Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a participat joi, alături de premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu comisarul european pentru bugete, Piotr Serafin, desfășurată în contextul consultărilor privind viitorul buget al Uniunii Europene.

„Am susținut interesele României și am reiterat nevoia de fonduri europene mai accesibile, mai flexibile și adaptate realităților din teren. Guvernul României a insistat asupra continuării sprijinului pentru coeziune, agricultură, educație și dezvoltare locală”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

De asemenea, europarlamentarul a reamintit propunerea pe care a inclus-o în raportul său privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență: prelungirea perioadei de implementare pentru proiectele mature, „astfel încât investițiile importante începute să nu fie pierdute”.

„România trebuie să aibă un cuvânt greu de spus în construcția noului buget european. Continuăm să lucrăm, ferm și profesionist, pentru ca fiecare euro din bugetul comun să aibă un impact pozitiv în viața oamenilor”, a subliniat Negrescu.

Citiți și:

Comisarul european pentru buget Piotr Serafin, vizită în România pentru consultări privind viitorul buget pe termen lung al UE

Premierul Ciolacu i-a transmis comisarului european pentru buget că România va avea un rol activ în negocierile bugetului UE post-2027, cu accent pe coeziune și agricultură

La întrevederea cu delegația condusă de comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că România va avea un rol activ și constructiv în consultările pentru viitorul Cadru Financiar Multianual post-2027, astfel încât acesta să se materializeze într-o propunere echilibrată, capabilă să răspundă obiectivelor Uniunii Europene și noilor realități politice, economice și de securitate.

„Pentru România, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună prezintă un interes major și în viitorul Cadru Financiar Multianual. Cele două politici sunt și trebuie să rămână instrumente puternice pentru reducerea inegalităților între regiuni, comunități și oameni, pentru stimularea convergenței și creșterea competitivității economiilor noastre”, a subliniat prim-ministrul Marcel Ciolacu în cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria, potrivit unui comunicat remis de Guvern.

Raportul privind prioritățile Parlamentului European referitoare la viitorul Buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan în calitate de negociator-șef al Parlamentului, a fost votat miercuri cu largă majoritate în Comisia pentru bugete a instituției legislative europene, cu aproximativ două treimi din voturi, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Raportul votat astăzi solicită o creștere adecvată a bugetului multianual al Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare 2028–2034. Pentru perioada actuală, 2021–2027, acesta însumează 1,3 trilioane de euro. Creșterea este necesară pentru a acoperi noile priorități ale Uniunii Europene, precum apărarea și întărirea economiei, fără a afecta însă prioritățile tradiționale, precum agricultura și coeziunea”, a declarat Mureșan

Europarlamentarul român a evocat contextul geopolitic actual, cu Federația Rusă tot mai agresivă la granițele noastre și cu Statele Unite ale Americii retrăgându-se din rolul de principal partener de securitate, subliniind este clar că trebuie să facem mai mult pentru a ne proteja cetățenii.

Potrivit lui Mureșan, pentru Uniunea Europeană, bugetul multianual a fost și rămâne cel mai bun instrument pentru a gestiona împreună provocările cu care se confruntă

“Agricultura și coeziunea vor rămâne, însă, și ele priorități în viitorul Buget. Sunt domeniile din care România primește cea mai mare parte a fondurilor europene și trebuie finanțate în continuare în mod adecvat”, a mai spus europarlamentarul român.

Astfel, pentru a acoperi atât noile, cât și vechile priorități, Mureșan susține o creștere a bugetului.

“Pentru a acoperi această creștere, este necesar să adoptăm noi resurse proprii ale Uniunii Europene care să asigure transparentizarea și sustenabilitatea surselor de venit. Noul pachet de resurse proprii trebuie să fie unul echitabil pentru toate țările, regiunile și sectoarele economice ale Uniunii Europene”, a declarat Siegfried Mureșan.

“În raportul votat astăzi, respingem, totodată, propunerea Comisiei Europene ca toate fondurile din viitorul cadru financiar să fie alocate prin intermediul unui plan național dedicat fiecărui stat membru. Considerăm că domenii-cheie, precum cercetarea, bursele Erasmus+ sau agricultura, trebuie să aibă programe dedicate de implementare la nivel european pentru a garanta o finanțare adecvată. Sprijinirea Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană este, de asemenea, inclusă pe lista de priorități ale Parlamentului European pentru viitorul buget”, a completat eurodeputatul Siegfried Mureșan.

După votul din Comisia pentru bugete, raportul eurodeputatului Siegfried Mureșan privind prioritățile pentru Bugetul Uniunii Europene va fi adoptat în plenul Parlamentului European în luna mai, înainte ca Comisia Europeană să publice proiectul de buget multianual, în luna iulie.

Eurodeputatul Dan Motreanu, alături de mai mulți europarlamentari, a solicitat Comisiei Europene elaborarea unei strategii europene cuprinzătoare pentru alimentele și furajele pe bază de plante.

„Încurajăm Comisia să prezinte cât mai repede strategia pe care a anunțat-o privind proteinele pentru alimente și furaje”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Acesta a precizat că sprijinirea producției de alimente pe bază de plante completează agricultura tradițională și nu se află în opoziție cu aceasta.

„Pentru a ne asigura că suntem aprovizionați cu destule alimente și să fim mai puțin dependenți de alte țări, este important să ne diversificăm sursele de proteine. În prezent, sistemul nostru alimentar se bazează foarte mult pe importurile de furaje bogate în proteine, așa că trebuie să găsim și alte variante, mai ales din surse europene”, a adăugat Dan Motreanu.

Potrivit eurodeputatului, un exemplu bun care poate fi urmat este Strategia Națională a Danemarcei pentru alimentele pe bază de plante.

„Acest program, sprijinit prin fonduri dedicate și intervenții bine gândite, de la cursuri specializate pentru bucătari la stimulente pentru agricultori, arată cum o politică publică coerentă poate încuraja inovația și dezvoltarea durabilă”, a spus el.

În final, Dan Motreanu a subliniat faptul că sprijinirea acestui sector nu doar că va răspunde cererii tot mai mari din partea consumatorilor și va susține obiectivele de mediu, dar va întări și autonomia noastră strategică, va încuraja inovația în domeniul alimentar și va păstra libertatea de alegere a consumatorilor europeni.