Connect with us

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu va pleda la reuniunea miniștrilor de externe europeni din Franța pentru întărirea parteneriatelor UE-SUA și UE-NATO în descurajarea Rusiei

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Șeful diplomației române Bogdan Aurescu participă, joi şi vineri, la reuniunea informală (de tip Gymnich) a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care se va desfăşura la Brest, în Franţa, organizată de Preşedinţia franceză a Consiliului UE, pe agenda de discuţii figurând situaţia de securitate în Vecinătatea Estică a UE, relaţiile UE-China, evoluţiile din Mali, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Înaintea reuniunii, are loc un dejun de lucru comun al miniştrilor de externe şi ai apărării din statele membre UE privind Busola Strategică. Discuţiile privind Busola Strategică au loc în continuarea reuniunii comune a miniştrilor de externe şi cei ai apărării din statele membre ale Uniunii Europene din 15 noiembrie 2021.

De asemenea, miniştrii europeni de Externe vor participa la un dejun informal la care vor fi invitaţi Macky Sall, preşedintele Republicii Senegal şi preşedinte al Uniunii Africane în perioada 2022-2023, şi Moussa Faki Mahamat, preşedintele Comisiei Uniunii Africane. Principalul subiect abordat va fi pregătirea Summitului UE-Uniunea Africană, prevăzut pentru februarie 2022.

Ministrul Aurescu va saluta evoluţia documentului privind Busola Strategică către o abordare comună a Politicii Comune de Securitate şi Apărare, conform principiilor Strategiei Globale a UE din 2016. Va sublinia necesitatea unei reflectări adecvate în document a situaţiei actuale de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv din regiunea extinsă a Mării Negre, a necesităţii soluţionării conflictelor prelungite din regiune, precum şi a unei discuţii aprofundate în ceea ce priveşte capacitatea de intervenţie rapidă a UE, cu luarea în considerare a necesităţii asigurării deplinei complementarităţi cu NATO şi evitarea oricărei duplicări cu această organizaţie, şi consolidarea instrumentelor pentru combaterea ameninţărilor hibride.

Citiți și În umbra discuțiilor SUA-Rusia, miniștrii apărării și de externe din UE se reunesc în Franța pentru a definitiva Busola Strategică a securității și apărării europene

Citiți și Josep Borrell: Confruntată cu o Rusie revizionistă și care amenință arhitectura de securitate europeană, UE trebuie să spună clar ce intenționează să facă

Abordarea situaţiei de securitate în Vecinătatea Estică are loc în contextul deteriorării mediului de securitate în regiune. Ministrul Bogdan Aurescu va prezenta evaluarea României asupra evoluţiilor recente şi va reitera mesajele privind importanţa păstrării unităţii UE şi a menţinerii politicii de adoptare de măsuri ferme şi credibile de descurajare a Rusiei, concomitent cu consolidarea rezilienţei Ucrainei şi a partenerilor din Vecinătatea Estică. Va evidenţia necesitatea întăririi parteneriatelor UE-SUA şi UE-NATO, precum şi susţinerea implementării concluziilor Consiliului European din iunie 2021 referitoare la politica UE faţă de Rusia.

Relaţiile UE-China vor fi discutate cu obiectivul de a identifica modalităţi de evoluţie a acestora în actualul context. Şeful diplomaţiei române va reaminti valabilitatea abordării multifaţetate a UE din Comunicarea Comună “EU-China: A Strategic Outlook” din martie 2019, dar şi importanţa poziţionării UE în baza valorilor fundamentale ale dreptului internaţional, democraţiei şi drepturilor omului.

În contextul recentului summit extraordinar al Comunităţii Economice a Statelor Vest Africane (ECOWAS) din 9 ianuarie 2021, va avea loc o discuţie privind evoluţiile din Mali. Ministrul de externe român va evidenţia necesitatea menţinerii presiunii internaţionale asupra acestei ţări pentru respectarea calendarului electoral asumat şi evitarea acţiunilor care ar putea afecta relaţia UE-Mali în ansamblu sau situaţia de securitate în regiune. În acest cadru, va reaminti angajamentele României în regiune, inclusiv decizia de participare la misiunea Takuba.

În cadrul dejunului informal, va avea loc un schimb de opinii cu reprezentanţii Uniunii Africane pe tema modalităţilor de consolidare a legăturilor strategice UE-UA, în baza unor priorităţi comune precum prosperitatea, securitatea şi mobilitatea şi în pregătirea Summitului UE-UA din februarie 2022. Ministrul de externe Bogdan Aurescu va evidenţia importanţa unui Summit cu rezultate concrete, care să reflecte viziunea comună despre viitorul relaţiilor UE-Africa. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, consideră că este momentul de a fi reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a Consiliului Afaceri Extere al UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat de Uniune, ca întreg, Ucrainei, propunere avansată de acesta înainte de declanșarea războiului.

Oficialul român a participat luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, agenda reuniunii a inclus un schimb de opinii aprofundat referitor la agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv o discuție cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, și cu participarea ministrului de externe canadian Mélanie Joly, precum și un dialog privind Balcanii de Vest, urmat de o reuniune de lucru cu miniștrii de externe din statele din această regiune. 

Oficialii europeni au abordat, de asemenea, pe scurt, rezultatele vizitei Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate în Chile și Panama, ultimele evoluții din Etiopia și situația sprijinului financiar al UE pentru Autoritatea Palestiniană.

Înaintea reuniunii CAE, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat, alături de omologii europeni, la reuniunea Comitetului ministerial comun UE-Canada, co-prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și de ministrul afacerilor externe al Canadei.

Miniștrii europeni de externe au analizat cele mai recente evoluții din Ucraina, măsurile de asistență ale UE și statelor membre, precum și coordonarea la nivel internațional pentru eforturile de sprijinire a Ucrainei, pe toate palierele. La discuții au participat miniștrii afacerilor externe din Ucraina, Dmitro Kuleba, și Canada, Mélanie Joly.

Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat măsurile cuprinzătoare de sprijin ale României, pe multiplele paliere, inclusiv în contextul contactelor bilaterale recente la nivel înalt de la București, din 22 aprilie 2022 (vizita ministrului Kuleba), și de la Kiev, din 26 aprilie 2022 (vizita prim-ministrului Nicolae Ciucă). Șeful diplomației române a arătat că România va continua eforturile în plan umanitar, inclusiv prin asistența oferită refugiaților ucraineni care au intrat și continuă să intre pe teritoriul României, a căror cifră se apropie de un milion de persoane, și respectiv prin operarea hub-ului internațional umanitar de la Suceava.

De asemenea, oficialul român a exprimat susținere pentru pachetul al șaselea de sancțiuni împotriva Rusiei, având în vedere importanța menținerii presiunii asupra acesteia, precum și necesitatea ca o soluție care să permită adoptarea pachetului să fie găsită cât mai curând. A reiterat, totodată, sprijinul pentru perspectiva europeană a Ucrainei, alături de Republica Moldova și Georgia, pledând pentru emiterea Opiniilor Comisiei privind acordarea statutului de aderare la UE pentru toate cele trei state asociate cât mai curând, aceste Opinii reprezentând foi de parcurs absolut necesare pentru procesul de reformă privind aderarea. 

În contextul dificultăților întâmpinate de Ucraina în exportul de cereale, ministrul român a informat cu privire la eforturile pe care România le face pentru a facilita transportul acestora, prezentând cantitățile de cereale ucrainene care au fost deja exportate prin portul Constanța.

A exprimat disponibilitatea României pentru asigurarea un acces mai bun, inclusiv feroviar, la porturile fluviale și maritime din România. A arătat că România va continua eforturile în acest sens, având în vedere preocupările legate de riscul unei crize alimentare internaționale, în actualul context.

Totodată, a subliniat necesitatea unui efort internațional mai larg pentru a mobiliza sprijinul cât mai multor state pentru crearea unui coridor, inclusiv maritim, de transport al produselor ucrainene, mai ales cereale, spre terțe destinații, implicând și rutele prin România și portul Constanța. 

În ceea ce privește Balcanii de Vest, ministrul român de externe a exprimat apreciere pentru discuția strategică privind angajamentul UE în regiune și pentru propunerile rezultate în urma procesului de reflecție la nivel de grup de lucru pe acest subiect. În acest context, a salutat includerea, în documentul elaborat în acest sens de Serviciul European de Acțiune Externă, a propunerii înaintate de România referitoare la realizarea unui exercițiu cuprinzător de cartografiere a mediului informațional în Balcanii de Vest, care va permite adaptarea măsurilor UE în domeniul securității cibernetice.

În contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, ministrul român de externe a subliniat importanța menținerii Balcanilor de Vest pe calea europeană și a reiterat sprijinul României pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Albania și R. Macedonia de Nord, cât mai curând posibil. Având în vedere acțiunile destabilizatoare ale actorilor terți asupra regiunii, ministrul Bogdan Aurescu a punctat relevanța alinierii partenerilor din Balcanii de Vest la politica externă și de securitate comună a UE, cu atât mai mult în actualul context.

Totodată, oficialul român a exprimat sprijin în favoarea reducerii efectelor războiului asupra regiunii, cu accent pe reducerea dependenței energetice de Rusia, consolidarea rezilienței și ajutor pentru gestionarea refugiaților. A reamintit, în context, importanța coordonării cu SUA, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și NATO.

Cea de a treia reuniune a Comitetului ministerial comun UE-Canada a trecut în revistă stadiul relațiilor UE-Canada, inclusiv în contextul marcării celei de-a cincea aniversări de la inițierea aplicării provizorii a Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada din 2017, și a analizat modalitățile de intensificare a cooperării în domeniul politicii externe și de securitate. Cu ocazia reuniunii, a fost adoptată o Declarație Comună.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat cooperarea UE-Canada în materie de securitate și apărare, bazată pe priorități comune în materie de politică externă, precum și cooperarea în sprijinul democrației, al drepturilor omului și al unei ordini internaționale bazate pe norme.

A arătat că Declarația Comună adoptată reafirmă angajamentul Canadei pentru securitatea europeană și reflectă cooperarea aprofundată UE-Canada în domenii de interes comun. A exprimat apreciere pentru participarea Canadei la proiecte în cadrul Cooperării Permanente Structurate (PESCO) privind mobilitatea militară. În acest sens, a încurajat aprofundarea cooperării UE-Canada în materie de securitate și apărare, pentru o valorificare optimă a potențialului acesteia.

Oficialul român a menționat preocupările de securitate în regiune, generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, a exprimat aprecierea pentru reflectarea în textul Declarației Comune a disponibilității de a coopera cu partenerii pentru a consolida reziliența Republicii Moldova și a altor parteneri estici. 

A adresat mulțumiri Canadei pentru angajamentul constant și contribuția semnificativă la securitatea europeană, în special în regiunea extinsă a Mării Negre. Astfel, în contextul priorității României de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat relevanța menținerii rolului important al Canadei pentru securitatea regională, a mulțumit pentru participarea constantă și consistentă a statului nord-american la poliția aeriană aliată în țara noastră și a exprimat speranța unei creșteri a prezenței militare canadiene în România. 

Ministrul Aurescu a ridicat, și cu acest prilej, problema sprijinului pentru tranzitul cerealelor ucrainene, prin portul Constanța, spre terțe piețe, ministrul canadian exprimând disponibilitatea deplină a țării sale de a sprijini eforturile României și internaționale în acest sens.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

Published

on

© European Union 2021 - EP

Consiliul Uniunii Europene a decis luni să prelungească cu încă trei ani, până la 18 mai 2025, cadrul pentru măsurile restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea Europeană și statele membre.

Potrivit unui comunicat al instituției, acest cadru permite UE să impună măsuri restrictive specifice persoanelor sau entităților implicate în atacuri cibernetice care au un impact semnificativ și constituie o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.

De asemenea, pot fi impuse măsuri restrictive ca răspuns la atacuri cibernetice împotriva unor state terțe sau organizații internaționale, în cazul în care astfel de măsuri sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor politicii externe și de securitate comune (PESC).

În prezent, sancțiunile se aplică în cazul a opt persoane și patru entități și includ înghețarea activelor și o interdicție de călătorie. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe listă. Aceste liste individuale vor continua să fie revizuite la fiecare 12 luni.

Decizia de a prelungi măsurile restrictive cu trei ani arată angajamentul ferm al UE de a-și spori reziliența și capacitatea de a preveni, descuraja și răspunde la amenințările cibernetice și la activitățile cibernetice rău intenționate, pentru a proteja securitatea și interesele europene.

În iunie 2017, UE a stabilit un cadru pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice rău intenționate (”set de instrumente de diplomație cibernetică”).

Cadrul permite UE și statelor sale membre să utilizeze toate măsurile PESC, inclusiv măsuri restrictive, dacă este necesar, pentru a preveni, descuraja și răspunde la activitățile cibernetice rău intenționate care vizează integritatea și securitatea UE și a statelor sale membre.

Cadrul UE pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea și statele sale membre a fost instituit în mai 2019.

UE își menține angajamentul față de un spațiu cibernetic global deschis, stabil, pașnic și sigur și, prin urmare, reiterează necesitatea de a consolida cooperarea internațională pentru a promova ordinea bazată pe norme în acest domeniu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

TEN-E: Consiliul UE dă undă verde noilor norme pentru infrastructura energetică transfrontalieră

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a adoptat luni, 16 mai, un regulament revizuit privind rețelele transeuropene pentru energie (TEN-E). Noile norme vizează modernizarea, decarbonizarea și interconectarea infrastructurilor energetice transfrontaliere ale statelor membre pentru a ajuta Uniunea Europeană să își atingă obiectivele de neutralitate climatică pentru 2050, informează comunicatul oficial.

Regulamentul revizuit urmărește, de asemenea, să asigure în continuare integrarea pieței, competitivitatea și securitatea aprovizionării.

Adoptarea are loc în urma unui acord provizoriu încheiat cu Parlamentul European în decembrie 2021 și reprezintă etapa finală a procedurii de adoptare.

Printre altele, noile norme vor pune capăt sprijinului pentru noi proiecte de gaze naturale și petrol și vor introduce criterii obligatorii de durabilitate pentru toate proiectele. Acestea vor simplifica și accelera procedurile de autorizare și de eliberare a permiselor.

Normele revizuite pun accentul pe rolul energiei din surse regenerabile în ceea ce privește toate activele, inclusiv rețelele inteligente de gaze. Acestea vor crea posibilitatea unei cooperări fără caracter obligatoriu în domeniul planificării rețelelor offshore.

Comisia Europeană și-a prezentat propunerea privind TEN-E revizuită la 15 decembrie 2020. Revizuirea Regulamentului privind TEN-E identifică 11 coridoare prioritare și 3 domenii tematice prioritare care trebuie dezvoltate și interconectate. Acesta actualizează categoriile de infrastructură eligibile pentru acordarea sprijinului, punând accent pe decarbonizare, și acordă o atenție sporită rețelelor offshore de energie electrică, infrastructurii de hidrogen și rețelelor inteligente. Acest lucru se va realiza preponderent prin proiecte de interes comun care sunt eligibile pentru finanțare prin Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru perioada 2021-2027.

Lista proiectelor de interes comun este adoptată de Comisie sub forma unui regulament delegat bazat pe o evaluare efectuată de așa-numitele grupuri regionale. Proiectele de interes comun beneficiază de o serie de avantaje, dar nu există nicio garanție de finanțare din partea UE pentru proiectele de pe lista proiectelor de interes comun.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI31 mins ago

Europarlamentarul Gheorghe Falcă solicită un buget european dedicat turismului și crearea unei agenții europene pentru turism

CONSILIUL UE57 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

NATO1 hour ago

Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

ROMÂNIA14 hours ago

Nicolae Ciucă o felicită pe Elisabeth Borne, prima femeie prim-ministru al Franței din ultimii 30 de ani: Să consolidăm legăturile istorice dintre România și Franța

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO18 hours ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending