COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Published
11 months agoon
By
REDACTIA
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, a Régiók Bizottsága (RB) jelentéstevője “A biológiai sokféleség védelme és a nagyragadozókkal való együttélés Európában – kihívások és lehetőségek a helyi és regionális önkormányzatok számára” című véleménytervezet kapcsán többek között támogatja, hogy az európai jogalkotás keretében jogsértési eljárást vezessenek be azon országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a terményekben okozott károk megtérítését.
A Hargita Megye Tanácsa és a Régiók Bizottsága által március 8-án Csíkszeredában szervezett helyi párbeszéd során Borboly Csaba arról beszélt, hogy a nagyragadozókkal kapcsolatos európai politika érdekében meg kell erősíteni az uniós fellépést, hangsúlyozva a nagyragadozókkal való harmonikus együttélés kérdésének transznacionális jellegét, kiemelve, hogy európai, nemzeti, regionális és helyi szintű erőfeszítésekre van szükség a haszonállatok, az emberek és a nagytestű ragadozók fenntartható és biztonságos együttélésének menedzsmentje érdekében.
Borboly hangsúlyozta, hogy az európai intézményekkel folytatott párbeszéd elengedhetetlen ahhoz, hogy ezeket az aggodalmakat az európai döntéshozatali szinten is érvényesíteni lehessen. Elmondta, hogy az Európai Bizottsággal és az Európai Parlamenttel folyó tárgyalások mellett a regionális és helyi hatóságokat is aktívan be kell vonni a konkrét megoldások kidolgozásának folyamatába. Hangsúlyozta továbbá, az ezeket a kezdeményezéseket felkaroló politikusok támogatásának fontosságát, és kiemelte, hogy Hargita megyében regionális szintű platformot kívánnak létrehozni a konkrét megoldások kidolgozására.
“A jelentéssel állandó tárgyalásokban vagyunk az Európai Bizottság képviselőivel, itt elsősorban a Környezetvédelmi Főigazgatóságra gondolok, ahol van egy biodiverzitással foglalkozó osztály, és ezen kívül az Európai Parlament felé próbáljuk érvekkel alátámasztani a minket támogató parlamenti képviselők munkáját, itthon pedig azt szeretnénk elérni, hogy az új nagyragadozók európai platformja során regionális szinten, Hargita megyében hozzunk létre egyet, ahol szövegszerűen pontos megoldásokat tudunk kidolgozni. Reméljük, hogy a kormány és a parlament is figyelembe veszi ezeket a dolgokat, ezzel párhuzamosan több elemzés és tanulmány is készül arról, hogy mi nem működik, hogyan lehetne javítani a dolgokon, és ezeket próbáljuk szövegszerűen megfogalmazni a jogszabályok szintjén a változások irányába. Aztán megyünk tovább az Európai Unió szintjére, ahol lehetőségünk van arra, hogy amikor a döntéshozatal előkészítő vitái vannak, akkor a jelentést előterjeszthetjük, majd az Európai Nagy Platform ülésein és több közpolitikai vitán is rendszeresen előadhatjuk. Most nyáron jön Magyarország uniós elnöksége, és ha a magyar elnökség elég fontosnak tartja a kérdést ahhoz, hogy napirendre tűzzék, akkor valószínűleg jobb eredményeket fogunk elérni. Ezeken az irányvonalakon tudunk haladni” – mondta Hargita Megye Tanácsának elnöke, az RB jelentéstevője.
Kiemelte továbbá, hogy európai szinten koherensebb és végrehajthatóbb megközelítésre van szükség a biológiai sokféleség megőrzésére és az élőhelyek védelmére vonatkozó jogszabályok betartása érdekében. Hangsúlyozta, hogy a nemzetközi jogszabályok végrehajtási eszközeinek hiánya megnehezíti e szabályok végrehajtását és betartását, és hangsúlyozta, hogy hatékony módszereket kell találni a kötelezettségeiket nem teljesítő tagállamok ellenőrzésére és szankcionálására.
“Mint mondtam, sok szinten haladunk előre, és eddig sok mindent meg tudtunk oldani itthon, helyben egyeseknél politikai döntések és szabályozások is voltak segítségünkre, másoknál nem. Nem látom azt az utat – hogy ha nem tennénk semmit, mi történne -, mi megyünk előre. Ami változott az előző jelentéshez képest, hogy beemeltünk egy olyan rendelkezést, hogy nincs rendben, ha egy tagállam nem veszi komolyan az állampolgárok problémáit. És van egy új elem ebben a jelentésben, hogy megnézzük, kapunk-e támogatást Brüsszeltől, hogy jogsértési eljárást indítsunk azokkal az államokkal szemben, amelyek nem veszik komolyan a kártérítést és az egész probléma megoldását. Mert sok miniszterrel dolgoztam itt együtt, akik mind jó szándékúak voltak, de valahogy a parlamentben, itt-ott, az Akadémia lépcsőjén elakadtak bizonyos dolgok, nem mind, de néhány, és azt látjuk, hogy ha a hulladékgazdálkodásra van egy kötelezettségszegési eljárás, és mindenki a megfelelő álláspontot képviseli, akkor a polgármestereket megbüntetik olyan dolgokért, amit nem tettek meg, vagy olyan hulladéklerakókért, amelyek nem tudom, mióta nem voltak ott, ha a levegőre és a vízre van egy kötelezettségszegési eljárás, akkor erre a kérdésre is szükség van erre a kötelezettségszegési eljárásra. Úgy gondolom, hogy itt nem teljes a nemzetközi jogalkotási rendszer, nincs kényszerítő ereje. Vannak eszközeink arra, hogy mit és hogyan védjük – a védett fajok esetében, de a 14. és 16. cikkely, az élőhelyek megőrzése, az emberi élet és az emberi egészség elsőbbségének betartása tekintetében nincsenek eszközeink. Ezért mondom, hogy most európai parlamenti választások is vannak, és ezért akartam ezt a vitát megtartani, és remélem, hogy az RMDSZ két európai parlamenti képviselője felkarolja ezt a kérdést” – magyarázta Borboly Csaba.
Végezetül Borboly reményét fejezte ki, hogy a folyamatos európai szintű erőfeszítések és a helyi és regionális érdekeltek aktív bevonása megfelelő megoldásokhoz vezet az emberek, a háziállatok és a nagyragadozók harmonikus együttélésének összetett problémájára, hozzájárulva ezzel a biológiai sokféleség megőrzéséhez és a helyi közösségek érdekeinek védelméhez.
”A malmok lassan dolgoznak a probléma megoldásán. Reméljük, hogy a Környezetvédelmi Minisztérium és Brüsszel bátrabb lesz ebben a kérdésben. Jelenleg nem látok jobb megoldást erre, csak együtt kell dolgozni, adatokat gyűjteni, mert úgy látom, leegyszerűsíti a dolgokat, a “lőni vagy nem lőni -kérdéskör; ha itt maradunk, minden elakad. Ha megint leegyszerűsítjük a dolgokat a védett-védtelen státuszra, megint elakadnak a dolgok. Számos olyan dolog van, amit az emberek nem tudnak, mert nincsenek adataink. Tudjuk, hogy hány madár van európai szinten, de nem tudjuk, hogy hány medve, és sorolhatnánk a többi dolgot, a kompenzációt stb. 2028-ban kezdődik az új finanszírozási időszak uniós szinten, rengeteg lehetőség lesz, de akkor már nincs értelme külön pénzért menni a nagyragadozókra, mert késő. Most készül a megoldás, és ezeken a rendezvényeken, amelyeken részt veszünk, azt látom, hogy sok lúd disznót győz és valahogy az Európai Unióban is érvényesíteni kell a véleményünket” – zárta a Hargita Megyei Tanács elnöke és az RB előadója.
A Csíkszeredában, megrendezett “A biológiai sokféleség védelme és a nagyragadozókkal való együttélés Európában – kihívások és lehetőségek a helyi és regionális hatóságok számára” című rendezvényen számos előadó vett részt, akik a biológiai sokféleség megőrzésével és a nagyragadozókkal kapcsolatos különböző témákkal foglalkoztak.
A helyi párbeszéd első részében az európai perspektívákról volt szó, olyan fontos személyek előadásával és vitájával, mint Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, Csák László szakértő és Robert Zeman, a Régiók Európai Bizottságának képviselője. További neves résztvevők jelentkeztek be videóüzenettel, mint Herbert Dorfmann európai parlamenti képviselő és Dr. Heltai Miklós, a MATE Vadgazdálkodási Intézet igazgatója.
A helyi párbeszéd második része a romániai és Hargita megyei helyzetre összpontosított, olyan tisztviselők előadásával, mint Gabriel Oltean miniszteri tanácsadó, valamint olyan szakemberek, mint Dr. Szép Róbert, a Vadgazdálkodási és Hegyvidéki Erőforrások Kutatási és Fejlesztési Intézet munkatársa. A civil társadalom nézőpontjai is helyet kaptak, amelyet Miklós Levente és Hadnagy Lehel képviseltek.
A párbeszéd során videóüzenetet küldött Dr. Ovidiu Ionescu professzor és Dr. Valeria Salvatore, akik fontos hozzájárulásokat tettek a Hargita megyei regionális platform bemutatásához.
A Dan Cărbunaru újságíró által moderált esemény célja az volt, hogy a helyi és regionális hatóságok, tudományos szakértők és más érdekelt felek megosszák egymással a biológiai sokféleség megőrzésével és a nagyragadozókkal való együttéléssel kapcsolatos tapasztalataikat és ötleteiket, figyelembe véve a romániai jogszabályi környezetet. A szakmai előadások és a networking eredményeként a résztvevők jobban megértették az aktuális kihívásokat és a lehetséges megoldásokat, valamint új kapcsolatokat teremtettek és eszmecserét folytattak egymással.
You may like
Hargita Megye Tanácsa és a Régiók Európai Bizottsága helyi párbeszédet szervez a biológiai sokféleség védelméről és a nagyragadozókkal való együttélésről Európában (ÉLŐ, március 8., 09.00)
Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, a fost ales coordonator politic al Comisiei SEDEC, cea mai mare fracțiune a Comitetului Regiunilor
Borboly Csaba, în cadrul conferinței „Brain Drain: A one way ticket”, organizată la Bruxelles: Baza dezvoltării economice și sociale este o bine elaborată politică de tineret
COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR
Primarul Orașului Cugir, Adrian Teban: Implicarea cetățenească în modelarea politicii de coeziune, esențială
Published
2 months agoon
December 12, 2024By
Diana Zaim
Președintele Asociației Orașelor din România, Adrian Teban, a participat astăzi, 12 decembrie, la reuniunea anuală comună a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European și Comitetul European al Regiunilor (CoR) privind „Viitorul politicii de coeziune după 2027 în următorul Cadru Financiar Multianual”. În cadrul intervenției sale, primarul Orașului Cugir a subliniat importanța implicării cetățenești în conturarea politcii de coeziune.
„Știm cu toții că politica de coeziune este principalul motor pentru dezvoltarea orașelor din partea de Est a Europei. În calitate de președinte al AOR, reprezentând 100 de orașe, transmit mesajul prin care solicităm să fim ascultați mai mult, să avem o abordare bazată pe teritoriu pentru aceste orașe. Trebuie să avem o abordare diferită față de orașele mari și mijlocii. Nu este nevoie de coeziune doar între regiuni, ci și în interiorul fiecărei regiuni europene. Acum trebuie să luăm măsuri, să punem lucrurile în practică. Oamenii au așteptări de la noi și este nevoie de fapte și nu doar vorbe. Este foarte bine să avem țeluri ambițioase la nivel european, dar trebuie să fim atenți și să avem participare cetățenească. Altfel, vedem ce s-a întâmplat în România”, a precizat Adrian Teban în declarația sa.
Mai multe informații despre politica de coeziune, regăsiți aici.
COMISIA EUROPEANA
Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică, subliniază vicepreședintele executiv Raffaele Fitto: Sprijinul regiunilor va fi crucial
Published
2 months agoon
December 12, 2024By
Teodora Ion
Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică, iar sprijinul regiunilor în următorii cinci ani va fi crucial, a subliniat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, în cadrul reuniunii anuale comune a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European și a Comitetului European al Regiunilor (CoR).
În intervenția sa, Fitto, a punctat cât de importantă este colaborarea dintre Bruxelles și autoritățile locale, amintind de experiența politică care i-a permis să își creeze o imagine de ansamblu cu privire la acest aspect.
”Vom lucra foarte mult împreună pentru următorii cinci ani pentru a găsi cele mai bune soluții pentru ca politica de coeziune să fie o plusvaloare pentru cetățenii noștri. După cum știți, eu am făcut parte și din Comisia REGI trei mandate la rând și din CoR și am fost președinte al COTER (n.r. Comisia pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE). În timpul anilor respectivi îmi amintesc că am fost raportor pentru avizul privind guvernanța și simplificarea fondurilor structurale după 2006. Acum, aproape la 20 de ani mai târziu, acest subiect încă e pertinent. În timpul acestei călătorii politice am fost primar, consilier regional și președinte al regiunii mele ceea cea a făcut să pot participa ca membru în CoR. Știu care este rolul și importanța jucătorilor din politica de coeziune și știu care este rolul regiunilor și al autorităților regionale aici”, a arătat Fitto în dezbaterea intitulată ”Viitorul politicii de coeziune după 2027 în următorul Cadru Financiar Multianual”.
El a dat asigurări că regiunile, orașele și cetățenii europeni vor fi în centrul inițiativelor privind politica de coeziune, o politică ce, pentru prima dată, este gestionată de un vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, fapt ce arată importanța acesteia pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare între regiunile europene pentru o Europă prosperă de care să se bucure fiecare cetățean al UE, indiferent de țara din care provine.
”Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică. Este pentru prima dată când astfel de reforme vor fi considerate, ca și agricultura, turismul, pescuitul și economia albastră cu aceeași semnificație. În următorii cinci ani, sprijinul dumneavoastră va fi crucial pentru că vom lucra împreună la o politică de coeziune care se gândește la viitor, care să fie rezilientă. Știu ce răspundere avem în eforturile noastre comune și am ascultat îngrijorările. Sunt gata să contribui cu experiența mea în așa fel încât lucrurile să poată să funcționeze. Să sperăm că vom accelera implementarea programelor în curs și că vom continua astfel să elaborăm noi politici”, a completat Raffaele Fitto.
”Politica de coeziune trebuie să aibă același rol în viitorul Cadru Financiar Multianual și să fie bine finanțară și trebuie să corespundă mai mult priorităților UE, păstrând prioritățile principale la fața locului cu guvernanța laterală”, a completat oficialul UE în fața reprezentanților locali și regionali.
Din 1988, UE funcționează pe baza unor bugete pe termen lung numite cadre financiare multianuale (CFM), potrivit unor clarificări ale Consiliului.
Bugetele pe termen lung oferă un cadru stabil, cu limite globale de cheltuieli pentru:
- a alinia cheltuielile la prioritățile politice ale UE
- a crește previzibilitatea finanțelor UE pentru cofinanțatori și beneficiari
- a asigura disciplina bugetară
- a facilita adoptarea bugetului anual al UE
În prezent, CFM acoperă o perioadă de șapte ani.
Acesta stabilește limite („plafoane”) pentru cheltuielile anuale ale UE în ceea ce privește:
- totalul angajamentelor dintr-un anumit an
- totalul plăților dintr-un anumit an
- angajamentele și plățile din fiecare domeniu de cheltuieli al UE („rubrici”)
Negocierile privind bugetul pe termen lung al UE demarează cu câțiva ani înainte de începerea perioadei acoperite de noul buget. Procesul formal începe cu prezentarea de către Comisia Europeană a așa-numitului pachet privind cadrul financiar multianual.
Pachetul include în special:
- un regulament privind cadrul financiar multianual, care stabilește limitele cheltuielilor UE
- o decizie privind resursele proprii, care definește sursele veniturilor UE
Consiliul Afaceri Generale este responsabil de lucrările referitoare la pachetul privind CFM și pregătește așa-numitul cadru de negociere.
Proiectul de cadru de negociere reunește acele elemente care sunt cele mai susceptibile de a necesita stabilirea priorităților și a direcției politice din partea liderilor UE. Scopul este de a facilita pregătirea proiectului de concluzii ale Consiliului European privind CFM, prezentat de președintele Consiliului European.
În cadrul Consiliului European, liderii UE oferă orientări politice cu privire la principalele caracteristici ale bugetului pe termen lung. Aceste orientări îi permit Consiliului să își stabilească poziția.
Regulamentul privind CFM se adoptă în cadrul unei proceduri legislative speciale:
- pentru obținerea unui acord în cadrul Consiliului este necesară unanimitatea
- pentru încheierea procesului decizional este necesară aprobarea Parlamentului European
- în practică, Parlamentul poate aproba sau respinge poziția Consiliului, însă nu poate formula amendamente
Decizia privind resursele proprii necesită:
- un acord unanim pentru adoptarea în cadrul Consiliului
- avizul Parlamentului
- ratificarea de către fiecare stat membru în conformitate cu normele sale constituționale înainte de intrarea în vigoar
COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR
Eurodeputatul Dragoș Benea: Este nevoie să ajustăm politica de coeziune la noile realități și provocări, astfel încât să fie accesibilă pentru fiecare stat membru, regiune sau oraș
Published
2 months agoon
December 12, 2024By
Andreea Radu
Este nevoie să ajustăm politica de coeziune la noile realități și provocări, astfel încât să fie mai accesibilă fiecărui stat membru, regiune sau oraș, a declarat Adrian-Dragoş Benea (S&D), la reuniunea anuală comună a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European și Comitetul European al Regiunilor (CoR).
„Astăzi, când discutăm despre viitorul politicei de coeziune dincolo de 2027, ne aflăm într-un moment crucial pentru dezvoltarea regională europeană, mai ales în contextul apropierii unei noi runde de negocieri bugetare. Aceste discuții ne vor ghida în a modela nu doar politica de coeziune, ci însă și structura viitorului Uniunii noastre”, a spus Dragoș Benea, membru în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI).
În eforturile comune de a contura foaia de parcurs a viitoarei politici de coeziune, REGI se ghidează după trei întrebări simple, dar esențiale: „Ce ne dorim? De ce ne dorim? Și cum putem transforma în realitate ceea ce ne dorim?”
„La prima întrebare, cred că putem fi cu toții de acord că avem nevoie de o politică de coeziune post-2027 bine finanțată, cu un buget solid, o politică modernă, eficientă și rezilientă. De ce ne dorim aceste lucruri? Experiența acumulată ne-a oferit lecții valoroase care nu pot fi nici ignorate și nici transformate în experimente care să pericriteze tot ceea ce am construit în ultimele trei decenii. Trebuie să evaluăm cu obiectivitate aspectele care nu au funcționat, conform așteptărilor, și să perfecționăm procesele, păstrând însă fundamentele care s-au dovedit eficiente”, a explicat Benea.
Mai mult, el a menționat că Uniunea Europeană trebuue să actualizeze politica la noile realități și provocări, astfel încât să fie mai accesibilă fiecărui stat, membru, regiune sau oraș.
„Doar așa, fiecare cetățean va putea trăi într-o Europă mai inteligentă, mai competitivă, mai rezilientă, mai socială, mai incluzivă și mai conectată. Știind ce și de ce ne dorim, ajungem la ultima întrebare. Cum putem obține rezultatele pe care le dorim? Obținerea rezultatelor dorite necesită colaborarea și consultarea strânsă cu toți actorii implicați, precum și adoptarea unei abordări mai orientate spre loc și oameni, respingând astfel soluțiile de tipul model pentru toți. În același timp, este esențială stabilirea de obiective clare, atât generale cât și specifice, în baza cărora să fie dezvoltate acțiuni concrete”, a mai spus acesta.
În opinia lui Dragoș Benea, REGI trebuie să se asigure că noua abordare pentru viitorul buget al Uniunii Europene nu va conduce la slăbirea instrumentelor politice de coeziune și nici la o centralizare excesivă,„ cum ar fi reducerea celor 530 de programe operaționale actuale la doar 27 de planuri naționale”.
„Mai mult decât atât, asigurarea unui buget adecvat pentru politica de coeziune nu este doar o aspirație, ci o necesitate stringentă. Fără resurse financiare suficiente, această politică nu poate sprijini în mod eficient regiunile și orașele în abordarea provocărilor actuale și viitoare, cum ar fi criza locuințelor”, a adăugat eurodeputatul.
În finalul intervenției sale, Dragoș Benea a subliniat că, în fața acestei provocări, politica de coeziune nu poate rămâne un simplu observator, ci trebuie să devină pilonul central al unei strategii europene integrate pentru locuință și să aibă capacitatea și instrumentele necesare pentru a susține și consolida investițiile specifice din domeniul locuințelor.
„Este crucial să consolidăm sprijinul pentru adaptarea la schimbările climatice și reziliență teritorială, fără a compromite obiectivele pe termen lung ale politice de coeziune. În final, dar nu în ultimul rând, este esențial să anticipăm impactul potențial al extinderei Uniunii Europene asupra politicii de coeziune. Mai mult ca niciodată trebuie să aducem politica de coeziune mai aproape și mai pe înțelesul fiecărui cetățean european. Să nu uităm că este un instrument structural și de investiții pe termen lung”, a conchis Dragoș Benea.
Mai multe informații despre politica de coeziune, regăsiți aici.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ungaria ar putea urma exemplul SUA de a părăsi Organizația Mondială a Sănătății: „Cu siguranță merită luat în considerare”, anunță biroul premierului Viktor Orban

Trump reiterează că Fâșia Gaza va fi predată de Israel Statelor Unite, dar exclude prezența trupelor americane la fața locului

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Kalla Kallas, laureata premiului ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München pentru mobilizarea sprijinului pentru Ucraina după invazia Rusiei

Franța livrează Ucrainei primul lot de avioane de luptă Mirage 2000-5

ICI București a participat la reuniunea de lansare a proiectului IAMI, care își propune să transforme modul în care sunt identificate și gestionate entitățile în domeniul securității, intelligence-ului și investigațiilor

39 de proiecte inovatoare din UE, două din România, beneficiază de sprijin financiar de 422 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

Comisia Europeană solicită platformei Shein să furnizeze informații referitoare la produsele ilegale și la sistemul său de recomandare

Guvernul adoptă mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și productivitatea muncii. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR

Misiunea FMI în România. Barna: Am reafirmat angajamentul de a reduce deficitul bugetar și de a crea un stat mai suplu în următorii 7 ani

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu
Trending
- EDITORIALE1 week ago
Dan Cărbunaru: România mică și marea dezbinare
- U.E.7 days ago
Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
- SUA1 week ago
Kaja Kallas a convenit cu Marco Rubio să mențină “presiune maximă” asupra Rusiei pentru “o pace justă și de durată în Ucraina” și să întărească cooperarea UE-SUA privind provocările ridicate de China
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe
- CONSILIUL EUROPEAN7 days ago
Liderii europeni se întrunesc într-un summit al apărării UE – NATO – Regatul Unit: Klaus Iohannis va pleda pentru o responsabilitate crescută a UE în domeniul apărării