Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, marți, că nu există nicio “chestiune” care să arate că Statele Unite ar fi luat o decizie legată de o dezangajare pe flancul estic, precizările șefului statului fiind făcute după ce presa americană a relatat că Pentagonul ia în calcul retragerea a 10.000 de soldați din Europa de Est, cu precădere din Polonia și din România.
“Nu există nicio discuție și nicio informație oficială care să confirme ceea ce spuneți și am discutat cu domnul ministru al Apărării, Tîlvăr, să comunice oficial o poziție a Ministerului Apărării legată de acest aspect. De asemenea, vă pot informa că în discuția pe care secretarul de stat Rubio a avut-o cu miniștrii de Externe la ultima reuniune a fost reafirmat angajamentul SUA de a continua toate proiectele care sunt pe NATO și, deci, nu există nicio chestiune care să arate că SUA ar fi luat o decizie legată de o dezangajare pe flancul de est”, a Ilie Bolojan, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni.
Întrebat ce strategie are România pentru a se asigura că SUA nu își vor schimba postura militară în zona flancului estic și pe teritoriul României, președintele Bolojan a precizat că România este un partener care și-a dovedit seriozitatea și este într-o zonă strategică.
“România a fost un partener serios în toți acești ani, a investit sume importante și investește în continuare în industria de apărare, în bazele militare, gândiți-vă, la Mihai Kogălniceanu va fi cea mai mare bază militară din această parte de Europa, și este deci un partener care și-a dovedit seriozitatea, este într-o zonă strategică, iar această bază militară nu doar că este pe teritoriul României, așa și este, ci este o bază care acoperă toată zona până în Orientul Mijlociu, și deci toate datele pe care le avem legate de aceste aspecte confirmă ceea ce v-am spus“, a punctat șeful interimar al statului, într-un răspuns la întrebarea CaleaEuropeană.ro.
Ulterior, Ministerul Apărării Naționale a precizat că “România nu a primit, până la acest moment, nicio informare oficială din partea Statelor Unite” privind “o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia”, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Ca atare, MApN a subliniat că nu poate formula o poziție oficială ca răspuns la informații bazate pe surse de presă.
În context, Ministerul Apărării Naționale precizează că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică.
Toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru – inclusiv cele care reglementează prezența militară a SUA în România – sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional.
Parteneriatul nostru cu SUA se bazează pe transparență, consultare și bună credință, iar orice decizie majoră privind postura militară aliată se ia în spiritul cooperării și al atașamentului față de valorile promovate de Tratatul de la Washington.
Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată.
Modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție a Guvernului României de peste 2,5 miliarde de euro, va transforma această locație într-un hub strategic pentru NATO în regiune, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați.Investiția României este structurată pe 20 de ani, cu aplicare în patru etape.
Exercițiile militare comune, precum “Sea Shield 25”, aflat în desfășurare în Marea Neagră și pe teritoriul României, exercițiu la care participă și SUA cu echipamente de supraveghere aeriană și ofițeri de stat major, reprezintă un exemplu al cooperării extinse a României cu aliații. De altfel, în acest an sunt planificate mai multe exerciții pe teritoriul României la care participă militari americani, cel mai important fiind SABER GUARDIAN 25 – planificat de USEUCOM.
Prezența forțelor americane pe teritoriul României, susținută de investițiile semnificative în infrastructura de apărare, întărește securitatea regională și descurajează amenințările externe.
În acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA.
În același timp, planurile regionale de apărare sunt implementate conform planificării NATO, iar România, în calitate de națiune-gazdă, continuă să implementeze obligațiile asumate.
România a fost una dintre primele țări aliate care și-au ridicat bugetul pentru apărare peste nivelul de 2% din PIB, depășind constant și angajamentul de a investi minimum 20% din alocări pentru înzestrarea cu tehnologie modernă, ceea ce demonstrează poziția noastră fermă de a ne asuma responsabilități de securitate din ce în ce mai importante.
Ministerul Apărării Naționale va continua susținerea importanței relației transatlantice și a parteneriatului strategic cu Statele Unite și va rămâne dedicat întăririi cooperării în domeniul apărării și securității, în care cele două părți au înregistrat succese care au contribuit în mod direct la consolidarea apărării colective și la promovarea valorilor democratice în regiune.
