Connect with us

U.E.

Boris Johnson, principal candidat la succesiunea Theresei May în funcția de premier, anunță că va refuza să achite „factura” Brexit-ului până când UE nu va oferi un acord mai favorabil

Published

on

Fostul ministru britanic de externe Boris Johnson, principal candidat la succesiunea Theresei May în funcția de prim-ministru, a asigurat că va refuza să achite ”factura de divorț” a Marii Britanii către Uniunea Europeană, în valoare de 39 de miliarde de lire sterline, dacă aceasta din urmă nu va accepta condiţii mai bune privind retragerea britanică, relatează duminică DPA şi AFP, citate de Agerpres.

Candidatul la funcția de prim-ministru a prezentat într-un interviu pentru Sunday Times, citat de Politico Europe, planul sau privind Brexit-ul, care cuprinde: achitarea ”facturii de divorț” doar după ce Uniunea Europeană va accepta condiții mai bune pentru Marea Britanie, eliminarea mecanismului de backstop privind Irlanda de Nord, schimbarea echipei de negociere a Brexit-ului, astfel încât miniștrii de cabinet să fie responsabili, garantarea drepturilor celor 3.2 milioane de cetățeni europeni care trăiesc în Regatul Unit și accelerarea pregătirilor pentru un Brexit fără acord.

”Prietenii şi partenerii noştri trebuie să înţeleagă că banii vor fi păstraţi până când vom avea mai multă claritate cu privire la drumul pe care să mergem. Într-un acord bun, banii sunt un solvent excelent şi un foarte bun lubrifiant”, a explicat Boris Johnson.

Se pare vă fostul ministru de Externe are o poziție în același ton cu președintele american, Donald Trump, cel care spunea despre Johnson înainte de vizita în Marea Britanie că ar fi un ”excelent” premier.

Trebuie menționat totuși că Bruxelles-ul a repetat în mai multe rânduri că acordul de retrage a Regatului Unit din Uniunea Europeană, stabilit de Theresa May în luna noiembrie a anului trecut cu negociatorii europeni, respins deja de trei ori de Camera Comunelor, nu este subiectul unei renegocieri.

Theresa May a demisionat oficial vineri, 7 iunie, din funcţia de lider al Partidului Conservator şi, implicit, din cea de prim-ministru, ca urmare a eşecului ei de a convinge Camera Comunelor să accepte acordul privind Brexitul pe care l-a convenit cu Bruxelles-ul, ceea ce a condus la amânarea retragerii Regatului Unit din UE până pe 31 octombrie. Ea va rămâne în funcţie până la alegerea succesorului său, aşteptată în a doua parte a lunii iulie.  

Până vineri, 11 politicieni conservatori au anunţat că intră în cursa pentru succesiunea Theresei May. Candidaturile urmează a fi înregistrate formal luni, iar fiecare candidat trebuie să fie deputat conservator şi are nevoie de sprijinul a cel puţin alţi opt deputaţi conservatori.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu solicită Parlamentului European să dezbată ”cu prioritate” problemele UE: Mă refer la abordarea unor state membre noi care întârzie adoptarea monedei euro, deși Tratatul de Aderare le obligă

Published

on

Eurodeputatul Traian Băsescu a solicitat marți, în plenul Parlamentului European, ca europarlamentarii să dezbată ”cu prioritate” problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, enumerând migrația, lipsa de coeziune între statele membre în relațiile cu SUA, China și Rusia sau viabilitatea înființării unei armate europene.

”Am abordat situația din Kashmir, atenționând în principal despre încălcarea drepturilor omului, despre violență stradală și despre riscul unei război nuclear între Pakistan și India, care își dispută teritorii. Apoi, am constatat faptul că, în această sesiune, temele principale au fost situația din Hong Kong, incendiile din pădurile amazoniene, situația din Burkina Faso, din Columbia și Kashmir, însă nicio dezbatere nu a fost legată de problemele interne ale Uniunii Europene”, a scris Băsescu, pe pagina sa de Facebook, referitor la discursul pe care l-a susținut în plen.

Problemele enumerate de fostul președinte al României și actual vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe în Parlamentul European au fost: Securitatea și inviolabilitatea frontierelor Uniunii Europene; Migrația ilegală; Riscuri de atacuri teroriste pe teritoriul UE; Lipsa de coeziune între statele membre în relațiile cu SUA, China și Federația Rusă, lucru care vulnerabilizează UE în relația cu aceste state; Atitudinea unor noi state membre ale UE, care, deliberat, întârzie procesul de integrare în zona euro, încălcând Tratatul de Aderare; Viabilitatea înființării unei Armate Europene; Necesitatea compatibilizării industriei de armament a statelor membre; Incapacitatea de a stabili obiective îndrăznețe, dar și necesare pentru viitorul Uniunii Europene.

Referindu-se la lipsa de coeziune între statele membre în relațiile cu SUA, China și Federația Rusă, eurodeputatul Traian Băsescu consideră că acest lucru ”vulnerabilizează poziția Uniunii pe plan extern”.

”Mă refer și la povestea lansată și neclarificată a creării armatei europene. Mă refer la necesitatea compatibilizării industriei de armament din statele membre ale UE”, a mai spus eurodeputatul român.

Fostul președinte al României și co-semnatar al Tratatului de Aderare la UE, Băsescu a criticat ”abordarea unor noi state membre care întârzie pur și simplu procesul de integrare, deși prin Tratatul de Aderare, sunt obligate să adere la moneda euro”.

Anul trecut, Guvernul României și BNR au precizat că țara noastră va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026, adoptarea monedei unice europene urmând să aibă loc în concordanță cu trei scenarii de atingere a nivelului de convergență necesară.

În raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro elaborat de Comisia Națională de specialitate au fost prezentate trei scenarii care indică perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergență reală și structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale, una de 4% și o alta de 5%.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Dacian Cioloș a discutat cu Emmanuel Macron la Paris despre viitorii comisari europeni: ”Nu dau niciun cec în alb nimănui”

Published

on

© Dacian Cioloș/ Facebook

Preşedintele grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloş, a anunţat într-o postare pe Facebook, că a discutat marţi, la Paris, cu preşedintele francez Emmanuel Macron despre “priorităţile politice” ale grupului şi despre “comisarii propuşi să facă parte din echipa” preşedintelui desemnat al Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

“Astăzi şi ieri (luni şi marţi – n.r.), la Paris, am avut discuţii politice consistente cu preşedintele Emmanuel Macron, cu premierul Edouard Philippe, dar şi cu liderul En Marche, Stanislas Guerini. Aceasta a fost prima dintr-o serie de întâlniri cu liderii de stat şi de guvern şi cu liderii politici care fac parte din grupul politic Renew Europe cu care voi avea discuţii în următoarele săptămâni”, a scris Cioloş pe contul său de Facebook, într-o postare însoțită de o fotografie în care apare alături de Macron.

“Cu preşedintele Macron am discutat azi (marţi – n.r.) priorităţile politice ale grupului, iniţiativa organizării unui summit Renew în această toamnă, dar şi despre comisarii propuşi să facă parte din echipa Von der Leyen şi audierile acestora în Parlamentul European”, a adăugat fostul premier român.

El a mai spus că, în privinţa comisarilor nominalizaţi, “nu am dat şi nu dau niciun cec în alb nimănui”.

“Ca să fie clar şi pentru cei care încă mai au dubii, în privinţa comisarilor nominalizaţi nu am dat şi nu dau niciun cec în alb nimănui. Reînnoim Europa este un grup bazat pe integritate, principii, valori şi angajament proeuropean. Evaluarea tuturor comisarilor desemnaţi, inclusiv a celor aparţinând Grupului Renew Europe, pe care îl conduc, va avea la bază trei criterii fundamentale: angajamentul faţă de valorile europene, integritatea şi posibilele conflicte de interese, competenţa şi viziunea în privinţa portofoliilor pe care le vor conduce”, a mai precizat el.

“Aceste criterii vor fi aplicate în aceeaşi măsură tuturor candidaţilor, indiferent dacă fac parte din familia noastră politică sau nu şi indiferent de statul membru care i-a propus”, şi-a încheiat Cioloş postarea, în contextul în care doi dintre cei șase comisari propuși din rândul Renew Europe, dintre care și cel francez, sunt anchetați în justiție.

Fostul premier a justificat în ultima săptămână, în mai multe rânduri, modul în care se va poziționa grupul său, a treia forță politică din Parlamentul European, la audierile privind comisarii europeni.

Mai întâi, în calitate de membru al delegației USR-PLUS în Parlamentul European, Cioloș a susținut că ”europarlamentarii USR PLUS îi vor trata în mod egal pe toți candidații”, în contextul în care eurodeputații Alianței au criticat puternic nominalizarea Rovanei Plumb din partea României.

În schimb, doi dintre cei șase comisari desemnați din partea Renew Europe – Sylvie Goulard (Franța) și Didier Reynders (Belgia) – se confruntă cu anchete judiciare în țările lor. În context, Dacian Cioloș a dat asigurări privind imparțialitatea grupului său politic.

Citiți și Liderul Renew Europe Dacian Cioloș susține că nu a fost citat corect: Vă asigur că vom trata în mod egal și pe Rovana Plumb și pe candidatul Franței pentru poziția de comisar european

Cu toate acestea, fostul premier și comisar european a mai precizat sâmbăta trecută că grupul Renew Europe îi va trata în mod egal și pe Rovana Plumb și pe candidatul Franței pentru poziția de comisar european, susținând că nu a fost citat corect într-un articol apărut în presa de la Bruxelles.

Într-un articol Politico Europe intitulat ”Comisia de anchetă a Ursulei von der Leyen” comisarii desemnați din partea Franței, României și Poloniei sunt dați ca exemplu privind problemele de integritate din echipa președintelui ales al Comisiei Europene. În context, Politico Europe menționează că Dacian Cioloș, liderul Renew Europe, a declarat că va vota împotriva candidaturii Rovanei Plumb pentru poziția de comisar european și că îi va sfătui astfel și pe colegii din grupul său politic.

Publicația de la Bruxelles precizează că ”Cioloș a spus că acceptă explicațiile lui Goulard, un membru din familia sa politică, referitoare la acuzațiile îndreptate împotriva ei și că va susține candidatura ei, pentru că în ultimă instanță este evident pentru el că ea respectă regulile UE, fapt dovedit prin rambursarea banilor europeni folosiți”.

Continue Reading

U.E.

Biroul European pentru Azil: Cererile de azil în UE au crescut semnificativ în iulie, însă 65% dintre acestea au fost respinse

Published

on

© European Union, 2018

Cererile de azil în Uniunea Europeană au crescut semnificativ în iulie, a anunţat marţi Biroul European pentru Azil (EASO), pe fondul continuării diviziunilor asupra migraţiei între ţările Uniunii, relatează DPA, preluat de Agerpres.

În luna iulie, cererile de azil au crescut cu 26% față de luna precedentă, fiind depuse 62.900 de cereri. Totodată, aceasta este cea mai mare cifră înregistrată din martie 2017. Statisticile acoperă Uniunea Europeană,  Norvegia şi Elveţia.

Potrivit EASO, creșterea din luna iulie poate fi explicată printr-o cerere scăzută în luna iunie, deși tendințele arată că, în general, cererile pentru obținerea dreptului de azil în perioada ianuarie-iulie sunt în creştere cu 11% anual.

Solicitanții de azil provin din țări precum  Siria, Afganistan şi Venezuela, unde conflictele politico-militare sunt în plină desfășurare, și reprezintă  combinat aproximativ o treime dintre toţi solicitanţii de azil.

Informațiile oficiale arată că din cele  50.970 de cereri de azil procesate de autorități în iulie, 65% au fost respinse. Per ansamblu, la nivelul UE, Norvegiei și Elveției 455.113 de cazuri de azil sunt în aşteptare.

Cu toate acestea, deși datele arată o creștere anuală a cererilor de azil, nivelul din prezent, în luna iulie, a fost de două ori mai mic decât nivelul solicitărilor de la vârful crizei refugiaților din 2016, când, în luna iulie, se înregistrau 120.000 de cereri.

Următoarea reuniune a liderilor europeni dedicată gestionării în comun a provocărilor aduse de migrație va avea loc pe 23 septembrie, în Malta. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending