Comisia Europeană a selectat 70 de proiecte pentru a contribui la decarbonizarea transporturilor și la consolidarea competitivității industriilor din UE prin instalarea infrastructurii necesare pentru reîncărcarea sau realimentarea diferitelor moduri de transport. Pentru aceste proiecte, Executivul European alocă peste 600 de milioane de euro prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, pentru a stimula investițiile durabile în zonele urbane, inclusiv în porturi și aeroporturi, precum și de-a lungul secțiunilor rutiere ale rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 

România se numără printre beneficiarii importanți ai noii serii de investiții europene dedicate decarbonizării transporturilor, Comisia Europeană selectând cinci proiecte majore care vizează dezvoltarea infrastructurii de încărcare electrică și modernizarea operațiunilor din portul Constanța. Finanțările, de peste 25 de milioane de euro cumulat, vor permite instalarea a sute de puncte de reîncărcare rapidă pe principalele rute TEN-T, extinderea rețelelor naționale de stații pentru vehicule ușoare și grele, precum și electrificarea operațiunilor logistice din cel mai mare port al țării.

1. Pan European Network – Electric (BG, RO) Cod: 24-EU-TC-PAN-E

• Coordonator: ELDRIVE HOLDING GmbH (AT)
• Finanțare recomandată: 7.860.000 €
• Descriere: Instalarea a 175 de puncte de încărcare (88 pentru vehicule ușoare – min. 150 kW și 87 pentru vehicule grele – min. 350 kW) în 25 de locații din România și Bulgaria.

2. Extended East Europe Electric Route (RO, GR) Cod: 24-EU-TC-BlueRoute 4E

• Coordonator: PPC Blue Romania SRL
• Finanțare: 3.420.000 € (unit contribution)
• Descriere: Instalarea a 106 puncte de încărcare (98 pentru LDV – min. 150 kW și 8 pentru HDV – min. 350 kW) în 34 de locații în România și Grecia.

3. Dezvoltarea infrastructurii Rompetrol pentru combustibili alternativi Cod: 24-RO-TC-22EV-RFG-KMG-DWS

• Coordonator: Rompetrol Financial Group SRL
• Finanțare: 2.010.000 € (unit contribution)
• Descriere: Instalarea a 52 de puncte de încărcare (37 × 150 kW și 15 × 350 kW) în 22 de locații din România, pe rețeaua TEN-T.

4. Extinderea rețelei EVConnect în România Cod: 24-RO-TC-EVConnect

• Coordonator: Smart Business & Technologies Solutions SRL
• Finanțare: 4.080.000 € (unit contribution)
• Descriere: Instalarea a 76 de puncte de încărcare DC: – 60 × 350 kW pentru vehicule grele (HDV) – 16 × 150 kW pentru vehicule ușoare (LDV) în 32 de locații strategice din România.

5. Electrificarea terminalului DP World – Constanța Cod: 24-RO-TC-TEDPW

• Coordonator: Constanța South Container Terminal SRL
• Cost total eligibil recomandat: 39.646.483 €
• Finanțare CEF: 19.823.241,50 € Descriere: Un proiect major de electrificare a portului Constanța, incluzând: – infrastructură electrică pentru 29 de blocuri de containere – sistem OPS pentru nave (două instalații de 5 MVA) – hub de încărcare pentru camioane terminale electrice – achiziția a 10 Electric Terminal Trucks.

De exemplu, 24 de porturi vor primi fonduri pentru a implementa alimentarea cu energie electrică la mal, pentru a ecologiza operațiunile portuare și pentru a investi în infrastructura de alimentare cu amoniac.

Aceste măsuri vor contribui la tranziția sectorului către combustibili regenerabili și cu emisii reduse de carbon, ceea ce reprezintă o prioritate susținută de recentul Plan de investiții în transportul durabil. Între timp, rețeaua de puncte de încărcare accesibile publicului de-a lungul TEN-T va crește cu peste 500 de locații odată cu introducerea unei noi infrastructuri de încărcare pentru camioane, inclusiv încărcătoare de megawați.

Facilitatea pentru infrastructura combustibililor alternativi (AFIF) este un motor cheie al eforturilor UE de a extinde infrastructura de aprovizionare cu combustibili alternativi în întreaga sa rețea transeuropeană de transport. Aceasta completează regulamentele ReFuelEU Aviation și FuelEU Maritime, care vizează decarbonizarea sectoarelor aviației și maritim. Din cauza epuizării fondurilor, a treia etapă de selecție va fi anulată.

Comisia Europeană va evalua acum potențialele refluxuri și va pregăti ulterior un nou program de lucru și o cerere de propuneri în lunile următoare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a prezentat într-o scrisoare statelor membre ale Uniunii Europene trei variante de finanțare pentru Ucraina, menționând că acestea pot fi, de asemenea, combinate, potrivit documentului consultat luni de Reuters, scrie Agerpres.

„Am identificat trei opțiuni principale, respectiv finanțarea sprijinului de către statele membre prin granturi, un împrumut cu acoperire limitată finanțat de împrumuturi ale Uniunii Europene pe piețele financiare, sau un împrumut cu acoperire limitată legat de soldul disponibil al activelor imobilizate” ale Rusiei, a afirmat șefa executivului european.

Ea a precizat în scrisoare că variantele „nu se exclud reciproc”, ci „pot fi combinate sau succesive”.

În cadrul ultimului summit, liderii UE au amânat luarea unei decizii privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării Ucrainei, în pofida apelului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a acționa rapid pentru ca Moscova să plătească pentru războiul său, cu Belgia blocând propunerea de a utiliza miliardele aflate în Bruxelles pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro destinat efortului de război al Ucrainei.

Belgia, unde se află majoritatea activelor respective, și-a exprimat îngrijorare cu privire la intenția respectivă.

Oficialii UE avertizează că refuzul Belgiei de a sprijini un împrumutul pentru Ucraina ar putea determina Fondul Monetar Internațional să blocheze sprijinul financiar pentru Kiev, ceea ce ar provoca o pierdere în lanț a încrederii în viabilitatea economică a țării afectate de război.

Șefii de stat sau de guvern din toate țările UE, cu excepția Ungariei, i-au cerut președintei von der Leyen să propună mai multe opțiuni.

Von der Leyen a atras atenția că „având în vedere urgența situației, complexitatea variabilă a opțiunilor și nevoia de a începe plățile în trimestrul al doilea din 2026, oricare opțiune selectată poate fi considerată tranzitorie și limitată în timp”.

De exemplu, fondurile nerambursabile din partea statelor membre și împrumuturile Uniunii pe piețele financiare „ar putea fi folosite ca soluții-punte” până la următorul buget pe termen lung al UE, care va intra în vigoare în 2028, putând constitui o garanție.

Ursula von der Leyen a insistat că este nevoie de o decizie rapidă, pentru a permite un acord privind finanțarea Ucrainei la următoarea reuniune a Consiliului European, în decembrie. 

Comisia Europeană estimează în previziunile economice de toamnă că PIB-ul real al României ar urma să înregistreze o creștere modestă, până la 0,7% în 2025, de la 0,9% în 2024, și până la 1,1% în 2026, întrucât „consolidarea fiscală necesară frânează consumul privat și public, care este, la rândul său, afectat de o creștere bruscă a inflației”.

Citiți și: Comisia Europeană estimează în previziunile de primăvară că România va înregistra în 2025 o creștere economică modestă, de 1,4%

Instituția europeană a prezentat previziunile economie de toamnă, în care face o radiografie generală, la nivel economiei europene, și o analiză națională, pentru fiecare țară.

Creștere modestă pe fondul unei consolidări fiscale semnificative 

Comisia Europeană arată că „incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, iar adoptarea pachetelor de consolidare fiscală în timpul verii va reduce și mai mult venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă”.

Instituția europeană preconizează că „o redresare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile robuste vor susține economia”.

În 2026, se așteaptă ca efectul deplin al măsurilor ample de consolidare fiscală, și anume înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și majorarea impozitelor, combinat cu inflația încă ridicată, să conducă la o ușoară contracție a consumului privat, precum și o scădere suplimentară a consumului public, arată raportul de țară.

Cu toate acestea, precizează Comisia Europeană, se așteaptă o accelerare semnificativă a formării brute de capital fix, pe fondul îmbunătățirii încrederii mediului de afaceri și al finalizării investițiilor în cadrul programului de refinanțare cu dobândă redusă (PNRR)”.

„Scăderea consumului privat ar trebui, de asemenea, să limiteze puternic creșterea importurilor, în timp ce exporturile vor continua tendința pozitivă, pe fondul încetinirii în continuare a creșterii salariilor, ceea ce va contribui pozitiv la creșterea exporturilor nete. În ansamblu, PIB-ul real ar trebui să crească cu 1,1 % în 2026. În 2027, se preconizează o scădere a inflației și o relaxare a politicii monetare, ceea ce va sprijini relansarea investițiilor private și a consumului. În pofida încheierii PNRR, formarea brută de capital fix ar trebui să se mențină la un nivel bun, România utilizând într-o mai mare măsură fondurile de coeziune. Per ansamblu, se preconizează că economia va crește cu 2,1 %. Se estimează că deficitul de cont curent va scădea treptat și va ajunge la 6 % din PIB în 2027. Riscurile la adresa previziunilor sunt orientate în sens descendent. O abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică. Punerea în aplicare integrală a tuturor investițiilor din PNRR rămâne o provocare, alături de incertitudinea privind comerțul internațional”, mai spune Comisia Europeană.

Inflația accelerează din nou în 2025 și 2026

După ce inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut la 5,8 % în 2024, creșterile de prețuri s-au accelerat în al treilea trimestru al anului 2025, constată Comisia Europeană, care arată și cauzele: eliminarea în iulie a plafonului pentru prețurile energiei electrice pentru gospodării, împreună cu creșterea TVA și a accizelor, a determinat o creștere a inflației IAPC la 8,6 % în septembrie.

„Se preconizează că inflația medie IAPC va crește la 6,7 % în 2025, înainte de a scădea sub 6 % în 2026, în conformitate cu consumul privat redus și efectele de bază puternic dezinflaționiste. Eliminarea plafonului pentru prețurile gazelor naturale în martie 2026 va încetini probabil procesul de dezinflație. În mod similar, intrarea în vigoare a ETS2, dacă nu va fi amânată, se preconizează că va alimenta presiunile inflaționiste în 2027 și va amâna revenirea inflației IAPC la nivelul țintei băncii centrale (2,5 +/-1 pp) până la sfârșitul anului”, apreciază Comisia Europeană.

Deficitul public va scădea treptat 

După ce a atins un nivel maxim de 9,3 % din PIB în 2024, în principal ca urmare a creșterii rapide a cheltuielilor, Comisia Europeană preconizează că deficitul public general al României va scădea cu peste 3 puncte procentuale, ajungând la 5,9 % din PIB în 2027.

„Această scădere reflectă adoptarea mai multor pachete de măsuri de consolidare fiscală începând cu sfârșitul anului 2024. În decembrie 2024, parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală, inclusiv înghețarea nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025 și măsuri generatoare de venituri în valoare de 0,3 % din PIB. În iulie 2025, parlamentul a adoptat măsuri suplimentare de consolidare fiscală, care includ creșteri semnificative ale veniturilor fiscale (creșterea cotelor de TVA, lărgirea bazei de contribuții la asigurările de sănătate, creșterea accizelor și o cotă mai mare a impozitului pe dividende) și prelungirea înghețării nominale a salariilor și pensiilor până în 2026. În septembrie, parlamentul a adoptat, de asemenea, o creștere a impozitării recurente a proprietăților rezidențiale și a taxelor de mediu”, mai arată instituția europeană.

Comisia Europeană estimează că „politica fiscală va fi restrictivă în 2025 și 2026, înainte de a deveni neutră în 2027”, în vreme ce „cheltuielile pentru apărare vor crește treptat de la 1,6 % din PIB în 2024 la 2,0 % din PIB în 2027”.

În ceea ce privește economia europeană, Comisia Europeană arată că creșterea economică din primele trei trimestre ale anului 2025 a depășit așteptările.

Deși performanța puternică a fost inițial determinată de o creștere bruscă a exporturilor în anticiparea majorării tarifelor, economia UE a continuat să crească în al treilea trimestru.

Privind în perspectivă, Bruxelles-ul preconizează că activitatea economică va continua să se extindă într-un ritm moderat pe parcursul perioadei de prognoză, în ciuda unui mediu extern dificil.

Prognoza de toamnă din acest an prevede o creștere a PIB-ului real cu 1,4 % în UE în 2025 și 2026, urcând la 1,5 % în 2027.

Comisia Europeană preconizează că zona euro va urma aceeași tendință, PIB-ul real urmând să crească cu 1,3 % în 2025, cu 1,2 % în 2026 și cu 1,4 % în 2027.

De asemenea, instituția europeană anticipează că inflația în zona euro va continua să scadă, ajungând la 2,1 % în 2025 și situându-se în jurul valorii de 2 % pe parcursul perioadei de prognoză.

În UE, inflația va rămâne ușor mai ridicată, scăzând la 2,2 % în 2027.