmyhal pe aceeași rețea de socializare.

Amintim că Uniunea Europeană a propus taxe crescute asupra importurilor de cereale din Rusia și Belarus, punând în practică, chiar dacă într-o formă diluată, o solicitare formulată de Polonia, Cehia și țările baltice, care cereau un embargo asupra acestui tip de produse exportate de Moscova și Minsk

Revenind la Polonia și Ucraina, până în prezent au avut loc discuții doar la nivel de reprezentanți din structuri inferioare ale guvernelor, fără a se înregistra prea multe semne de progres.

Sectorul agricol ucrainean a fost paralizat de invazia Rusiei, care a fost declanșată în februarie 2022, multe dintre rutele de export prin Marea Neagră fiind blocate, probleme la care se adaugă faptul că o mare parte din terenurile agricole ucrainene nu au mai putut fi folosite ca urmare a conflictului.

Ucraina are nevoie să își exporte produsele agricole către piețe mondiale, având în vedere că acest sector este o principală sursă la bugetul de stat, puternic încercat de război.

Conform premierului polonez citat de Reuters,  cele două părți ”sunt aproape de o soluție” care ar urma să vizeze ”volumul de produse care pot intra în Polonia”, odată ce cele două țări vor fi stabilit detaliile. ”Suntem aproape de a ne asigura că tranzitul nu perturbă piața poloneză”, a spus Tusk.  

Nu doar Polonia este cea cu care Ucraina va trebui să discute despre tranzitul produselor agricole, dacă ne raportăm la recentele declarații susținute de ministrul francez al Agriculturii, care a anunțat că mai multe țări s-au alăturat solicitării sale la adresa UE de a impune restricții mai mari a importurile de produse alimentare din Ucraina, motivând că dorește să protejeze echilibrul pe piețele agricole europene.

UE a convenit să prelungească cu încă un an, până la 5 iunie 2025, suspendarea taxelor de import și contingentele la exporturile ucrainene către Uniunea Europeană.

De asemenea, a fost adăugată o nouă măsură de salvgardare automată pentru anumite produse sensibile, cum ar fi păsările de curte, ouăle, zahărul, ovăzul, porumbul, grișul și mierea.

Ministrul francez al Agriculturii consideră că și grâul care provine din Ucraina ar trebui să fie inclus pe această listă a insistat că pragul de la care vor fi introduse taxe vamale ar trebui să fie media din 2021-2023. Asta ar însemna includerea anului de dinainte de invazia rusească, când exporturile ucrainene spre UE au fost limitate de tarife vamale şi cote.

Se pare că poziția lui Fesneau este sprijinită și de ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, care a condiționat prelungirea suspendării tarifelor pentru produsele ucrainene doar dacă vor fi impuse limite de cotă la grâu.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Europarlamentarul Dan Motreanu salută intrarea oficială a României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, lucru datorat „eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu.”

„Procedurile de control la frontieră se simplifică semnificativ pentru zborurile și călătoriile maritime către statele Schengen. Intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu. Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, europarlamentarul liberal a subliniat că România nu este singura țară care a reușit inițial o intrare doar pe cale aeriană: „Să nu uităm că și alte țări au intrat în Schengen prima dată cu spațiul aerian. Negocierile s-au dovedit soluția corectă până acum, iar această strategie ne poate aduce integrarea completă. Consiliul UE a anunțat, în decizia oficială, că depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.”

„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat recent la București”, a mai reamintit Dan Motreanu.


În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.

Continue Reading

U.E.

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

Published

on

© European Union 2024

Un potențial acord între Uniunea Europeană și Mercosur este ”foarte dăunător” pentru ambele părți, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron în timpul unei vizite în Brazilia, informează Deutsche Welle.

În timpul unei intervenții în cadrul unui forum de afaceri desfășurat în Sao Paolo, Macron a subliniat că  propunerea de acord UE-Mercosur este perimată, învechită și trebuie revizuită pentru a lua în calcul combaterea schimbărilor climatice.

Propunerea ”acordului comercial cu Mercosur, așa cum este negociată acum, este un acord foarte prostă. Pentru voi și pentru noi”, a spus Macron. ”A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Trebuie să o reformăm”, a continuat liderul francez.

Comentariile acestuia vin să reamintească opoziția sa față de încheierea unei astfel de înțelegeri cu piețele din America de Sud, în antiteză cu cea exprimată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu ocazia unui turneu în America de Sud, efectuat la mijlocul anului trecut

De altfel, Macron se opune oricărui acord care nu stipulează că producătorii sud-americani trebuie să respecte aceleași standarde de mediu și de sănătate ca cei din Europa.

”Puteți încerca să reaprindeți acea flacără, dar nu este același lucru. Trebuie să o refacem așa cum este lumea acum. Este important să ținem cont de diversitate și de climă, iar acestea nu sunt luate în considerare”, a spus Macron.

”(Vrem) un acord comercial responsabil, care să aibă în vedere dezvoltarea, clima și biodiversitatea. Un acord pentru o nouă generație, cu clauze care să permită reciprocitatea”, a adăugat președintele francez.

Este lesne de înțeles mesajul său dacă luăm în calcul protestele fermierilor. Franța și-a motivat reținerea de a semna o înțelegere cu Mercosur spunând că fermierii săi au obiecții față de perspectiva de a permite importuri de produse agricole, în special carne de vită, care nu respectă standardele stricte ale Uniunii Europene.

La sfârșitul lunii ianuarie, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, semnala că aceste nemulțumiri ale fermierilor care au cuprins întreaga Europă ar putea constitui un ”obstacol” în calea încheiere unui acord între UE și Mercosur, bloc economic ce cuprinde Brazilia, Argentina (suspendată din 2016), Paraguay și Uruguay, informează AFP, citat de Agerpres.

După 20 de ani de negocieri, ”mingea este acum în terenul Europei. Noi suntem cei care trebuie să spunem dacă dorim sau nu” acest acord, a subliniat Borrell la acel moment.

Negocierile UE-Mercosur au început în 2000 și au cunoscut de-a lungul anilor diferite faze.

În mai 2016, UE și Mercosur au relansat procesul de negociere, au făcut schimb de noi oferte de acces pe piață și au intensificat ritmul negocierilor prin organizarea de runde de negocieri și reuniuni la intervale regulate.

La 28 iunie 2019, Uniunea Europeană și Mercosur au ajuns la un acord politic pentru un acord comercial ambițios, echilibrat și cuprinzător, care acoperă aspecte precum:tarifele; reguli de origine; bariere tehnice în calea comerțului; măsuri sanitare șifitosanitare; servicii; achiziții publice; proprietate intelectuală; dezvoltarea durabilă; întreprinderi mici și mijlocii.

UE este primul partener comercial și de investiții al Mercosur și al doilea partener comercial în ceea ce privește comerțul cu bunuri, după China, reprezentând 16,2% din comerțul total al blocului în 2021. Mercosur este al 11-lea partener comercial în materie de bunuri pentru UE.

În 2021, exporturile UE către cele patru țări Mercosur au totalizat 45 de miliarde de euro, în timp ce exporturile Mercosur către UE au fost de 43 de miliarde de euro. Cele mai mari exporturi ale Mercosur către UE în 2021 au fost produsele minerale (22,3% din totalul exporturilor), produsele vegetale, inclusiv soia și cafea (20,7%), precum și produsele alimentare, băuturile și tutunul (19,1%).

Exporturile UE către Mercosur includ mașini și aparate (27,8% din totalul exporturilor), produse chimice și farmaceutice (26,3%), echipamente de transport (10,5%). UE a exportat servicii în valoare de 17,2 miliarde de euro către Mercosur, în timp ce Mercosur a exportat servicii în valoare de 7,7 miliarde de euro către UE în 2020.

UE este cel mai mare investitor străin din regiune, cu un stoc acumulat de investiții care a crescut de la 130 de miliarde de euro în 2000 la 330 de miliarde de euro în 2020.

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO16 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu17 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE17 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA20 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.20 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending