Connect with us

NATO

Bogdan Aurescu și Mevlut Cavuşoglu au marcat zece ani de Parteneriat Strategic între București și Ankara: Turcia rămâne un partener cheie al României

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut, joi, o întrevedere cu omologul turc, Mevlut Cavuşoglu, în marja reuniunii trilaterale România-Polonia-Turcia, în care a fost evidenţiat faptul că Turcia continuă să fie primul partener economic al României din afara Uniunii Europene, comerţul bilateral ajungând, în anul 2020, la aproape 6,4 miliarde dolari, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Reuniunea a avut loc în contextul în care Bucureștiul și Ankara celebrează anul acesta zece ani de parteneriat strategic, cei doi șefi ai diplomațiilor marcând ulterior acest moment în cadrul unei conferințe desfășurate la Biblioteca Centrală Universitară.

În cadrul reuniunii bilaterale, ministrul Bogdan Aurescu a salutat aniversarea, în acest an, a 10 ani de la semnarea Declaraţiei privind Parteneriatul Strategic între România şi Republica Turcia, arătând că dimensiunile relaţiilor bilaterale s-au extins de-a lungul timpului, iar Turcia rămâne, în continuare, un partener cheie al României.

În cadrul întrevederii, şefii celor două diplomaţii au abordat stadiul relaţiei bilaterale şi oportunităţile de aprofundare a acesteia, cu accent asupra domeniului economic, şi aspecte de interes de pe agenda regională, europeană şi internaţională.

“Această dinamică şi prezenţa a peste 16.200 de companii turce în România demonstrează că există un potenţial semnificativ de creştere care trebuie exploatat. În acest context, cei doi oficiali au agreat continuarea eforturilor pentru organizarea, în următoarea perioadă, a reuniunilor Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică şi tehnică (JEC – Joint Economic Commission) şi a Comisiei de cooperare economică şi comercială (Joint Economic and Trade Commission – JETCO), două formate de cooperare deosebit de utile pentru stimularea cooperării între mediile de afaceri şi comerţului bilateral. De asemenea, a fost discutată cooperarea în domeniul educaţiei şi al industriei de apărare”, se arată în comunicat.

Bogdan Aurescu şi Mevlut Cavuşoglu au avut un schimb de vederi şi despre situaţia de securitate regională, cu accent pe Marea Neagră şi Vecinătatea Estică, precum şi despre cooperarea în cadrul NATO, aceste discuţii urmând să fie aprofundate în cadrul reuniunii Trilaterale România-Polonia-Turcia.

Ministrul Bogdan Aurescu a transmis omologului turc aprecierea deosebită pentru contribuţiile concrete ale Turciei la Prezenţa Înaintată (Forward Presence) a NATO din România, acestea confirmând şi întărind Parteneriatul Strategic bilateral şi contribuind substanţial la securitatea regională.

În cadrul întrevederii au fost abordate şi relaţiile UE-Turcia. Ministrul Bogdan Aurescu a salutat evoluţiile recente în ceea ce priveşte redinamizarea relaţiei UE-Turcia şi a reiterat susţinerea României pentru continuarea unui dialog deschis şi constructiv între Turcia şi Uniunea Europeană şi pentru aprofundarea relaţiei cu acest partener cheie, conform Declaraţiei Consiliului European din 25 martie 2021.

A exprimat încrederea în menţinerea unui angajament susţinut şi constructiv din partea Turciei, în vederea concretizării în perioada următoare a ofertei agendei pozitive a relaţiilor UE-Turcia, agreate de liderii europeni, vizând cooperarea economică, relansarea formatelor de dialog la nivel înalt în domenii de interes comun şi promovarea mobilităţii şi a contactelor interumane, mai arată MAE.

Bogdan Aurescu a mulţumit pentru sprijinul constant al Turciei pentru aderarea la OCDE, sprijin confirmat de omologul turc.

Întrevederea a prilejuit şi un schimb de vederi în ceea ce priveşte evoluţiile regionale, cei doi miniştri evidenţiind angajamentul comun pentru dezvoltarea cooperării în cadrul formatelor regionale.

Ministrul Bogdan Aurescu a apreciat cooperarea bună avută cu partea turcă pe parcursul deţinerii, în 2020, de către România, a preşedinţiei Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră şi a susţinut importanţa consolidării profilului regional al OCEMN, în special în contextul alegerii recente a ambasadorului român Lazăr Comănescu în poziţia de Secretar General OCEMN, şeful diplomaţiei române mulţumind pentru sprijinul Turciei în acest sens.

De asemenea, şeful diplomaţiei române a exprimat susţinere pentru priorităţile Preşedinţiei turce a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est şi a apreciat iniţiativele sectoriale dezvoltate de aceasta.

Totodată, au fost discutate perspectivele de progres pe dosarul cipriot, în perspectiva negocierilor care vor avea loc în perioada imediat următoare, precum şi perspectivele dialogului de pace inter-afgan.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va găzdui la București, în perioada 22-23 aprilie 2021, o reuniune a Trilateralei pe teme de securitate a miniştrilor afacerilor externe din Polonia, România și Turcia. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu îi va găzdui la București pe ministrul afacerilor externe polonez, Zbigniew Rau, și pe omologul turc, Mevlüt Çavuşoğlu.

Având în vedere importanța pe care cei trei aliați o atribuie Vecinătății Estice, la inițiativa României la reuniunea din acest an de la București vor participa, în premieră, miniștrii de externe din Georgia și Ucraina, care vor fi prezenți la o reuniune extinsă a Trilateralei, care va avea loc după segmentul plenar al acesteia. Astfel, se poate spune că, în perioada 22-23 aprilie, Bucureștiul va fi gazda unui mini-summit regional cu participarea a 5 miniștri de externe, care are loc într-un context special.

Miniștrii vor discuta, printre altele, evoluțiile recente de securitate din regiunea Mării Negre și, în acest context, necesitatea consolidării pe mai departe a posturii NATO de descurajare și apărare, precum și întăririi rezilienței, follow-up-ul la rezultatele reuniunilor recente ale miniștrilor aliați din 2021 și vor evidenția susținerea pentru procesul de reflecție strategică NATO2030, derulat la nivelul Alianței Nord-Atlantice de către Secretarul General Jens Stoltenberg. De altfel, cele trei state susțin procesul NATO2030 și propunerile în acest sens avansate de Secretarul General al NATO, care urmăresc să conducă la consolidarea capacității Alianței de a răspunde eficient provocărilor de securitate curente și viitoare. Discuțiile din cadrul Trilateralei de la București se vor referi și la importanța unui nou Concept Strategic al Alianței, care va trebui să traseze liniile de bază pentru creșterea unității și coeziunii aliate și să consolideze profilului Alianței.

Discuțiile vor scoate în evidență necesitatea întăririi rezilienței, susținerea politicii de extindere a Alianței și necesitatea sprijinirii partenerilor din Vecinătatea Estică și din Balcanii de Vest.

Temele de discuție de interes deosebit sunt în continuare participarea reciprocă la structurile multinaţionale NATO găzduite de cele trei state, implementarea deciziilor Aliate, cu accent din perspectiva noastră pe pachetul de măsuri la Marea Neagră, convenit la nivelul NATO. De asemenea, va fi subliniată importanța deosebită acordată de cele 3 state relației transatlantice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Nicolae Ciucă, despre procedura aderării Ucrainei la NATO: Trebuie făcută în logica în care s-a procedat pentru celelalte state

Published

on

© President of Ukraine Official Website

România a susținut încă de la început eforturile Ucrainei, iar în acest moment concentrarea este pe acordarea de sprijin, astfel încât țara vecină să reziste la “efortul de război” pe care îl face, a subliniat premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Parlamentului. În privința procedurilor legate de aderarea la NATO în regim accelerat solicitată vineri de Kiev, Ciucă a opinat că acestea trebuie făcute în logica în care s-au făcut pentru celelalte state, informează Știrile TVR.

“România a susținut încă de la început toate eforturile și demersurile pe care le-a făcut Ucraina”, a ținut să precizeze premierul Nicolae Ciucă luni după-amiază, la Palatul Parlamentului.

“În acest moment, cred că este foarte important să ne concentrăm pe ceea ce trebuie făcut astfel încât Ucraina să beneficieze de sprijin și să fie în măsură să reziste la efortul de război pe care îl face”, a adăugat el.

“Celelalte chestiuni procedurale legate de aderarea la Alianța Nord-Atlantică sunt consumatoare de timp și cred că trebuie făcute în logica în care s-au făcut pentru celelalte state”, a subliniat șeful executivului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

Însă, anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.

În același timp, miniștrii de externe din țările baltice, au transmis că susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO, iar președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.

Continue Reading

NATO

Consilieri ai președinților american și turc au discutat despre ”sprijinul neîntrerupt pentru Ucraina” și despre ”progresele privind aderarea Finlandei și Suediei la NATO”

Published

on

© Presidency of the Republic of Türkiye

Jake Sullivan, consilierul pentru  securitate națională al președintelui american, Joe Biden, a discutat cu consilierul-șef al președintelui tuc, Ibrahim Kalin, despre ”sprijinul neîntrerupt pentru Ucraina în fața agresiunii Rusiei, inclusiv despre condamnarea tentativei ilegale a Moscovei de a anexa teritoriu ucrainean”.

Potrivit unor comunicate ale Casei Albe și Ankarei, oficialul american și-a exprimat ”aprecierea față de eforturile Turciei de a îmbunătăți securitatea alimentară globală prin facilitarea exportului de cereale ucrainene și față de activitatea sa diplomatică pentru a asigura eliberarea prizonierilor de război ucraineni, precum și a doi cetățeni americani, deținuți de Rusia”.

”Aceștia au discutat, de asemenea, chestiuni de securitate regională, inclusiv sprijinul lor pentru negocierile de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, importanța dialogului și a diplomației pentru a rezolva orice dezacorduri în Mediterana de Est și progresele înregistrate în ceea ce privește aderarea Finlandei și Suediei la NATO”, mai este menționat în sursele amintite mai sus.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, Turcia și Ungaria sunt singurele state membre ale Alianței care nu au parcurs această procedură legislativă.  

Cât privește Mediterana de Est, apele acesteia s-au tulburat din nou după retorica belicoasă a președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, la adresa Atenei, în care a denunțat ceea ce el a numit ”politica provocatoare” a Greciei și ”jocul periculos” al acesteia după desfășurarea militară greacă în două insule.

Continue Reading

NATO

Declarație comună: Klaus Iohannis și omologii est-europeni din cadrul NATO susțin cu fermitate decizia summitului de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei la Alianță

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Împreună cu Președinții Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Macedoniei de Nord, Muntenegru, Poloniei și Slovaciei, reiterez astăzi sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Noi susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei“, a scris Iohannis, pe Twitter.

“Noi, președinții din Europa Centrală și de Est, țări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului și au văzut cu ochii lor efectele agresiunii rusești, nu putem rămâne tăcuți în fața încălcării flagrante a dreptului internațional de către Federația Rusă și, prin urmare, emitem următoarea declarație:

Reiterăm sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată încercările Rusiei de a anexa vreun teritoriu ucrainean. Susținem cu fermitate decizia Summitului NATO de la București din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei.

Susținem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate și încurajăm toți aliații să își mărească substanțial ajutorul militar acordat Ucrainei. Toți cei care comit crime de agresiune trebuie să fie trași la răspundere și aduși în fața justiției”, se arată în textul declarației comune, difuzat de Palatul Cotroceni.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

Însă, anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.

Continue Reading

Facebook

NATO54 mins ago

Nicolae Ciucă, despre procedura aderării Ucrainei la NATO: Trebuie făcută în logica în care s-a procedat pentru celelalte state

Daniel Buda1 hour ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli reprezintă o investiție în sănătatea generațiilor viitoare

U.E.2 hours ago

Polonia transmite Germaniei o notă diplomatică pentru negocieri privind reparațiile de război: Varșovia evaluează pagubele la 1.300 de miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu premierul Norvegiei despre ”acțiunile inacceptabile de sabotaj” asupra gazoductelor Nord Stream: Energia la prețuri accesibile reprezintă interesul nostru comun

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Premierul Nobel pentru medicină din acest an a fost câștigat de geneticianul suedez Svante Pääbo pentru ”descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană”

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Ne dorim ca universitățile să valorifice oportunitățile generate de noua Strategie europeană pentru universități

RUSIA5 hours ago

Ambasadorul Germaniei la București: Rusia reprezintă tot ceea ce noi, europenii, disprețuim, și anume agresiunea și intimidarea. Suntem uniți, spre disperarea lui Putin

U.E.5 hours ago

Raport al Agenției Internaționale a Energiei: Europa se confruntă cu ”un risc fără precedent” în aprovizionarea cu gaze

BUSINESS5 hours ago

Ambasadorul Germaniei: Nu există vizite la firme germane în care să nu mi se spună că lucrurile ar merge mai bine dacă România ar fi în Schengen. Ele nu vin aici pentru a face un “euro rapid”, ci pentru a rămâne și a investi în oameni

ROMÂNIA6 hours ago

Deschiderea anului universitar. Klaus Iohannis: O Românie educată va trebui să fie o Românie corectă, fără nicio excepție

INTERVIURI7 hours ago

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

NATO3 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL3 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE6 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

Team2Share

Trending