INTERNAȚIONAL
Bogdan Aurescu, vizită oficială în Macedonia de Nord. Ministrul a invitat partea nord-macedoneană să participe la structurile NATO din România
Published
11 months agoon
By
Andreea Radu
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a efectuat joi, 14 aprilie, o vizită oficială în Republica Macedonia de Nord, prilej cu care a avut întrevederi cu președintele Stevo Pendarovski, prim-ministrul Dimitar Kovačevski și președintele Adunării Parlamentare a Republicii Macedonia de Nord, Talat Xhaferi, precum și cu vice-prim-ministrul și ministrul afacerilor europene Bojan Marichikj, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul întrevederii cu președintele Stevo Pendarovski, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul ferm al României pentru parcursul european al Republicii Macedonia de Nord și pentru deschiderea fără întârziere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Totodată, șeful diplomației române a subliniat importanța centrală a procesului de extindere pentru securitatea și stabilitatea regiunii și întregului continent, cu atât mai mult în contextul provocărilor generate de agresiunea militară rusă în Ucraina.
De asemenea, în cadrul întrevederii a fost abordată și colaborarea foarte bună în cadrul NATO a celor doi aliați și a fost subliniată interdependența dintre securitatea regiunii Balcanilor de Vest și securitatea la Marea Neagră, precum și interesul pentru intensificarea coordonării și solidarității aliate, ca urmare a agresiunii militare ruse din Ucraina.
În acest sens, ministrul român de externe a subliniat importanța punerii rapide în aplicare a deciziei luate la Summitul NATO din 24 martie privind crearea în România a unui Grup de luptă aliat, respectiv a pregătirii adecvate a deciziilor Summitului de la Madrid din iunie privind transformarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic în sensul consolidării consistente a acesteia pe termen lung.
În acest scop, a fost convenit ca România și Republica Macedonia de Nord să se coordoneze în perioada următoare. Ministrul Aurescu a invitat partea nord-macedoneană să participe la structurile NATO din România, respectiv la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.
De asemenea, cei doi demnitari au discutat despre impactul umanitar al crizei generate de invazia rusă, ministrul Aurescu prezentând efortul complex al autorităților române în gestionarea refugiaților sosiți în România, respectiv rezultatele hub-ului umanitar de la Suceava.
În cadrul întrevederii cu prim-ministrul Dimitar Kovačevski, cei doi interlocutori au evidențiat creșterea și diversificarea schimburilor comerciale dintre România și Republica Macedonia de Nord, dar și potențialul de creștere al acestora și al investițiilor românești în Republica Macedonia de Nord. În acest sens, a reiterat propunerea de a organiza în acest an prima sesiune a Comisiei Mixte Interguvernamentale de Cooperare Economică.
De asemenea, a propus examinarea posibilităților tehnice și comerciale de stabilire a zborurilor directe între cele două țări. Cei doi demnitari au discutat și despre extinderea cooperării în domeniul securității energetice, fiind subliniată importanța interconexiunilor de transport de gaze din regiune.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a transmis felicitări Guvernului Republicii Macedoniei de Nord pentru progresele înregistrate pe linia procesului de reformă, esențial pentru parcursul european al țării, încurajând continuarea eforturilor în același ritm. A asigurat de sprijinul României pentru deschiderea cât mai curând a negocierilor de aderare la UE.
În cadrul întrevederii cu președintele Parlamentului Republicii Macedonia de Nord, Talat Xhaferi, ministrul Bogdan Aurescu a încurajat intensificarea cooperării bilaterale pe linie parlamentară, în special în vederea avansării obiectivelor procesului de aderare la Uniunea Europeană și a programului de reforme, context în care Parlamentul are un rol decisiv.
Cu prilejul tuturor întrevederilor, șeful diplomației române a subliniat importanța comunităților înrudite de pe teritoriile celor două state ca liant între acestea și a continuării eforturilor comune pentru păstrarea identității etnice, culturale și lingvistice a persoanelor aparținând acestora.
Discuția cu vice-prim-ministrul și ministrul afacerilor europene Bojan Marichikj s-a concentrat pe cooperarea pentru susținerea eforturilor de aderare a Republicii Macedonia de Nord la UE, ministrul Aurescu reiterând disponibilitatea părții române de a pune la dispoziție întreaga sa expertiză. De asemenea, l-a invitat pe vicepremierul Marichikj să facă o vizită de lucru în România în acest scop, invitație acceptată cu plăcere de acesta.
Înaintea întrevederilor menționate, șeful diplomației române a avut o rundă de consultări politice cu ministrul afacerilor externe al Republicii Macedonia de Nord, Bujar Osmani. Cei doi oficiali au reconfirmat, cu acest prilej, caracterul foarte bun al relațiilor bilaterale, precum și perspectivele de dezvoltare a acestora.
Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

You may like
-
Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană
-
Miniștrii de externe român și britanic vor semna, la Londra, Declarația Comună de actualizare a Parteneriatului Strategic România – Marea Britanie
-
Comisia Europeană plătește Ucrainei a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară pentru 2023 astfel încât Kievul să mențină în funcțiune serviciile esențiale
-
Volodimir Zelenski mulțumește UE și SUA pentru noul ajutor militar: ”Drumul spre victoria împotriva statului terorist nu poate fi oprit”
-
SUA au pregătit un nou ajutor militar de 350 milioane de dolari pentru Ucraina
-
România, între cele 18 state care participă la programul UE de achiziții comune de muniții pentru Ucraina: “Este o decizie istorică”
REPUBLICA MOLDOVA
Nicolae Ciucă merge joi în R. Moldova. Premierul se va întâlni cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean pentru a reconfirma sprijinul României pentru parcursul european al țării
Published
60 mins agoon
March 22, 2023
Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că joi va efectua, alături de o echipă guvernamentală, o vizită oficială în Republica Moldova, unde urmează să aibă întâlniri cu preşedintele Maia Sandu, premierul Dorin Recean şi cu şeful Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu.
“Mâine, împreună cu o echipă guvernamentală, vom efectua o vizită oficială în Republica Moldova. Vom avea întâlniri bilaterale la nivelul doamnei preşedinte Maia Sandu, la nivelul omologului, domnul Dorin Recean, şi la nivelul preşedintelui Parlamentului, domnul Igor Grosu. Este o vizită prin care reconfirmăm consolidarea relaţiilor bilaterale şi, desigur, este o vizită prin care reconfirmăm sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Republicii Moldova pentru parcursul european”, a declarat Nicolae Ciucă, miercuri, în cadrul şedinţei de guvern.
Vizita la Chișinău a premierul Nicolae Ciucă are loc la trei săptămâni după deplasarea la București a premierului Dorin Recean, în prima sa vizită oficială în străinătate de la învestirea în fruntea Guvernului Republicii Moldova.
Premierul Republicii Moldova s-a întâlnit la Palatul Victoria cu prim-ministrul Nicolae Ciucă și la Palatul Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis.
Anterior vizitei lui Recean, la Bucureşti, s-a aflat într-o vizită de lucru şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
G7
Japonia intenționează să contribuie financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”
Published
2 hours agoon
March 22, 2023By
Teodora Ion
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit premierul nipon, Fumio Kishida, ”un prieten vechi al Ucrainei pentru că este ”un puternic apărător al ordinii internațional”.
Cei doi lideri au avut o reuniune prilejuită de vizita prim-ministrului japonez în țara care se luptă pentru independență cu invadatorii ruși.
”Este un gest simbolică că premierul a ales să efectueze prima vizită în Ucraina astăzi (n.r. marți), în ziua aniversării începutului eliberării teritoriilor ucrainene. Și a început-o la Bucea. Apreciem foarte mult acest lucru”, și-a exprimat aprecierea oficialul ucrainean în fața reprezentanților mass-media după dialogul purtat cu Fumio Kishida, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Citiți și
Premierul Japoniei a vizitat orașul-martir Bucea în cadrul unei vizite ”istorice” în Ucraina pentru a arăta ”respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria”
Liderul de la Kiev a evidențiat importanța de a intensifica leadership-ul global pentru a proteja principiile Cartei ONU și securitatea internațională, în general.
”Agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei și ordinii internaționale a generat amenințări și riscuri la care omenirea nu a mai fost martoră de decenii. Lucrăm împreună cu partenerii noștri pentru a preveni ca alte națiuni din late colțuri ale lumii să sufere din cauza consecințelor brutale ale agresiunii ruse în deceniile care urmează, precum destabilizarea relațiilor internaționale, haos social și chiar foamete în masă”, a fost angajamentul reiterat de Zelenski, care i-a transmis mulțumiri premierului nipon pentru că sprijină Ucraina în domeniul economic, politic, al sancțiunilor și chestiunilor umanitare.
În timpul întâlnirii care a avut loc la Kiev, cele două părți au discutat despre încercările Rusiei de a-și intensifica agresiunea, astfel că au fost atinse aspectele legate de nevoile de securitate ale Ucrainei.
O atenție sporită a fost acordată sancțiunilor suplimentare contra Moscovei.
”Japonia a aplicat deja 18 pachete de sancțiuni ca urmare a agresiunii ruse, iar noi pachete de măsuri punitive ar trebui să continue pe această cale de restabilire a securității globale și de reducere a potențialului de teroare al Rusiei. Sancțiunile trebuie să fie mai rapide decât capacitatea Rusiei de a se adapta la ele”, și-a exprimat convingerea președintele Ucrainei.
Acesta a transmis aprecierea sa față de disponibilitatea Japoniei de a coopera în vederea punerii în aplicare a punctelor din Formula de pace ucraineană, care este singurul plan cuprinzător și realist pentru a pune capăt agresiunii rusești și a restabili pe deplin Carta ONU, readucând securitatea în Ucraina, în întreaga Europă și în lume.
În plus, așa cum a remarcat șeful statului, Ucraina apreciază foarte mult sprijinul Japoniei pentru eforturile globale de a stabili un tribunal special pentru crima agresiunii rusești împotriva Ucrainei.
Cei doi lideri au atins și aspectele legate de cooperare în contextul în care țara asiatică deține președinția G7, Zelenski afirmând că a acceptat invitația de a participa în format online la summitul acestei formațiuni, programat pentru luna mai, la Hiroshima.
”Poziția de lider a Japoniei în implementarea Planului de redresare rapidă și în redresarea post-război a Ucrainei va crea cu siguranță noi direcții pentru dezvoltarea societății noastre și a celei japoneze, a economiei ucrainene și a celei japoneze. Astăzi, am sugerat ca Japonia să se concentreze pe sprijinirea instituțiilor noastre medicale și pe refacerea anumitor sectoare ale economiei. Acestea sunt industria auto, transformarea ecologică, în special producția de echipamente pe bază de hidrogen și baterii de litiu, unde Japonia este unul dintre liderii tehnologici”, a declarat șeful statului.
De asemenea, cele două țări au semnat o declarație comună privind parteneriatul global special, care ”reflectă atât valorile noastre, pe care le apărăm împreună, cât și aspirațiile noastre, care nu au fost încă realizate”.
”Este evident că parteneriatul dintre Ucraina și Japonia consolidează securitatea globală și aduce mai aproape momentul în care vom putea, în sfârșit, să restabilim pacea și să garantăm stabilitatea vieții ucrainenilor și a tuturor popoarelor lumii”, a declarat Volodimir Zelenski.
La rândul său, prim-ministrul Japoniei a subliniat solidaritatea cu Ucraina. El a lăudat curajul și răbdarea poporului ucrainean, care își apără patria și libertatea.
”Japonia va continua să sprijine Ucraina până când pacea va reveni în frumoasa sa țară”, a declarat Fumio Kishida.
Premierul Japoniei a menționat că agresiunea Rusiei a subminat toate bazele ordinii mondiale și a încălcat dreptul internațional.
Potrivit lui Fumio Kishida, Japonia cooperează cu Ucraina în ceea ce privește impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei.
Premierul a subliniat că, începând de anul trecut, țara sa a oferit Ucrainei asistență umanitară și financiară, inclusiv sprijin pentru sectorul energetic, agricultură și deminare. În plus, Japonia intenționează să furnizeze fonduri pentru furnizarea de arme neletale prin intermediul Fondului voluntar al NATO.
Kishida, singurul lider din G7 care nu efectuease încă o vizită la Kiev de la începutul invaziei ruse, a devenit primul premier japonez care se deplasează într-o zonă de război după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în contextul în care, președintele chinez, Xi Jinping, era prezent la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, având drept punct principal al discuțiilor războiul rus din Ucraina.
Ulterior, premierul nipon a poposit în Polonia, unde s-a întâlnit cu prim-ministrul acestei țări și cu care a discutat despre securitatea în regiune și despre relațiile bilaterale, conform AP.
NATO
Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană
Published
2 hours agoon
March 22, 2023
România a ratat în 2022, pentru al doilea an consecutiv să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare pentru prima dată din 2017 încoace, anul în care a respectat pentru prima dată principiul convenit de țările NATO la summitul din Țara Galilor din 2014, când aliații au decis să aloce minim 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Potrivit raportului anual al NATO, dat publicității marți, România a cheltuit în 2022 un buget pentru apărare estimat la 1,75% din PIB, în vreme ce doar șapte state NATO au alocat cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare într-un an “crucial pentru securitatea noastră”, cum l-a descris secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Vorbind într-o conferință de presă în care a prezentat raportul, secretarul general Jens Stoltenberg le-a cerut statelor aliate să îşi suplimenteze mai rapid cheltuielile militare.
”Nu există niciun dubiu că trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem asta mai rapid. Ritmul pe care îl avem atunci când este vorba despre creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume tot mai periculoasă, noi trebuie să investim mai mult în apărare”, a afirmat secretarul general al NATO la prezentarea raportului, moment eclipsat pentru al doilea an consecutiv de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina.
Stoltenberg a salutat faptul că 2022 a fost al optulea an consecutiv de creștere a cheltuielilor pentru apărare în Europa și Canada, ceea ce înseamnă o creștere de 2,2% în termeni reali și un total de 350 de miliarde de dolari în plus din 2014.
“Ne mișcăm în direcția bună, dar nu ne mișcăm atât de repede pe cât cere lumea periculoasă în care trăim”, a spus el, adăugând că “este evident că trebuie să facem mai mult și mai repede”.
Stoltenberg a declarat că se așteaptă ca aliații să convină asupra unui nou angajament ambițios de investiții în domeniul apărării la summitul de la Vilnius din iulie, cu un minim de 2% din PIB care să fie investit în apărare.
România a ratat ținta de 2% din PIB pentru apărare pentru al doilea an consecutiv
Raportul de anul acesta plasează România pe locul al 11-lea în rândul țărilor aliate din perspectiva cheltuielilor pentru apărare ca procent din PIB, însă pentru prima dată din 2017 încoace, România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare. Între timp, începând cu anu
Doar în termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,46% din PIB) au fost detronate de Grecia, țară aliată care a alocat cel mai mare procent din PIB pentru bugetul apărării – 3,54%.
În 2022, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare alți cinci aliați precum Lituania (2,47%), Polonia (2,42%), Marea Britanie (2,16%), Estonia (2,12%) și Letonia (2,07%).
Țări precum România și Franța nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare în anul 2022, pentru al doilea an consecutiv, în comparație cu anul 2020, când au alocat 2,07%, respectiv 2,04%). În 2022, Franța a cheltuit pentru apărare aproximativ 1,89% din PIB, iar România 1,76%.

© NATO Annual Report 2022
România a investit peste 20% din bugetul militar în înzestrare cu armament
În 2022, România s-a aflat pe locul al 14-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 25,5% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a fost înregistrat în Ungaria (48%), Grecia (45,3%), Luxemburg (39,1%), Polonia (35,9%), Lituania (34,5%)
Astfel, România a cheltuit cu 5,5% peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, în creștere față de anul trecut. De exemplu, în 2018, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

© NATO Annual Report 2022
România și flancul estic, în raportul anual al NATO: Activarea în premieră a planurilor de apărare și a Forței de Reacție Rapidă și dublarea numărului de grupuri de luptă pe flancul estic, inclusiv prin înființarea unui astfel de grup în România
Similar anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 63 de referiri la România, de la momente și ilustrații din cadrul exercițiilor militare NATO găzduite de țara noastră la structurile aliate pe care țara noastră le găzduiește, România fiind una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată.
La o zi distanță de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, șefii de stat și de guvern din țările NATO s-au reunit de urgență în regim de videoconferință, context în care Alianța a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România și a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care conduce și grupul de luptă al NATO în România.
În urma activării planurilor de apărare, mai mult de 40.000 de soldați, împreună cu importante forțe aeriene și navale militare și navale, au fost plasate sub comanda directă a NATO în partea estică a Alianței, cu sprijinul a zeci de mii de persoane în plus din dislocările naționale ale aliaților pentru activități de vigilență sporită. La reuniunea din 2022 martie summit extraordinar, liderii NATO au convenit să înființeze rapid patru noi grupuri de luptă multinaționale în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, în plus față de grupurile tactice existente în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.
“Invazia lui Putin a fost un șoc, dar nu a fost o surpriză”, a declarat Stoltenberg, calificând-o drept “punctul culminant al unui model de acțiune agresivă”.
El a adăugat că, de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO a pus în aplicare cea mai mare consolidare a apărării noastre colective din ultima generație.
“Așa că, atunci când tancurile rusești s-au rostogolit în Ucraina, am fost pregătiți. În câteva ore, am activat planurile noastre de apărare de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Am pus 40.000 de soldați sub comanda NATO, cu o prezență aeriană și maritimă semnificativă, și am dublat numărul grupurilor de luptă NATO de la patru la opt“, a insistat Stoltenberg.
România, una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată
Potrivit raportului, prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.
De asemenea, România și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO.

© NATO Annual Report 2022
Pentru anul 2023, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice.

Comisia Europeană validează argumentele invocate de Eugen Tomac în procesul deschis la CJUE privind respingerea aderării României la Schengen: A fost o decizie incorectă și regretabilă

Dmitro Kuleba și Roberta Metsola au abordat într-o discuție telefonică ”demersurile în vederea creării unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”

Victor Negrescu cere Parlamentului European și Comisiei Europene să conteste legalitatea veto-ului Austriei împotriva aderării României la Schengen

Nicolae Ciucă merge joi în R. Moldova. Premierul se va întâlni cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean pentru a reconfirma sprijinul României pentru parcursul european al țării

Japonia intenționează să contribuie financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

Departamentul de Stat al SUA constată în raportul anual privind drepturile omului în România probleme legate de corupție generalizată, cenzură, mită, stimulate de lipsa unor mecanisme eficiente

Charles Michel îi invită pe Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți șefi de stat sau de guvern la Bruxelles pentru a discuta despre situația din Ucraina, competitivitatea UE, securitatea energetică și migrație

Declarație cu repetiție anti-SUA și anti-NATO semnată de Putin și Xi la Moscova: Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia

SUA au inaugurat prima garnizoană militară permanentă în Polonia, cu misiunea de a coordona sprijinul pentru forțele americane de pe flancul estic al NATO

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni
Team2Share


Trending
-
NATO1 week ago
Militarii luxemburghezi sosesc în România, în cadrul grupului de luptă NATO. Este cel mai mare contingent luxemburghez dislocat în străinătate
-
ROMÂNIA1 week ago
Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu Dereck Hogan: SUA propun acordarea de sprijin tehnic pentru includerea României în programul Visa Waiver
-
CONSILIUL UE1 week ago
Consiliul UE a decis majorarea plafonului financiar al Instrumentului european pentru pace la 7,9 miliarde de euro până în 2027
-
PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago
Parlamentul European este pregătit să negocieze cu Consiliul introducerea unui portofel digital (eID) la nivelul UE
-
CONSILIUL UE1 week ago
UE prelungește cu șase luni, până pe 15 septembrie, sancțiunile împotriva responsabililor de subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei