Ministrul de externe Bogdan Aurescu a declarat marți, cu prilejul întrevederii de la București cu omologul său american, Antony Blinken, că România găzduiește “o prezență foarte robustă” a SUA și a NATO, însă a argumentat că aliații trebuie să continue să pună în aplicare deciziile summitului de la Madrid care implică ridicarea grupului de luptă al NATO din țara noastră la nivel de brigadă.
“Noi am pledat de mult timp pentru o prezență mai mare a SUA și a NATO în România. Am discutat acest lucru anul trecut. Am discutat acest lucru în anii anteriori. Dar acum cred că avem o prezență foarte robustă a SUA în România, o prezență foarte robustă a NATO în România, dar trebuie, bineînțeles, să continuăm să punem în aplicare deciziile Summitului de la Madrid, care vorbesc despre transformarea nivelului batalionului din România de la nivel de batalion la nivel de brigadă”, a spus Aurescu, într-o conferință comună de presă cu Antony Blinken, în ajunul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la București.
Șeful diplomației române s-a referit explicit la alocarea de forțe de întărire specifice de la diverși aliați pentru diversele grupuri de luptă de pe flancul estic, inclusiv pentru grupul de luptă din România.
“Discutăm despre cum să punem în aplicare decizia Summit-ului de la Madrid în ceea ce privește pre-poziționarea echipamentelor. Și lucrăm la aceste chestiuni”, a spus el, într-un ecou al apelurilor lansate de președintele Klaus Iohannis pentru implementarea deciziilor summitului de la Madrid.
Astfel, Bogdan Aurescu a precizat că în drumul spre summitul de la Vilnius de anul viitor, România, SUA și NATO vor lucra mult la aceste aspecte legate de punerea în aplicare în termeni concreți a deciziilor Summitului de la Madrid.
“Credeți că NATO sau SUA au făcut suficient? Nu, nu este suficient – niciodată nu există suficient sprijin, dar vom continua în acest sens, pentru că este vorba despre securitatea noastră și despre valorile noastre – valorile noastre comune“, a conchis Aurescu.
Și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a asigurat marți, la finalul primei zile a reuniunii miniștrilor de externe din NATO de la București, că Alianța poate aduce forțe suplimentare în regiunea Mării Negre dacă este necesar, mesajul său venind în contextul în care președintele Klaus Iohannis a solicitat implementarea cât mai curând a deciziilor luate la summitul NATO de la Madrid care privesc securitatea flancului estic și a regiunii Mării Negre.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, după o întâlnire cu secretarul general al NATO că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente prepoziţionate pe Flancul Estic, arătând că este nevoie ca deciziile luate în acest sens la Summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid să se concretizeze. Marți, când s-a adresat miniștrilor de externe aliați, șeful statului a solicitat implementarea cât mai curând a deciziilor adoptate la summitul Alianței de la Madrid din acest an, în special cele care privesc postura de descurajare și de apărare pe flancul estic. Același subiect a fost abordat de Iohannis și la întrevederea sa bilaterală cu cu secretarul de stat Antony Blinken.
La summitul NATO de la Madrid, liderii aliați au aprobat o nouă postură de forță defensivă consolidată, cu o viziune de 360 de grade asupra spațiului terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial, și un accent pe capacități înaintate mai credibile în luptă pe flancul estic. Deciziile luate vizează creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați.
În calitate de națiune-lider a grupului de luptă din România, Franța a anunțat, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”. În această toamnă, mai multe convoaie cu tehnică militară franceză au intrat în România ca urmare a deciziei președintelui Emmanuel Macron, care a dispus suplimentarea prezenței militare a Franței în România, pe flancul estic al NATO, prin trimiterea unei companii de vehicule blindate și a unui escadron de tancuri Leclerc.
În prezent, România găzduiește al de-al doilea cel mai mare contingent de forțe americane de pe flancul estic al NATO.
La summitul NATO de la Madrid, președintele Joe Biden a anunțat că va instala în România o brigadă americană de aproximativ 3.000 de militari și comandamentul acesteia capabile să disloce elemente subordonate pe flancul estic, suplimentând prezența militară a SUA în România, care la acel moment era constituită din aproximativ 2.000 de soldați.
Potrivit unui comunicat dat publicității de Departamentul de Stat cu ocazia aniversării a 25 de ani de Parteneriat Strategic, aproximativ 3.000 de soldați americani sunt staționați în prezent în România, aproape 2.800 fiind din cadrul Diviziei 101 aeropurtate (Air Assault) și fiind prezenți la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu. Se preconizează că viitoarele elemente ale echipei de luptă a brigăzii americane vor avea, de asemenea, cartierul general la baza de la Mihail Kogălniceanu.
De asemenea, în 2014, Marina SUA a înființat oficial Naval Support Facility-Deveselu, unde a fost construită facilitatea de apărare antirachetă Aegis Ashore. Baza găzduiește aproximativ 200 de militari ai Marinei americane
Baza aeriană 71-a, situată la Câmpia Turzii, găzduiește în prezent aproximativ 100 de aviatori americani care sprijină operațiunile dronelor MQ-9 Reaper ale Forțelor Aeriene ale SUA.