România a susținut încă de la început eforturile Ucrainei, iar în acest moment concentrarea este pe acordarea de sprijin, astfel încât țara vecină să reziste la “efortul de război” pe care îl face, a subliniat premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Parlamentului. În privința procedurilor legate de aderarea la NATO în regim accelerat solicitată vineri de Kiev, Ciucă a opinat că acestea trebuie făcute în logica în care s-au făcut pentru celelalte state, informează Știrile TVR.

“România a susținut încă de la început toate eforturile și demersurile pe care le-a făcut Ucraina”, a ținut să precizeze premierul Nicolae Ciucă luni după-amiază, la Palatul Parlamentului.

“În acest moment, cred că este foarte important să ne concentrăm pe ceea ce trebuie făcut astfel încât Ucraina să beneficieze de sprijin și să fie în măsură să reziste la efortul de război pe care îl face”, a adăugat el.

“Celelalte chestiuni procedurale legate de aderarea la Alianța Nord-Atlantică sunt consumatoare de timp și cred că trebuie făcute în logica în care s-au făcut pentru celelalte state”, a subliniat șeful executivului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

Însă, anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.

În același timp, miniștrii de externe din țările baltice, au transmis că susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO, iar președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.

Jake Sullivan, consilierul pentru  securitate națională al președintelui american, Joe Biden, a discutat cu consilierul-șef al președintelui tuc, Ibrahim Kalin, despre ”sprijinul neîntrerupt pentru Ucraina în fața agresiunii Rusiei, inclusiv despre condamnarea tentativei ilegale a Moscovei de a anexa teritoriu ucrainean”.

Potrivit unor comunicate ale Casei Albe și Ankarei, oficialul american și-a exprimat ”aprecierea față de eforturile Turciei de a îmbunătăți securitatea alimentară globală prin facilitarea exportului de cereale ucrainene și față de activitatea sa diplomatică pentru a asigura eliberarea prizonierilor de război ucraineni, precum și a doi cetățeni americani, deținuți de Rusia”.

”Aceștia au discutat, de asemenea, chestiuni de securitate regională, inclusiv sprijinul lor pentru negocierile de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, importanța dialogului și a diplomației pentru a rezolva orice dezacorduri în Mediterana de Est și progresele înregistrate în ceea ce privește aderarea Finlandei și Suediei la NATO”, mai este menționat în sursele amintite mai sus.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, Turcia și Ungaria sunt singurele state membre ale Alianței care nu au parcurs această procedură legislativă.  

Cât privește Mediterana de Est, apele acesteia s-au tulburat din nou după retorica belicoasă a președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, la adresa Atenei, în care a denunțat ceea ce el a numit ”politica provocatoare” a Greciei și ”jocul periculos” al acesteia după desfășurarea militară greacă în două insule.

Președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

“Împreună cu Președinții Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Macedoniei de Nord, Muntenegru, Poloniei și Slovaciei, reiterez astăzi sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Noi susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei“, a scris Iohannis, pe Twitter.

Together with the Presidents of 🇨🇿 🇪🇪 🇱🇻 🇱🇹 🇲🇰 🇲🇪 🇵🇱 🇸🇰, I reiterate our support for the sovereignty and territorial integrity of Ukraine 🇺🇦. We firmly stand behind the 2008 Bucharest NATO Summit decision concerning Ukraine’s future membership.
Statement: https://t.co/LAk3leNAK0 pic.twitter.com/TysWHIkw1m

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) October 2, 2022

“Noi, președinții din Europa Centrală și de Est, țări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului și au văzut cu ochii lor efectele agresiunii rusești, nu putem rămâne tăcuți în fața încălcării flagrante a dreptului internațional de către Federația Rusă și, prin urmare, emitem următoarea declarație:

Reiterăm sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa vreun teritoriu ucrainean. Susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei.

Susținem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate și încurajăm toți aliații să își mărească substanțial ajutorul militar acordat Ucrainei. Toți cei care comit crime de agresiune trebuie să fie trași la răspundere și aduși în fața justiției”, se arată în textul declarației comune, difuzat de Palatul Cotroceni.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

Însă, anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.